SFÂNTUL NICODIM AGHIORITUL PAZA CELOR CINCI SIMŢURI SFÂNTUL NICODIM AGHIORITUL PAZA CELOR CINCI SIMŢURI S fân tu l N IC Q D IM A G H IO R IT U L PAZA CELOR CINCI SIMŢURI Această carte se tipăreşte cu binecuvântarea Preasfmţitului Părinte GALACTION Episcopul Alexandriei şi Teleormanului Editura BUNAVESTIRE Bacău, 2000 ISBN: 973-8071-06-2 Ediţie completă, transliterată şi diortosită de: Ierod. Ambrozie Botez şi Bogdan Pârâială Culegere şi tehnoredactare: Cătălina Cinică Diortosită după: PAZA CELOR CINCI SIMŢIRI de Sfântul Nicodim Aghioritul Sfânta Mănăstire Neamţ 1826 Paza celor cinei simţuri Această Sfântă Carte este prea mult sfătuitoare de cele bune şi plină de toată fdosofia duhovnicească pe care trebuie să o cunoască orice creştin, dar mai ales orice monah. Monahul Cleopa, mult păcătosul Intru slava Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, Unuia Dumnezeu Carte plină de sfaturi despre păzirea celor cinci simţiri, a imaginaţiei şi a inimii, şi [care arată] care sunt îndulcirile cele duhovniceşti ale minţii. S-au adăugat lângă acestea minunea lipsirii sau întunecării soarelui ce s-a făcut pe vremea Răstignirii Domnului şi forma inimii omului. Alcătuită de-prea învăţatul dascăl al Bisericii Răsăritului, Kir Nicodim, monah din Sfântul Munte. Tipărită în greceşte, la anul 1801, prin osârdnica cheltuială a Prea Sfinţitului; Mitropolit al Evripului, iar pe urmă al Epirului, Kiriu Kir lerotei Naxiul, pentru care s-a şi alcătuit. * * * Iar acum s-a tălmăcit şi s-a tipărit în limba română spre folosul de obşte, în zilele binecredinciosului şi iubitorului de Hristos, Domnul nostru, loan Sandu Sturza Voievod, cu blagoslovenia Prea Sfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit al Moldovei Kiriu Kir Veniamin, prin osârdia Prea Cuviosului Arhimandrit şi Stareţ al sfintelor Mănăstiri Neamţ şi Secu, Kir Dometian. în Sfânta Mănăstire Neamţ, în tipografia sa, în 10 mai 1826. CUPRINS Sfântul Nicodim Aghioritul. Viaţa şi opera . ......... 21 Importanţa Sfântului Nicodim în ortodoxie,.....;....... 40 1. Opera scrisă a Sfântului Nicodim Aghioritul 43 2. Creaţii în domeniul imnografiei şi al slujbelor bisericeşti ...................... ............. .......... ............. ....... 57 Notă asupra ediţiei ............................................... 67 Către cititori ................... 69 Cuvânt în ain te................... 87 1. Cei ce voiau să se facă arhierei se alegeau dintre monahi şi mai întâi se făceau monahi.......................... 87 2. Arhiereii cei de demult nu se chemau ei înşişi, ci erau chemaţi de Dumnezeu sau de popor ....... .......... 89 3. Care sunt bunătăţile liniştii ..................... 91 Capitolul I ................................... 97 1. Care sunt deosebirile minţii de ale trupului. Pentru ce s-au făcut simţurile ..................... ............... ......... 97 2. Cum este omul lume mare în cea m ică .................... 97 3. Trupul este un palat împărătesc, iar mintea ca un împărat ...................................................... 98 4. Ce era mintea mai înainte de Sfântul Botez şi ce este după Botez ..................... :. .......... .............. ........ 99 5. Ce este fireasca deosebire a m inţii ....... .................. 100 6. Ce este fireasca deosebire a trupului ..... ...... 100 7. Trupul este stăpânit de m inte ............. 101 8. Care este cauza primordială pentru care s-au făcut simţurile ........... ...... 101 9. Prin privirea zidirilor, mintea se suie la cunoştinţa şi dragostea Ziditorului ........ ........................................... 103 10. Prin Scripturi, mintea se suie la cunoştinţa şi dragostea Celui Ce a grăit Scripturile .......................... 103 11. Cei ce privesc la zidiri şi citesc în Scripturi şi nu se Suie la cunoştinţa şi dragostea de Dumnezeu săvârşesc,. răul şi sunt afară de fire .... 106 12. Care este cauza cea smerită pentru care s-au făcut simţurile?..................................................................... 107 Capitolul al II-lea .......................................... 109 1. De ce mintea a fost robită de dezmierdările simţurilor.......................... 109 2. Cum se slobozeşte mintea de dulceţile cele simţite [materiale] ......................... 112 3. Aşa cum simţurile au tras mintea la dulceţile simţurilor, tot astfel mintea se sârguieşte a ridica simţurile la dulceţile cele gândite ................................ 114 4. Care este căderea lui Adam ................. .................... 115 5. Pricina venirii lui Hristos......................................... 117 6. Pentru ce pustnicii fug în pustietăţi .......................... 117 7. Care este dulceaţa cea firească a minţii şi care [este] cea împotriva firii................................... 118 Capitolul al III-lea ..................................................... 121 1. Păzirea vederii. Ce este vederea şi ce ochii ............. 121 2. Ce se cade a face cineva când va fi răpit cu ochii .... 123 3. Vederea întipăreşte mai adânc pe idolii săi înlăuntru decât alte simţuri; de ce? ...... .............. ; ................... 125 4. Arhiereul se cade să fugă de vorbirea cu femei ....... 125 5. Ce să facă cineva când vorbeşte cu femeile ............. 126 6. Pilde despre cei ce nu şi-au păzit ochii .................... 128 7. Din dorinţa de a vedea se naşte dragostea, iar din a nu vedea nu se naşte dragostea [îndrăgirea] .. ................ 129 8. Arhiereii şi preoţii nu se cade a avea oglinzi. Ce fel de rele nasc acestea ............ ...... ........ ....................... 130 9. Pentru somn ........ ......................... .................... 133 10. Cele trei rânduieli ale celor ce priveghează noaptea....................................................... .......... 134 Capitolul al IV-lea ... ............... ............. ........... 139 1. Pentru păzirea auzului. Trei vătămări se nasc din cântecele cele dezmierdătoare........................ 139 2. Arhiereul se cuvine să oprească cântarea cu instrumente ................................................................... 140 3. Arhiereul, preotul şi tot clerul nu se cade a hrăni păsări şi câini m ici ......................................... 141 4. Pilde ale celor ce au împătimire spre oarecare vietăţi................................................ 141 5. Pentru clevetiri......................................................... 142 6. Clevetitorii nedreptăţesc trei [categorii] de oameni .. 143 Capitolul al V-lea .. .................................................... 146 1. Pentru păzirea mirosului. Câte rele pricinuiesc miresmele..................................................................... 146 2. Cum sunt pedepsiţi cei ce folosesc miresme ............ 147 3. Nu se cuvine ca arhiereii, cei sfinţiţi şi clericii să tragă tabac pe nas şi tutun pe gură............................... 149 Capitolul al V l-lea...................................................... 155 1. Pentru păzirea gustului .................... 155 2. Ce se naşte din multele feluri de mâncare .............. 155 3. Cum desfătarea îndepărtează de la dreapta credinţă......................................................................... 157 4. Desfătarea vatămă mai ales pe cei tineri .................. 158 5. Mâncarea are trei rânduieli, ......... .................. ........ 159 6. Nu se cade arhiereului, preotului şi oricărui creştin să dezlege miercurea şi vinerea ........... ....... 161 7. Dumnezeu îi pedepseşte pe cei care se desfatează ... 162 8. Ce trebuie să spună cineva ca să oprească mâncarea m ultă............... ....... ........... ....... ........... ........... 164 9. Despre osândire ...................................................... 164 10. Nu se cade ca arhiereul şi preotul să blesteme, ci să binecuvânteze 165 11. Despre râ s ..... ......................... ....... : ....... .......... 167 12. Domnul nu a râs, ci a plâns de patru o ri ................ 169 Capitolul al V ll-lea ............................................. 178 1. Pentru paza pipăirii. Ce este pipăirea şi [care] este lucrarea ei .................................................... 178 2. Nici măcar de trupul său nu se cuvine să se atingă cineva, afară numai de [vreo] trebuinţă....................... 178 3. Cum că nu se cade ca arhiereul să-şi întindă mâinile la luări de daruri, la lăcomii, la bătăi şi la a hirotoni pe cei nevrednici ..................... 179 4. Despre hainele cele de mult preţ ............................. 182 5. De ce [ne] aduce aminte îmbrăcarea hainelor ........ 182 6. Care este folosul hainelor ........... .......... .................. 183 7. Arhiereii cei vechi nu purtau haine de mult p reţ ...... 184 8. Arhiereii, preoţii şi toţi creştinii nu se cade să folosească cai ................. 185 9. Acestea de faţă sunt deşarte şi vremelnice .............. 185 10. Scumpetca hainelor este cauza multor răutăţi ........ 190 11. Arhiereii, preoţii şi toţi clericii se cade să poarte haine cinstite................................................................ 191 12. Hainele cele de mult preţ pricinuiesc sminteală bărbaţilor şi femeilor.................................................... 193 13. Se cuvine a lepăda aştemuturile cele moi. Cefele pricinuiesc e l e ........ ...... ...... ........ 196 14. Prin ce se deosebeşte patul de aşternut ............ ..... 198 15. Nu se cuvine ca arhiereul, preotul şi tot clericul să joace jocuri, iar dacă vor juca să fie pedepsiţi ..... 198 16. Arhiereii şi preoţii nu se cuvine să se scalde ........ 200 Capitolul al VlII-lea ......... ........ 207 1. Pentru păzirea tuturor simţurilor ........................ 207 2. Ce sunt organele simţurilor ........ ............................. 207 3. Cu ce se aseamănă organele simţurilor ....... ........... 208 4. Pentru care pricini se cuvine a se nevoi mintea să-şi închidă organele simţurilor sale ...;....... .................. 209 5. Cei ce sunt în lume.se cade a-şi păzi simţurile lor mai mult decât pustnicii ............................... ............. 210 6. Cum se tâlcuieşte acest cuvânt al lui Aristotel care zice: „Nimic'nu este în minte care să nu fi fost mai înainte în simţire”? ......... ............ ............................... 212 7. De ce s-a zidit mintea simplă şi fără imaginaţie ...... 213 8. Cum îşi închide cineva simţurile sale faţă de dulcelile lo r ......................... :.. ................. ................. 214 9. Cu ce se aseamănă patimile..................................... 216 10. Diavolul moare dacă nu a câştigat dulceţile simţurilor........... .................................................... 216 11. Din ce cauză diavolul se numeşte fumicoleu ........ 217 12. Ce legătură are războiul făcut în Sodoma cu organele simţurilor....................................................... 221 13. Cei ce nu biruiesc nevăzutul război sunt necinstiţi ..................................................... 223 Capitolul al I X - l e a ............ 226 1. Pentru paza imaginaţiei; ce este imaginaţia ......... 226 2. Patima şi lucrarea ei, care sunt născute de simţuri, sunt născute şi de imaginaţie ...................... : .. ......... 226 3. Prin câte puncte se deosebeşte imaginaţia de celelalte simţuri ..... ................ 228 4. Diavolul este rudă apropiată cu imaginaţia ........ 231 5. Diavolul se foloseşte de imaginaţie cade o unealtă a rătăcirii.............................................. ............. ., .......... 232 6. Dumnezeu nu avea imaginaţie .. ................ ........ 233 7. La ce trebuie folosită imaginaţia ........... ....... ......... 235 8. în funcţie de lucrurile imaginate, cel ce şi le închipuie sau se va osândi, sau se va cinsti ....... ......... 235 Capitolul al X-lea........................................................ 239 1. Despre păzirea minţii şi a inimii. Mai mult trebuie a-şi păzi cineva inima de gândurile cele rele decât simţurile sale de patimile cele vătămătoare ................. 239 2. Inima este centrul firesc ........... ;............................ 240 3. Fiinţa sufletului se află în inim ă.............................. 241 4. Inima este un centru suprafiresc .............................. 243 5. Inima este centru afară de fire ........... ............ ....... 245 6. Cum se întoarce mintea în inim ă ............................ 247 7. Această întoarcere a minţii în inimă este nerătăcitoare ........... ......................... 247 8. Atunci când mintea se află în inimă, trebuie să se roage............................................................................. 248 9. De ce trebuie să-şi ţină respiraţia cineva când se roagă ........................................ ................. ....... ......... 249 10. Câte şi care sunt roadele care se nasc din rugăciunea m inţii .......... ..................... ......' .............. 252 11. Pentru ce porunceşte Solomon a ne păzi inim a ..... 257 12. Prin rugăciunea minţii se află darul cel ascuns în inim ă ................................... .......... .............. ............. 259 13. Minţii îi este lucru firesc a se odihni în inim ă ....... 262 14. Din pomenirea cea necurmată a numelui lui Iisus se naşte dragostea către E l ........................................... 264 15. A învăţa cineva pe cei din lume rugăciunea minţii nu este necuviincios, ci cuviincios .. ......................... 266 Capitolul al X l-lea ..................................... ..... 278 1. Care sunt dulceţile cele duhovniceşti şi care ale m inţii............................................................................ 278 2. Şase sunt locurile dulceţilor celor duhovniceşti ....... 278 3. întâiul loc al dulceţilor celor duhovniceşti este lucrarea tuturor poruncilor dumnezeieşti ..................... 279 4. Ce este voia lui Dumnezeu cea bună, bineplăcută şi desăvârşită .................. 279 5. Câte sunt voile lui Dumnezeu şi care şi cum trebuie să mulţumească cineva pentru e le ........ ..................... 280 6. Cel ce păzeşte toate poruncile dobândeşte neosândită ştiinţă ....... .............. 282 7. Cel ce păzeşte poruncile se aseamănă cu Dumnezeu şi se uneşte cu E l ....................... ............ ................. 283 8. Cel ce nu păzeşte toate poruncile câştigă osândită ştiinţă ..... .......... 283 9. Ştiinţa cea osândită este chinul chinurilor ............... 284 10. Al doilea loc al dulceţilor celor duhovniceşti este câştigarea tuturor faptelor bune.................................... 284 11. Fapta bună este fără de început după vreme ......... 286 12. Fapta bună face pe oameni înţelepţi şi lăudaţi .......1 286 13. Câte bunătăţi pricinuieşte frica lui Dumnezeu ...... 287 14. Ce bunătăţi pricinuieştbblândeţea .......i..:......... 288 15. Ce bunătăţi pricinuieşte nerăutatea......................... 290 16. Ce bunătăţi pricinuiesc facerile de bine ....... 290 17. Arhiereul şi fiecare înainte-stătător se cade a se sm eri .................................. ............ ...... ................... 292 18. Arhiereului şi oricărui stăpânitor nu li se cade să se răzbune, ci mai vârtos să facă bine vrăjmaşilor lor . . .... 293 19. Care sunt laudele faptei bune ............. ........... ...... 294 20. Se cade a se câştiga faptele bune după rânduială şi una câte u n a ............ ................................................. 295 21. Care este casa cea de gând a sufletului ce se face din faptele bune ..................... ..................................... 297 22. Câte şi care sunt felurile faptei bune celei lucrătoare şi ale celei privitoare ...................... ............. 299 23. Casa cea gândită a sufletului trebuie să aibă şi portar ..............:..... ............. ........ .............. ................ 300 24. Al treilea loc al dumnezeieştilor dulceţi este dumnezeiasca Scriptură, pentru că în ea se află adevărul desăvârşit precum şi o dulceaţă desăvârşită ... : 300 25. Scriptura cea nouă o covârşeşte pe cea veche ........ 301 26. Pentru două pricini trebuie să citească arhiereul Scripturile ........................ ............. ............. ..:.... ...... 303 27. Scriptura cea nouă o covârşeşte pe cea veche, iar pe cea nouă o covârşeşte testamentul Domnului .... 304 305 28. Prin fapte se cuvine a citi cineva Scripturile: ........ 29. [Şi] citirea dumnezeieştilor Părinţi pricinuieşte dulceaţă ....... .......................................... 306 30. Arhiereii se cuvine a citi Scripturile pentru a-şi învăţa turma lor .......... .................................. 307 31. Arhiereii se cade să citească mai ales dumnezeieşti le canoane ...; ..... .................................... 308 32. Toţi creştinii trebuie să citească Scripturile ......... 309 33. Arhiereii sunt cei mai obligaţi în a citi Scripturile .. 310 34. Ce înseamnă „ierarh” ............................................. 310 35. De ce arhiereilor, atţinci când se hirotonesc, li se pune Evanghelia pe c a p ............................................... 311 36. A iubi să înveţi Scripturile pricinuieşte multă înţelepciune ........................... ...... ...... ................. 312 37. Şi îngerii doresc să înveţe...................................... 313 38. Al patrulea loc al dulceţilor celor duhovniceşti sunt cuvintele zidirilor................... ....... ......... ...... 315 39. Dumnezeu a zidit cele ce sunt din cele ce nu existau doar prin voinţa şi gândirea Sa ................. ...... 316 40. Ce înseamnă zidire, împreună-ţinere [interdependenţă] şi ajutorare ........ ........................... 317 41. Minunile din zidiri se fac materie a numelor lui Dumnezeu ............................. .......... ., .............. ...... 318 42. Privirea raţiunilor zidirii se numeşte cu adevărat cuvântare de Dumnezeu [teologie] .............. ............... 318 43. Lumea este şi mai vrednică de laudă pentru buna alcătuire a părţilor ei ...’................................... 319 44. Ce este marea cuviinţă a lui Dumnezeu şi ce cele din spate ....... .................................. .......................... 320 45. Mintea îl slăveşte pe Dumnezeu împreună cu toate zidirile........................................................... ............. 321 46. Cât de mult se bucură mintea atunci când îşi priveşte vrednicia e i ............. ..................................... 322 47. Privirea zidirilor se naşte din Scripturi .................. 324 48. Dumnezeu, zidind pe cele ce sunt, afară de Sine S-a făcut....................................................................... 324 49. Al cincilea loc al duhovniceştilor dulceţi sunt raţiunile Iconomiei cele în tru p .................................. 325 50. Iconomia cea în trup covârşeşte toată creaţia; şi de c e? .............. 326 51. în Taina întrupării sunt prezente patru atribute dumnezeieşti .................................................. 328 52. Toate cele ce sunt s-au făcut pentru această Taină a întrupării, iar ea nu s-a făcut ca să aibă vreun sfârşit............................................................................ 329 53. îngerii au cunoscut, prin întrupare, înţelepciunea 330 cea de multe feluri a lui Dumnezeu ............................. 54. Prin Taina întrupării mintea învaţă faptul că chenoza lui Hristos s-a făcut bogăţia noastră, precum şi doctorie cu străin chip.............................................. 331 55. Fiul lui Dumnezeu, întrupându-Se şi murind, S-a făcut afară de S ine ............ .......................................... 331 56. De ce se citeşte la înviere din Evanghelia cea de la Ioan.............................................................................. 332 57. Taina întrupării este de necuprins .......................... 335 58. Despre faptul că i se cade omului să cugete la tainele cele dumnezeieşti............................................. 337 59. închipuirea feţei celei pământeşti a Domnului este pricinuitoare de mare dulceaţă............................. 338 60. Al şaselea loc al dulceţilor celor duhovniceşti este privirea zidirilor lui Dumnezeu .................................. 340 61. Cea mai luminată şi mai fericită privire şi îndulcire este cea a lucrărilor dumnezeieşti ....................... ....... 343 62. Dumnezeu, după Fiinţa Lui, este mai presus de lucrările S ale ........................ ............. .......... ........... 344 63. Mintea se schimbă în funcţie de gândurile avute şi inima în funcţie de lucrurile iubite ....... ...................... 346 64. Slăvirea lui Dumnezeu ia naştere din enumerarea lucrărilor L u i................................................................ 347 65. Dumnezeu este şi cuprins şi necuprins .................. 347 66. Dumnezeu şi mintea sunt pildă Unul alteia ........... 348 67. Mintea se cuvine să fie următoare a lucrărilor dumnezeieşti ....... ......................................................... 349 68. Privirea dumnezeieştii lumini şi frumuseţi este mai dulce decât privirea tuturor celorlalte atribute ale lui Dumnezeu.................................................................... 354 69. Ceea ce reprezintă soarele pentru cele simţite este Dumnezeu pentru cele gândite..................................... 355 70. Dovezi privind lumina şi frumuseţea dumnezeiască...................................................... 356 Capitolul al X ll-lea.................................................... 400 1. Prin îndulcirea de dulceţile cele duhovniceşti ale minţii se urăsc dulceţile cele simţite ............................ 400 2. Prin îndulcirea cu dulceţile cele duhovniceşti, părţile cele simţitoare şi poftitoare devin nelucrătoare şi adorm..................................................................... 402 3. Atât simţurile cât şi trupul se îndulcesc de dulceţile cele duhovniceşti şi în viaţa ce va să fie ...................... 404 încheiere.: ......... 411 Apendice i (Câte minuni poartă în ea minunea cea mai presus de fire - a eclipsei de soare sau, mai bine zis, a întunecării lui - care s-a iacut la răstignirea Domnului). ...... ........ .......... ...... ............................... 417 Apendice II (Răspuns despre însemnarea aflată în Războiul nevăzut care se referă la Doamna noastră Născătoarea de Dumnezeu ) ................. 423 Apendice III .(Despre inimă) ............ ....... ......... 446 Apendice I V ................. 451