NECULAI TOTU ÎNSEMN Ă RI DE PE FRONT COLEC Ţ IA „OMUL NOU" 19 5 2 ' I li II II II II II II li II II II II 11 II II II II II II II II II N ii ii n ii ii ii 11 11 ii ii u ii ii ii i> 11 ii ii ii ii ît ii ii n ii ii n u n ii ii ii n ii ii 11 ii 11 n ii n n ii u ii ii n ii ii u Neculai Totu ÎNSEMN Ă RI de pe front Colec ţ ia n0 m u 1 N o uîf 19 5 2 ii ii n n ii n ii n ii ti ii ii ii ii ii n n n ii ii ii ii u ii ii ti ii ii ii ii u n ii ii ti ii ii ti ii ii u ii ii ii ii ii n u ii ii ii ii ii ii u ii ii n ii ii n ii n ii ii u u ii r. ii ii ti ii ii -i' k (-Neculai ^Uotu J3egionar în ‘Uercio, Memoriei dragilor camarazi Ion Mo ţ a ş i Vasile Marin INTRAKi* IN 32Alîlâ. Parcurgem ultimolo sta ţ iuni portughezo. Tronul a ajuns la grani ţ a spaniol ă Simt o emo ţ ie moroi Fiecare în acosta olipo so simto mai maro,mai mân¬ dru. Func ţ ionarii În ş tiin ţ a ţ i vin s ă so prozinto dlui.General. Ionol Mo ţ a vibreaz ă In fino visul lui s'a îndeplinit, suntem po p ă mântul Spanioi. Marin so uit ă vis ă tor ş i piordut; lucru curios la acost om totdoauna vosol. To ţ i suntom t ă cu ţ i.No mu t ă m In tronul spaniol, care ne va duco la Salaman- ca. Avem o clip ă con ş tiin ţ a importan ţ oi misiunii noastre. Apoi Marin cu veselia ş i cu spiritolo lui nesfâr ş ito ş i str ă lucite, faco s ă uit ă m. Singur Ionel so uit ă po geam sorbind peisagiul parc ă ai* vroa s ă strâng ă la sânul lui toat ă durerea aces¬ tei ţ ă ri. Trenul merge încet. Vedem caso distruse,câmpii r ă scolite do obuzo ş i tran ş oo. Maro ş i sublim ă to¬ tu ş i, tragodio a poporului spaniol, caro pentru Cruce ş i Patrio profor ă s ă piard ă tot. începe s ă se fac ă soar ă .Prin g ă ri trupo,r ă niri Aici dam cu ochii do roalitato. No închipuim c ă in curând vom fi ş i noi a ş a. Nimeni nu so gândoa a- tunci la maroa tragedio co avoa s ă so desf ă ş oare la Majadahonda. Po la orolo 8 jun.3oara ajungem la Salamanca. Aici suntom a ş topta ţ i do dologa ţ ii guvernului. Ni¬ se d ă o ma ş in ă ş i un aghiotant co no duco pan ă la hotel. Noi r ă mânem acolo, d.Gcnoral, Mo ţ a ş i Alccu morg la hotolul undo 3t ă gcnoralismul Franco. Coborîm în restaurantul-cafonoa al hotolului. 6 Mesele pline,fum, 3 pornot, miros £ 3 alcool. Un radio r ă gu ş it cânta sau anun ţ a ceva ce noi nu pricepem Aloi pentru prinsa iat ă ne punem in fa ţ a psihozei r ă zboiului. In aceast ă gr ă n ă deal ă de oameni cari strig ă , discut ă ş i comand-, în fumul acosta gros, în aceast ă fr ă mântare de oameni cari vroiesc s ă 3imt ă cât mai profund c ă tr ă iesc, c ă se bucur ă de via ţ ă ; mie mi se pare ceva de neîn ţ eles în aceast ă atmosfer ă surescitat ă , ve :elin for ţ at ă , glumele ş i râsul care tinde s ă ascund ă fr ă mânt ă rile sufle te ş ti. Pe fe ţ ele lor r ă v ă ş ite se v ă d urnele mari¬ lor emo ţ ii, unii au întip ă rite dureri ce nu 3e vor uita niciodat ă Abia mai târziu am priceput ş i'eu ce înseara - n ă be ţ ia de a t© sim ţ i c ă tr ă o ş tl, dup ă un atac în timpul c ă ruia nervii nu mai lucreaz ă normal, când e ş -ti sdrunoinat pân ă la temelii. Atunci priveam curios în jurul meu: vin'v ă r¬ sat pe mese, câte o pat ă ' de 3&nge po canapele, mu¬ curi de ţ igar ă peste tot, udate în vin, sdrebite de c ă lcâe. R ă n. ţ ii, cu bandaje, unii au pierdut o mâiii sau un picior, au r ă mas cu un ochiu sau surzi, au pieptul str ă puns de gloan ţ e sau obrazul desfigurat de cate o schije. Stau înlemni ţ i ca stane de pia¬ tr ă cu expresia îndobitocit ă , al ţ ii urm ă resc cu ochii inflama ţ i ni ş te vedenii ce apar nmi lor Fe ţ e tinere, unele de adolescen ţ i, sunt palide, verzui sau ard boln ă vicios. Fiecare caut ă s ă fie cât mai vesel.'Un locotenent orb poveste ş te ceva ş i râde primul, cu hohote, dar râsul lui, e o gri¬ mas ă groaznic ă B ă ic’ii cari n'au fost înc ă în foc, se încura¬ jeaz ă vuflând pieptul în uniforma nou ă ş i par a spune tuturor: -iriviti-ne co voinici ş i bravi suntem. ?o noi nu'no va aoingo niai moartea nici schilodirea. Vom r ă sturna totul în caloa noastr ă ,von învinge* Si înving, dar cad cu cocile,cu sutele. A ş a C3- te psihologia fiec ă rui soldat. Niciodat ă nu crezi 7 c ă tocmai tu po ţ i s ă mori.Sporan ţ a st ă în tino p⬠n ă la'ultima clip ă Nu tc temi do moarto, dar to macin ă necunoa ş terea viitorului,a ş teptarea sfâr ş i¬ tului care nu ş ti când vine, nu ş ti 'dac ă ziua de mâine vei tormina-o gluaind cu tovar ă ş ii de lupt ă , sau vei zace în p ă mântul rece, ori vei deveni o e- pav ă 3e aceea pre ţ ue ş ti fiecare zi,ora,secund ă .Si totu ş i fugi do tino însu ţ i, s ă nu stai po gânduri, s ă te rupi leg ă turilor p ă mânte ş ti. Pe fe ţ elo tutu¬ ror o nep ă sare general ă 0'clip ă numai. Si la vam ă idealul pentru caro lup ţ i, to fur ă , te subjug ă ş i porne ş ti, gat ă s ă treci po ş te via ţ a ta,peste moar¬ tea ta. Pentru ideal ş i pontru Patrio. .• •<* •'jl Mai târziu i-am în ţ eles ş i eu,când am auzit pentru prima oar ă semnalul atacului. Venea din do- p ă rtaro,prolung ş i incot,purtat do vânt. II a ş tep¬ tam do câteva zile. In t ă cerea momântal ă a f ă cut s ă vibrozo toato coardele suflotului. St ă m încor¬ da ţ i, ar putea s ă 30 aud ă b ă t ă ilo inimii la to ţ i Simt un gol în stomac ş i un nod mi se urc ă în gât. Sângele încopc s ă goneasc ă în vino, senza ţ iile vin puhoi, ca tropotul unei hoarde s ă lbatico po întin¬ sul pustei. încerc s ă -ni analizez sentimentele, s ă v ă d,s ă simt tot ce atacul va r ă scoli în r ă v ă ş i ţ ii mei nervi. Senza ţ iile sune. scurte,gama lor variaz ă vertiginos Jua impresia c ă sunt un pian ş i un virtu os face tur do for ţ ă po clape. Suntem strân ş i ca intr'un arc.Se simte voin ţ a încordat ă a tuturor.De ş i e ceva imaterial,totu ş i o percep .Punctul culmi¬ nant este comanda de porniro a atacului. Sgomotul, produs de bombardamentul artileriei noastre,d ă im¬ presia do putere, de siguran ţ ă , i ţ i vine s ă to in- nal ţ i,to sim ţ i mai taro ş i mai mare decât oamenii obi ş nui ţ i. Primejdia î ţ i d ă o valoare personal ă , ţ ie,o ş ti mândru de tine, o ş ti un uria ş .Intr’acoato clipo tr ă e ş ti via ţ a la maxim vm do intensitate .Fiocaro pulsa ţ io a sângelui, fiecare îr^hi ţ itur ă do aor,fiecare 8 s ă ritur ă înainta ş i atingerea roco a p ă mântului; î ţ i dau o voluptate resim ţ it ă cu 'xiccaro p ă rticic ă din corp. Ti se parc c ă plute ş ti,c ă sbori. Li aceast ă încordare in vocin ă tatca mor ţ ii,cli polc par veacuri. Bubuitul tunurilor r ă scole ş te ş i întinde nervii. Ordin scurt. Ţ â ş nim ca o s ă goat ă * Guri de o ţ el vars ă tuncto ş i tr ă snete. 0 pr ă bu ş ire în iad, mania for ţ elor divino. Perc ă o ceasul cel din urm ă So trezesc în mine sentimente necunoscute. P ă ¬ ş esc ca un gigant .Ti ro pare c ă o ş ti st ă pânul ac os toi'urgii.Strângi convulsiv ş i p ă tima ş pu ş ca ce va sem ă na moartea. Te cuprindo oxaltarca produs ă do ţ ă c ă nitul mitralierelor ş i do sgomotul rafalelor de tun. Ai o putere uria ş ă Supra o xcitaroa nervoas ă te face fi ă po ţ i fugii în goan ă ma.ro cu o greutate in spate, co to obose ş te în staroa normal ă la mers. Sari peste ş an ţ uri paro ă ai fi un fulg, faci mi ş ¬ c ă ri imposibile în alt ă vrono. V ă d ochi înfip ţ i înainte care sparg cu pri¬ virea distan ţ a pân ă la inamic. Oamenii halucina¬ ţ i purta ţ i de o putere hipnotic ă , do o vraj ă , neîn¬ ţ eleas ă Corpul nu mai contcaz ă ,nici ra ţ iunea, tr ă - e..ti numai prin impulsii momentane din afar ă Nu mai judeci, faci mi ş c ă ri automate eo imitare. Bu¬ buitul obuzelor ş i sunetul mitralierilor î ţ i joa c ă pe nervi. Sim ţ i cum ceva se urc ă in tine ş i- ţ i vine s ă strigi'.O clip ă Si totu ş i undeva subcon ş ti entul lucreaz ă ,f ă r ă s ă depui vreo sfor ţ are ori s ă - ţ i dai seema,f ă r& ca voin ţ a ta s ă activeze. Ai im¬ presia c ă ceva în tine vino s ă restabileacc ă ^achi- librul, î ţ i apas ă în j03 furtuna ce era s ă ;âsnv^ c ă profitând de lipsa de control a nervilor. Când te apropii ds tran ş eele irrviico, nu- ti mai dai' ce;un ă de nimic. I ţ i reaminte ş ti pe urn ă de cele întâmplate ca prin vis. Parca cineva ar^ri tras o pânz ă peste fa ţ a ta .Dorin ţ a nebun ă de a in¬ vit -e î ţ i absoarbe toate sim ţ urile. Te arde o ur ă ş i o furie împotriva oamenilor ce împroa ş c ă moar¬ tea asupra ta.I ţ i vine s ă rupi,s ă mu ş ti din du ş man din sârma ghimpat ă , din arme, din p ă mânt • Tragi cu pu ş ca, sari,cazi,te'nal ţ i iar, svârli grenade. Poc moart e,urlet,geam ă t. Potop ce sfarm ă tot oe-i st ă în cale. Pun învins .Tran ş eele inamice sunt ocupate. Pâl¬ curi de comuni ş ti 3 tau gr ă m ă di ţ i unul- în altul Cu friviri de animale speriate. Dup ă cei cc au pu¬ tut fugi, câte o r ă bufneai?, de mitralier ă târzie, hmeg ă sângele cald,cadavre gr&^ad ă , de sub ele ş i din toate p ă r ţ ile r ă ni ţ ii gem ş i horc ă o. începi s ă cau ţ i cu ochii camarazii. Acum abia î ţ i dai seama c ă te sustragi dintr'o vâitoare. încetul cu încetul uragomtl din suflet trece. Sim ţ i cuia se strecoar ă în inim ă mila pentru dure¬ rile omene ş ti, p ă rerea de r ă u pentru cei omorî ţ i ş i chinui ţ ii Un copil de abia vreo 15 ani,cu p ă rul cârlion ţ i, ş ade cu capul sdrobit într'o balt ă do sânge. Corpuri ciunge 30 svârcolosc spasmodic, mai nilo scurm ă p ă mântul. Sim ţ i o sfâ ş iere in suflet. Ş j Ş ti cre ş tin .Te prinde mila în fa ţ a celui mai mare du ş man. Te doare rana potrivnicului. Ti se revars ă în suflet o maro durere.Dar în ţ elegi c ă sunt nece¬ sare,sunt de neînl ă turat .când via ţ a unui popor os- te amenin ţ at ă ,când se cutoaz ă asupra credin ţ ei,mo¬ ralei, civiliza ţ iei, când Dumnezeu o lovit ş i huidu¬ it, na ţ iunea o pus ă în stare do legitim ă ap ă rare,nu omori,ci lup ţ i pentru Patrie, pentru oroaia^ ă ,pen tru Dumnezeu. Infr ă ngi omul din tine, ş tergi lacrima de-o clip ă , ţ i-aduci aminte de schingiuirile din urma ş i î ţ i dai seama c ă to g ă se ş ti m ^a ş soningiuitori Ier, în fa ţ a celor f ă r ă do mil ă ş i a celor f ă r ă lacrimi, lîu sco ţ i 3 abia din dorul de-a ucide. O sco ţ i pentru a opri în drum pe acei care ş i-au f ă cut din schingiuire religie ş i moral ă m via ţ e-. Toate aceste lucruri î ţ i apar cu o^ claritate uimitoare numai dup ă ce le-ai tr ă it.Si în ţ elegi o» o lupt ă ' pentru Patrie ş i pentru Dumnezeu, in orice tran ş ee, e sublim ă Salantancg A doua zi an plceat a& vizit3m ora ş ul.Salaman- ca cato unul dintre cele mai vochi ora ş o alo Spa¬ niol.Ar o o univorsitato caro ş i-a sorbat do curând 500 ani do existon ţ ă Centrul ora ş ului osto o pia ţ ă împrejmuit ă do casc la fol po toato laturile.Trocom pe sub coloa- no ş i ie ş im In ora ş Ca în aproapo toate ora ş olc Spanioi, str ă zilo sunt înguste. Cl ă diri vochi, alo c ă ror sculpturi în relief au fost tocito do ani. Cel mai i mpresionant monumont o3to catedrala .Enor¬ m ă ca m ă rime ş i do un maro gust artistic, dup ă p ă - rcroa noa, care nu m ă prioop proa mult în acosto lucruri. l?o când mergeam spro catedral ă ,trece un pluton do tinori, nu cred s ă fi fost unul mai maro do I5-I6 ani,în pas de defilare,mândri,cu baionota la arm ă JIerg s ă scliii-.be garda.So vodo c ă - ş i dau soaraa de importan ţ a mic iunci lor. îli ş oaroa lui Franco a trozit sentimentul na ţ ioml la întreg poporul. A ş a cura morg transfigura ţ i ş i mândri, îmi fac inprosia unei apo do prim ă var ă cairo 3pal ă tot în calc, care va sp ă la ş i p ă catele vechii Spânii. Al ă turi norg cot la cot, strân ş i cu înfrigurare, copilul nobilu¬ lui ş i col al muncitorului înfr ă ţ i ţ i în acoast ă sfânt ă lupt ă Marele merit al goncralului Franco cete c ă a reu ş it s ă distrug ă ' diferen ţ a do clas ă ş i a f ă cut ca coi boga ţ i s ă ronun ţ o de bun ă voie la privilegiile lor în folosul celor s ă raci. Intr ă m în catedral ă Imons ă , coloane înalto de 4O-5O do motri, multe altar o cu figuri de sfin ţ i sculptate do arti ş ti rcnvmi ţ i. Ko-au atras aten ţ ia asupra unei statui a focioaroi Mar ia, f ă cut ă din lomn, acum 5 socolo. Ilc-au spus c ă po fa ţ a acestei Maici a Domnului, artistul a reu ş it s ă conccntrczo toat ă suferin ţ a, c ă nic ă ori in luna nu ao g ă se ş to vin chip mai îndurerat ş i mai pur. No reculegem, ne 11 sim ţ im mici ş i strâm ţ i în fa ţ a frumuse ţ ii ş i a splendoarei. Spaniolii au f ă cut grandios tot ce au construit,s ă dureze peste veacuri. Nu pot s ă descriu am ă nun ţ it tot ce am v ă zut, n'am r ă mas decât cu imaginile ce ne-au impresionat în starea sufleteasc ă do atunci. Doar am venit din taxa noastr ă nu într'o c ă l ă torie de studii sau de pl ă cere. Pe3te câteva zile pornim în foc.Ziceam c ă mergom s ă vizit ă m, dar în suflet fiecare c ă utam s ă ne mai închin ă m odat ă Celui din cor. Catedrala din Salamanca se compune din 3 p ă r ţ i deosebite • prima este vechiul templu roman, a doua e catedrala cre ş tin ă înainte do marea schism ă .. 3o v ă d icoane bizantino. Si,in fino, a treia este cea catolic ă Le-au p ă strat pe toate în stare foarto bun ă ,nu ca la noi,unde din piatra din Cotatca Neam ţ ului s*a permis s ă so ia pentru a se cl ă di casele jidanilor din Târgul Neam ţ , .li au p ă strat cu grijo toato monumontolo lor istorico ş i religioaso, caro lo aduceau,la isbucnirca r ă a’ooiului ă btual, vin ve¬ nit enorm .Spania osto cunoscut ă ca ţ ar ă de turism. Ş oselele asfaltate permiteau vizitarea celui mai îndep ă rtat col ţ i ş or din ţ ar ă Str ă inii aduceau cu oi bel ş ugul.La noi str ă inii vin numai s ă ia, nu s ă ş i doa. Vizit ă m apoi Universitatea,arhaic ă , splendid ă Scaune ş i b ă nci do sute do ani, pas trate cu sfin ţ e¬ nie .Do pe urma revolu ţ iei a avut ş i ea do suferit. Ac van so repar ă .Col dintâi ordin po caro l-a dat go ncralul Franco, a fost s ă se refac ă monumentele istorico ş i roligioaso.Cl ă direa aro un aspoct admi rabil. La noi prima Univorsitato dola Cotnari, f ă cut ă do un vizionar, Dospot Vod ă ,esto ruin ă Societatea Monumentelor Istorico opre ş to orice ropara ţ io dac ă nu este f ă cut ă do ca,dup ă obiceiul p ă mântului. Sala do oxamono ora la catedral ă .0 caraor ă spe¬ cial ă , înogrit ă do vremuri, cu b ă ncide jur împre - jur.In mijloc un mormânt acoperit cu piatr ă po ca¬ re o3to sculptat ă figura unui sfânt. Candidatul 12 atâtea pe un scaun cu picioarele pe picioarele sfântului. Acolo încuia ţ i, profesor ii ş i candidatul st ă teau do diminea ţ ă pân ă seara târziu. Masa li so sorvea pe un gcmu ş or. Picioarele sfântului sunt roase .lira cam greu po atunci s ă fi licen ţ iat. Spro sear ă mergem la Hotelul Domnului General. A vorbit cu Ministrul de Externe. Vesel ş i vioi ne împ ă rt ă ş e ş te ş i nou ă calo discutate.Ne l ă s ă m baga- jolo la acest hotel, urmând ca ulterior s ă ne fie trimiso la Talavora dola Roina. Pe la orele ~J plo- cun spre cartierul genoral al generalului Mo scor do Ajungem pe la orele Io la Aranda. Aici tragem la o cas ă turistic ă ,grozav do bine aranjat ă ,un lux ce nu se poate închipui. Toate acosto caso precum ş i ş osololo, au fost construito do dictatorul Pri mo do Rivora. Maiorul Vigialba, aghiotantul generalului nos¬ tru ş i sublocotenentul Garson 3unt ni ş to oameni ad mirabili. Primul a fost r ă nit la asediul Alcazaru¬ lui,al doilea po lâng ă Madrid,la cotatoa Universi¬ tar ă Sunt în convalescen ţ ă ş i neputând lucra ceva efectiv,sunt ata ş a ţ i pe lâng ă persoana generalului Cantacuzino. Aici la Aranda,Maiorul Vigialba vorbo ş to la to lofon cu Scguionta undo crodoa c ă osto gonoralul Iloscardo. Do acolo i so comunic ă mutarea acestuia la S or la. Morgan s ă ne culc ă m. Eu dorm cu Ionel Mo ţ a xn- tr’o camor ă Pân ă aproape do ziu ă ol a scris arti- colo pentru iubita lui gazet ă , 'Libertatea". Prodarca S ă bioi Generalului Hoscardo In ziua urm ă toare diminea ţ a,Domnul Inginor Gli mc no fotografiaz ă ş i apoi plec ă m în troi ma ş ini. Dl«General,Ionol Mo ţ a, P ă rintolo Dumitroscu, ş i Maiorul Vigialba în prima ma ş in ă ; Alocu, B ă nic ă ş i sublocotonontul Garson în alta. Dl Clime, Marin ş i 13 eu în cea dala urm ă .Vasile Marin tot timpul ne în¬ cânta cu glumele lui. Dar ni l-au luat din ma ş in ă c ă ci fiecare voia s ă stea cu el.O ş osea asfaltat ă , neted ă ca palma .P ă mântul era cam s ă rac. Simt o mare emo ţ ie, în fine o s ă v ă d pe cele¬ brul ap ă r ă tor al Alcazarului, cel ce a scris o pa¬ gin ă de glorie în istoria revolu ţ iei na ţ ionale. La intrarea în Soria suntem opri ţ i de garda mu nicipal ă ,un fel do jandarmi.De altfle la toate po¬ durile ş i la intrarea în toate satele ş i ora ş ele, suntem opri ţ i ş i ni se cerceteaz ă biletul de cir¬ cula ţ ie. Acolo nu po ţ i p ă r ă si o localitate ş i s ă mergi în alta f ă r ă aprobare, din cauza mul ţ imii de spioni comuni ş ti. In curtea postului de mili ţ io vedem vreo 5° de oameni de toate vârstele ş i treptele sociale. în¬ treb ă m cine sunt ş i ni se spune c ă sunt prizonieri comuni ş ti,caro vor fi judoca ţ i pentru f ă r ă delegile lor. Sosirea noastr ă a fost anun ţ at ă .Or ă ş olul Soria are'aerul de s ă rb ă toare,pesto tot steaguri spanio¬ le ş i române ş ti.Devenim gravi pentru marele moment ce va s ă vin ă Ma ş inile trag la marele cartior ge¬ nerali. Garda d ă onorul, sentinelele prezint ă arma. I!bi,foaxte emo ţ iona ţ i,p ă ş im po sc ă rile do marmor ă Toat ă lumea îl cunoa ş te pe dl general Cantacuzino- Gr ă nicerul din ispr ă vile f ă cute în r ă sboiu. Lume mult ă .Ordine. însu ş i generalul Moccardo a o ş it în întâmpinarea noastr ă , înconjurat de între¬ gul stat major. Mergem întrlo sal ă s ă ne preg ă tim. P ă rintele Dumitrescu îmbrac ă od ă jdiile, desf ă ş ur ă m drapelul nostru trei culori. Ne aranjam hainele po noi. Ihtr’o ţ inut ă majestoas ă p ă ş im în marea sal ă de recep ţ ie. Ion Mo ţ a comand ă Ah,s ă -l fi v ă zut,ce m ă re ţ ,ce mândru,ce sublimi Noi parc ă eram stane do piatr ă .Ion Mo ţ a comand ă pnetru onor.O lini ş te pro¬ fund ă To ţ i parc ă am încremenit. Dl General scoate 3abia d:‘ 1 Irfir ă c ă mi'Tito .0 apuc ă do gard ă ş i do vârf Ş i o-face arc. O ţ el.do Toledo fin. Incope grav,a ş a cui ş tie Dsa s ă fie în momente mari,într’0 fran ţ u- 14 zeasc ă impecabil ă .Geoace " ţ ine el în nan ă nu este o juc ă rie,altfel se ş i vede. Lama în mâna dlui Ge¬ neral se r ă suce ş te ca un ş earpe. "Eu am purtat-o în lupte1* .To ţ i cunosc trecutul de vitejie a acestui erou .M ă uit la Generalul nos¬ tru, eoru între eroi,în fa ţ a lui,veptitul Moscardo. I%. ţ ă unul de altul,nu suntem noi mai prejos .0 ş tiu diviziile de bavarezi,o ş tie Ma^ensen, o ş tiu to ţ i acei cu care ne-am luptat. Cuvintele calde cuprind ş i înfl ă c ă reaz ă inimile.îmi vine în ochi lacrimi. M ă re ţ in. Noi am în ţ epenit într'o pozi ţ ie impecabil ă de drep ţ i cu mâna înainte pentru onor. Dl General a terminat r ă scolitorul s ă u discurs. Pred ă sabia ş i îmbr ă ţ i ş eaz ă pe Generalul Moscardo care îl s ă rut ă Lumea mi ş cat ă bate din palme.Viteazui spaniol r ă s¬ punde în nem ţ e ş te ş i apoi în limba lui.Se d ă coman da de drep ţ i ş i suntem prezenta ţ i generalului Mos¬ cardo în mod oficial. Sosesc apoi fetele cele mai frumoaso din ora ş ş i dup ă vechea datin ă a ţ ă rii,ne ofer ă o b ă utur ă na ţ ional ă Ciocnim câte un pahar. Afar ă lumea manifesteaz ă pentru România. E ş im pe balcon.O explosi© do urale.Ni se dau ni ş te insigne ale falangei spaniole. Intre tinerii fal&ngi ş ti este ş i Carmelio,fiul generalului Moscardo, un co¬ pil cam do 15 ani. Simpatic ş i foarte rezervat. Se ata ş eaz ă ropedo de noi. Se uit ă cu jind la ;*Crucea alb ă -' a mea. Ar voi s ă o aibo.Ii explic c ă nu este o simpl ă insign ă , ci este o distinc ţ ie pentru 11 ani do lupte ş i crodin ţ o c ă tre C ă pitan.Comunic lui Ion Mo ţ a dorin ţ a b ă iatului. EL aprob ă ca fiul lui Moscardo 3 ă poarte Crucea alb ă ca distinc ţ ie din partea Legiunii pentru suferin ţ ele îndurato, cu toate drepturile ce decurg'din aceast ă distinc ţ ie. Scot Crucoa din piopt ş i i-o dau:fa ţ a lui do copil se luninoazâ de bucur io. Plec ă m ou ma ş inilo s ă vizit ă m muz oul din Soria Un muzeu preistoric admirabila Socia a fost o im¬ portant ă localitato preistoric ă ş i mai târziu ora ş roman. Lucruri multe, rarit ă ţ i apreciate de oameni O de ş tiin ţ ă ş i interesante pentru ori cine. Cap ă t o carte ou un autograf al generalului- Moscardo ş i a lui Carmolio. P ă cat c ă am asvarlit o odat ă cu paltonul la Villa Vieioza,uitând c ă este in buzumr. Când ne întoarcem, aceea ş manifesta ţ ie de simpatie. Mergem s ă lu ă m masa la un restaurant,fiind in¬ vita ţ ii Generalului. Aoolo sala frumos împodobit ă cu drapele române ş ti |i spaniole. Falangi ş tii fac de gard ă la u ş e, iar lâng ă drapele câte doi micu ţ i falangi ş ti de vreo 8 ani, adorabili, î ţ i vine s ă -i m ă nânci. St'r ă jue3c cu demnitate ş i plini de impor¬ tan ţ ă Carmelio,la st ă ruin ţ a mea,are permisiunea s ă stea la mas ă cu noi. II a ş ez lâng ă mine; II v ă d pe tat ă l s ă u cum îl prive ş te cu drag dar ş i cu seve¬ ritate, s ă nu fac ă vreo gre ş al ă Generalul Moscardo închin ă pentru Patria roma¬ neasc ă ş i pentru C ă pitan,despre care a auzit.Mi ş ca rea noastr ă e foarte bine cunoscut ă în Spania. Si r ă spunde Dl"General Cantacuzino superb.Vor¬ be ş te tot fran ţ uze ş te dar îi vr ă je ş te pe ascult ă ¬ tori. Fond, form ă , suflet. Noi parc ă am crescut pe scaune. Marin de lâng ă mine îmi spunea 1 îmi vine s ă -l îmbr ă ţ i ş ez *.;* Dup ă mas ă mergem la sediul falangist sa xacem o vizit ă .Ia poart ă stau de sentinel ă doi micu ţ i fa~ langi ş ti de vreo 6 ani cu pu ş ca ş i cu baioneta pu- s ă .E mai mare de dou ă ori ca el, dar sunt mândri ş i adorabili voind s ă par ă solda ţ i des ă vâr ş i ţ i. Aici iar dup ă obiceiul spaniol suntem cinsti ţ i cu vin. Vorbe ş te Ionel Mo ţ a simplu,frumos,cu suflet,intr*o fran ţ uzeasc ă aleas ă Apoi micul nostru cor,-minus eu,-cânt ă Imnul Legiunii,"Sfânt ă Tinere ţ e-* ş i ''Ste fan Vod ă -*.Pale. gi ş tii cânt ă imnul lor. Fr ă ţ ietate Ş i însufle ţ ire. Falangi ş tii ii dau lui Ionel Mo ţ a în semn de prietenie un stilet. Jim ţ im cum se pe- cetlue ş te leg ă tura sufleteasc ă intre tinoretux na¬ ţ ionalist spaniol ş i cel român. la plecare dofiloaz ă ou muzica militar ă micii - falangi ş ti. 0 minune. Calc ă ţ an ţ o ş i cu arma pentru 16 onor,parc ă ax fi o armat ă de pitici .Plec ă m-din nou spre Aranda. Generalul Mcscardo, fiul s ă u ş i suita ne conduc vreo Io km. Când ne dam 303,mare emo ţ ie. Se îmbr ă ţ i ş eaz ă cei doi generali .Plec ă m. Din ce în ce ne apropiem de ţ int ă ,de adev ă ratul scop al ple¬ c ă rii noastre.Va trebui curând s ă intr ă m în legiu¬ nea str ă in ă ,Tercio *?e la orele nou ă seara am ajuns la Aranda. Mâine mergem s ă vizit ă m Alcazarul din Toledo ş i apoi mergem la Talavera dela Reina s ă ne înrol ă m. Seara avem o consf ă tuire în camera lui Mo ţ a. Marin zice c ă ar fi bine înainte de a intra in Ter cio s ă anun ţ ă m pe C ă pitan având în vedere condi ţ i¬ ile ce ni s'au pus ş i de alt ă parte ordinul primit la plecare .331 ne d ă duse permisiunea ntmai pentru o lun ă Dl Clime propune s ă se trimeat ă o telegram ă C ă pitanului ş i noi s ă a ş tept ă m la Salamahca ■ r ă spun sul.Ion Mo ţ a se opune categoric .lira Duminic ă sear ă Mar ţ i vom intra în Tercio. EL fiind ş eful nostru, nu am mai 3 pus nimic.La moarte sau la victorie dis pozi ţ ia ş efului este sfânt ă pentru noi,legionarii. Toledo ş i Alcazarul A doua zi am plecat cu ma ş inile spre Toledo. 0 zi admirabil ă .Par curgem sate, or ă ş ele în goan ă ne¬ bun ă .Ajungem la Avila. Un ora ş încânt ă tor,mai bine zis o cetate frumoas ă ş i maje 3 toas ă .Aioi este cen¬ trul avia ţ iei pentru frontul de Nord al Madridului. Apoi trecem mun ţ ii Guadaxama cu ni ş te peisagii de vis.In mijlocul lor un baraj enorm z ă g ă zuie ş te apa ţ inui râu -'Taho* îmi pare, formând un lac imens. Prin tuburi apa mân ă jos uzinele uria ş e ce dau electricitate Madridului ş i unei provincii între¬ gi. Tot do aci se alimenta Madridul si cu ap ă ,acum leg ă tura este t ă iat ă de na ţ ionali ş ti.Gigantic ă lu- orrxe. Se vede c ă munca ş i priceperea a pus la lu¬ cru toate for ţ ele naturii. 17 Vii §i smochini se ca ţ ă r ă pân ă sus pe mun ţ i printre pietre onorme. Nicio buc ă ţ ic ă de p ă mânt nu este l ă sat ă f ă r ă a fi cultivat ă Adev ă rate minuni de gospod ă rie. Spre sear ă coborîm mun ţ ii. Dealungul drumului, automobile stricate, tancuri scoase din uz, automo¬ bile blindate r ă sturnate ş i diferite muni ţ ii,ne a- rat ă c ă ne apropiem de zona de r ă sboi. Pe la orele 9 jum.,am ajuns la Toledo. Tragem la comandamentul mij-itar, luxos aranjat intr* un hotel enorm ce a a- par ţ inut unui comunist x'ugit,care lupt ă pe frontul dela Madrid,visând la o victorie comunist ă ,când el va fi"primar al ora ş ului. D-lui General Cantacuzino i s'a rezervat un a- p&rtamont .P ă cat c ă e un frig grozav în camere,sobe nu sunt în Spania. Marin face câteva glume, apoi adormim rup ţ i de oboseal ă dup ă atâta drum ş i emo ţ ii. A doua zi diminea ţ a mergem la slujba f ă cut ă pentru solda ţ ii mor ţ i po front,intr'o catedral ă i- mens ă .Ora ş ul e plin de trupe: Tercio,IJaurii,Phlan- gistiijRequetii (rogali ş ti). Impestri ţ aro de uniforme,do tipuri ş i de limbi Pr ă v ă liile cu geamuri sparte,devastato,doar pe ai¬ ci au trecut comuni ş tii.Proprietarii au început s ă ropare.Str ă zile înguste fac circula ţ ia ş i mai grea In pia ţ a central ă ,unde a fost teatrul do lupte^toa to casele au suferit. Mai toate au fost aprinse ş i d ă ramato do bombardament. Pornim s ă vizit ă m Alca¬ zarul.Toate' acesto lucruri au fost descrise magis¬ tral do Ionel Mo ţ a in articolelo pentru •'Liberta¬ tea •' ş i do Va3ilo Marin în ;*?orunca Vremii *. Dao ă le mai povestesc ş i eu,este pentruc ă po fiecare om il izbe ş te altcova, fiocaro roac ţ ionoaz ă altfel la voderoa aceleia ş i imagini. 0 ruin ă .Dar aici între acesto pietre au luptat ş i au murit pontru Patrie floarea Spani¬ ol. Aici au fost fapto do curaj caro pot fi luate o oxcmplu do toate na ţ iunilo p ă mântului. Acum nu c docat o gr ă mad ă do ruino ş i moluz. Dar a ro- ÎS 19 zistat atât cât a fost novoie. Parc ă a fost croiat ^ + anumo ca o rozorv ă pentru timpuri grole. Zidurilo lupte. S ă stai m ă car câtova clipo în bombardamontul lui, groaso do aproape doi notri au rezistat lori- du ş man ş i apoi în ţ elegi ce a fost la Alcazar. turilor a 6000 do bombo do maro calibru ş i a 3 °°° Mor gem afar ă , frontul se vede c’am la doi ’.an.Co do bombe do 75 cm. A fost dc troi ori minat. borîm cople ş i ţ i. In acolo momente ni se p ă rea c ă Urc ă m sc ă rile do granit .Buc ă ţ i dc zid disloca- suntem atât de mici. tc, ş ine do fior'învârtit o pai'c ă do o mân ă uria ş ă , for ă ricjc ă r ă mizi,pietre, lucruri cari au fost prin od ă i, amostocato într'o învalma ş oal ă do ncucscris Nimic nu a mai r ă mas bun. Trobue ş to ref ă cut aproa¬ pe din tomolio. Vodem gropile undo au rost minele, «jpopi onorrac cu ziderio d ă ramata» Comandantul Vi— gialba'ne poveste ş te c ă 'în timpul când se f ă cea mi naroa ş i apoi când so a ş tepta c ă va fi dat foc fi¬ tilului, artileria comunist ă b ă ica cu furie. Voia s ă -i for ţ eze s ă se'refugieze tocmai în partea mi¬ nat ă M ă mir cum au putut rezista acestui foc con¬ tinuu. B ă toa nu numai artileria dar veneau snopuri do cartu ş e dc mitralier ă ş i gronado din casele în¬ r ă ite din Tolcdo. Apoi în fiecare zi trebuiau respinse zeci do atacuri.In pivni ţ ă vodem cuptorul în caro^so cocea pâinoa.Mormintele color ce au c ă zut sunt m perete acoperite ou lespezi pentru a putea ii izolate.Na corn o mic ă rug ă ciune când trocem po lâng ă morminte St ă ruc un miros p ă trunz ă tor do cadavre. Hai târziu so va face o cript ă special ă în Alcazar pentru ei. Aici s'au întâmpla.t ş i minuni. 0 bomba a c ă zut rn- tr*o camer ă undo ora un sfat ofi ţ eresc. De ş i m camer ă erau vreo 35 in ş i,bomba explodând n'a r ă nit po niraoni,m ă car cât do u ş or.So v ă d po poro ţ i urme- lo schijelor. Apoi într'o noapte, când a f ă cut ex¬ plozie o min ă , a c ă zut porotole unui dormitor. Ni¬ meni nu a p ă ţ it nimic. Doar c ă pân ă la ziu ă âu a- vut ventila ţ ie.Si inamicul când credea c ă i-a S&' tit,d ă dea cate un asalt,dar acosta ora inodiat res pins cu mari piordori pentru ro ş ii. Dup ă câto am v ă zut ou acolo mari croi au fost ap ă r ă torii. E u ş or când stai la ~} 00 G de .an.sa ci' to ş ti în ziar c ă Alcazarul a rezistat, c ă au fost 3PH3 5H0NT Ma ş inile no a ş teapt ă 3a. mormon spro Tal'.vora dela Seina .Plec ă m .Drumul c dealungul front ului.Se aud r ă bufneli de artilerie. Si Toledo ş i Talavera sunt pe linia de r ă sboi.începe s ă plou ă .Pe le ore¬ le 12 aia ajuns la Talavera. In pia ţ ă întreb ă ri unde este inspectoratul. Tercio-lui.LIerg3m ş i ne prezen¬ t ă m colonelului Jague, comandantul legionarilor. ITe prime ş te bine. Cobor am .afar ă este o vreme rea .Frig ş i ploaie. A sc3it momentul desp ă r ţ irii.Dl General trebue s ă se duc ă la Salamarca s ă ne trimit ă bagajele ş i s ă vorbeasc ă generalului Franco, cerând ş i pentru dânsul posibilitatea de a lupta sau de a fi în- tr'un fel de folos, dac ă este posibil. De ş i suntem to ţ i oameni în toat ă firea, aceast ă desp ă r ţ ire are o duio ş ie rar ă . EL v ă d pe dl general cum îi tremur ă fa ţ a' ş i i se umezesc ochii .Acest om care nu s’a în duic ş at ş i nu a tremurat o clip ă In fa ţ a celor mai grele primejdii, oste cople ş it de emo ţ ie. B ă ie ţ ii lui vor intra în foc ş i cine ş tie dac ă se vor mai întoarce.Noi la fol,ne tremur ă glasul când nc lu ă m r ă mas bun. Dl Goneral ne s ă rut ă ş i no strânge la piept. Mo ţ a,Marin ş i cu mine,trimitem so ţ iilor in¬ signele primite la predarea s ă biei generalului Mos cardo. Ma ş inale fiind gr ă bite, se dep ă rteaz ă repede. Noi am r ă mas a ş a în ploaie, uitându-nc la automo¬ bilul caro no luase ultima leg ă tur ă ou ţ ara ş i cu ai no ş tri. * Talavora d'ola Seina este un mic or ă ş ol pierdut în nenum ă ratclo ş i importantele ora ş o spaniole. E 23 un fel de Bârlad al nostru .Acum îns ă din cauza po- zi ţ ei salo pe front, osto punctul de concontrare pentru trupe. Aici am tr ă it ş i noi câteva zile in forfoteala de trupe.Cum st ă team noi in pia ţ a ora¬ ş ului, no ş tiind încotro 3a o lu ă m,se apropie do noi un falangist,b ă iat tân ă r ş i simpatic,care so ofor ă s ă no îndrumeze .Vorboa pu ţ in fran ţ uze|te .Mergem la sediul lor, aoolo ne împ ă r ţ im pentru incartiruiro. B ă nic ă ş i P ă rintole la o cas ă , dl Clime ş i Alexan¬ dru Cantacuzino la alta.Ionel Mo ţ a;Marin ş i cu mi¬ ne, r ă mânom la un hotel de mâna dou ă zccoa. Marin cu Ionel într’o camer ă ,ou singur în alta. Cârciumelo ş i restaurantele pline.Berea, vinul ş i rachiul curg în valuri .Coi veni ţ i dope front î ş i beau solda ca s ă - ş i potoleasc ă amarul zilelor grele; cei intra ţ i acum î ş i beau prima ca s ă ca¬ pete curaj.La restaurante,toate mesele ocupate. 0 împeatri ţ are de uniforme. Palangi ş tii în albastru Reque ţ ii (regali ş tii) în berete ro ş ii cu ciucure galben simbolizând culorile steagului regalist. Maurii poart ă turbane ş i haine pestri ţ e. Torc io cu haine de culoarea nisipului ro ş cat. Totu ş i cei mai curio ş i sunt Maurii. Pantalonii lor sunt un fel do ş alvari cu un fund enorm,nu ş tiu la ce lo-o fi slu jind,dar ai putea b ă ga în ol un sac de loo kgr.car tofi. Poart ă un fol do sumane de diferite culori, brodato pe clo dosono ciudato.In picioare au papu¬ ci' do doc, pesemne îi sup ă r ă bocancii,oi fiind o - bi ş nui ţ i s ă umble cu picioarole goalo. Ni s’au dat ş i nou ă asomonoa papuci,dar i-am asvarlit. In localuri un fum gros de po ţ i s ă -l tai cu cu ţ itul,toat ă lunca boa de stinge. Pernei pierduto cu coarc ă n© la ochi, v ă psito strident, împart gra ţ ii Maurilor pentru 5 posetas. Jocuri de noroc, zaruri, c ă r ţ i. 0 3orio de punga ş i specializa ţ i scurg po solda ţ i do ultimul ban.La ur m ă urmoi co lo trobuo bani acostora. Po front n*ai 00 faco cu ci. Apoi Dunnozou ş tie dac ă ae mai în¬ torc. Toat ă lumea o gr ă bit ă s ă tr ă iasc ă , s ă simt ă din plin bucuriile vio ţ ii,c ă ci so apropio ofensiva 24 To ţ i sunt îng ă duitori.Disciplina exterioar ă aproa¬ pe c ă nu mai exist ă In general în Spania nici nu se prea face car. de ea. Solda ţ ii au totu ş i foarte mult bun sim ţ ,nu trec marginile impuse de buna cu¬ viin ţ ă Seara pe când st ă m ia sediul falangist vine în inspec ţ ie un sublocotenent.Vorbe ş te pu ţ in fran ţ u - ze ş te. Când afl ă c ă suntem români, spune c ă eli.icu- noa ş te Dobrogea,c ă e 3 te turc.B ă nic ă e dobrogean ş i vorbe ş te perfect turce ş te.Se încinge o conversa ţ ie lîe-am f ă cut prieteni ş i mergem s ă ciment ă m priete¬ nia cu o gustare la restaurant. Turcul, se pare, a cam uitat de Coran c ă ci comand ă vin. Acolo ne-a a- tras aten ţ ia un joc de c ă r ţ i pe ni ş te sune enorme. Un Maur a doborît un avion rusesc.In el a g ă sit la ofi ţ erii mort o jum ă tate de milion de pesetas,ceea ce face cam 5 milioane lei de ai no ş tri. Intr'o noapte speciali ş tii în m ă sluiri l-au u- ş urat de bani.El pare bucuros ca a sc ă pat de aseme nea belea de pe capul lui.O jum ă tate de milion po- 3etas pentru un soldat e o grije mare; s ă nu- ţ i-i fure iar dac ă mori, ţ i-i ia cineva .A ş a m ă car a avut satisfac ţ ie c ă i-a pierdut el însu ş i. lîergem sa ne culc ă m. Pe toate str ă zile cântece ş i sgomoto f ă cute do solda ţ ii be ţ i. Curio ş i c ă nu face. nimeni scandal. Sunt veseli,striga,râd,dar nu se ceart ă Urc ă m sc ă rile pe dibuite ş i ajungem la :r,ansar- da noastr ă J?ora ţ ii sunt umezi,casa fiind acoperit ă cu olane vechi cari las ă s ă p ă trund ă ploaia»?e jos e podit ă cu pietr ă ,un frig de înghe ţ i.Ho aduce c⬠te un r.obroro, un fel dc lighoan cu manga-. acope¬ rit cu ccnu ş e.Doar c ă ai impresia de c ă ldur ă .Ador- mim. ,np.~a.jarea în Tercio A doua zi trebue s ă isc ă lim angajamentele ş i s ă ne îmbr ă c ă m in uniforme. Diminea ţ a vin toti la 25 noi în camera lui Ionel Mo ţ a. Facem o rug ă ciune .A- poi plec ă m spre centrul de incorporare.Intr ă m aco¬ lo cu oarecare sfial ă .Gr ă m ă deala,ghion ţ i.Grozav 30 mai îmbulze ş te lumea asta ş i la moarte'. Suntem spo cici invita ţ i în cancelarie .Ni se d ă câto un anga¬ jament ş i un sergont lo comploteaz ă Ne spunem ca¬ lit ă ţ ile, nu so impro 3 ionoaz ă nici de fol«Ia Tercio po ţ i s ă ş nii c ă e ş ti regole Angliei ş i nu se va mi¬ ra nimeni,întrucât nu se cere niciun act ca"s ă do¬ vede ş ti ceia ce 3pui.Torcio e plin do con ţ i,prin ţ i ş i duci,încât coi veritabili,cum ora cazul lui A- lccu,nu mai fac nici un efect. La urm ă isc ă lim ş i punem degetul.Isc ă litura nu oro nici o valoare,-doar po ţ i da un nune fals; dar ampremta osto adev ă ratul mijloc do recunoa ş tere pontru coi co dozortcaz ă Simt o maro emo ţ io când isc ă lesc angajamentul pontru durata rasboiului.Specific ă m po ol c ă ronun ţ ara la sold ă în folosul Crucii Ro ş ii. Mergem apoi s ă ni so dea ochipamontul. Hainclo sunt proa mici pontru mino ş i proa mari pontru P ă rintolc Dumitros cu. Lui B ă nic ă de ş i înalt, - osto mai sub ţ iro - îi vin minunat; af putea spuno c ă lui îi vin col mai bine.Bocancii îns ă nu po g ă sesc pe m ă sura lui .Aco¬ lo oamenii sunt do statur ă potrivit ă B ă nic ă osto pentru ei un uria ş In câteva minute suntem solda ţ i 'spanioli din Tercio. îmbr ă c ă mintea îns ă este cam u ş oar ă Pontru mino este proa mic ă ,încât nu mai încape nicio fla- nea po dedosubt. Am fost nevoit s ă dau haina la croitor caro mi-a mai adaugat stof ă Neavand do a- coia ş i culoare ş i la mâneci, mi-a pus din alt pos¬ tav .Haina mea are un aspoct nostim,v ă rgit. Mergem gravi po strad ă salutând ofi ţ erii. Apoi no prezent ă m la compania noastr ă instala¬ t ă într'o ş coal ă .Acolo d ă m peste locotenentul Pra¬ do, caro vorbo ş te bino fran ţ uze ş te.Ii spunem cina suntem ş i pontru co eon venit s ă lupt ă m .Entuziasmat merge cu noi ş i ne faco cinsto cu cate un rom. Ce p ă cat c ă mai târziu nu s'a purtat asemenea cu noi. 26 De altfel era singurul cu care nu ne-am în ţ eles prea bine .Tân ă r,f ă r ă experien ţ ă .. Ca s ă facem economie, mâne aia acas ă câte ceva cump ă rat din ora ş .Numai Conu Alecu m ă nânc ă la res¬ taurant, el fiind mai sl ă bu ţ trebuia s ă se alimente ze mai bine. Noaptea am r ă cit grozav.', doua zi temperatur ă , cred 4o grade. Nu pot merge la cazarm ă ,la instruc¬ ţ ie.Vine doctorul companiei,care când vede ce tem¬ peratur ă am,vrea 3 ă m ă interneze în spital .A ş a r ă u ş i cu temperatur ă am fost tot timpul la Talavera dela Reina încât eu nu am putut face de fel in¬ struc ţ ie. Ion Mo ţ a era foarte sup ă rat c ă m'am îm¬ boln ă vit. Se temea c ă se va descompleta echipa ş i nu vom putea fi împreun ă pe front. S ă -mi fi fost ori cât de r ă u ş i n*a ş fi r ă mas po loc,pentruc ă nu concepeam,eu s ă viu în Spania ş i s ă stau in spital .jn avut noroc de o b ă bu ţ ă ,proprietara hotelului.A- vea înf ă ţ i ş earea mamei p ă durii, dar m’a îngrijit cu un devotament rar .Nu mâneam decât zeam ă de portoca le. B ă nic ă mi le storcea într'un pahar. A c ă zut ş i P ă rintele bolnav, 3pre narea disperare a lui Ionel Mo ţ a,care vedea cum ne îmboln ă vim pe rând. fo ţ i au avut \xn fel de grip ă , dar au consumat-o pe picioare nu au voit s ă stea în pat. Singur B ă nic ă a sc ă pat. Nu mai am r ă bdare nici eu ş i m ă scol din pat, de ş i temperatura se men ţ inea. Do altfel a ş a cu fierbin¬ ţ eal ă am ş i plecat spre Toledo. St ă team în pat singur în cas ă , departe de ai mei ş i în mirajul teraperuturei vedeam ţ ara,locuin¬ ţ a mea,familia.K ă cuprinde o descurajare de moarte Afar ă vreme rea, ploaie ş i frig; nu atat frig, cat umezeal ă .?e front po ţ i nuri cu entuziasm, cu feri¬ cire, dar când stai bolnav ş i to lup ţ i cu^boala, xn loc s ă fi cu fa ţ a la du ş man, când to gânde ş ti c ă po ţ i muri f ă r ă 3 ă fi ajuns scopul acestei oxpodi- ţ ii la care ai luat parte cu'tot elanul, cu toat ă convingerea,atunci te^sim ţ i a ş a do obidit de soar- t ă .Dar câte odat ă m ă înseninam. Trecea po sub gea¬ mul meu compania,în cântece,dela instruc ţ ie: ^Soi- 27 valiente legionar io'.C ă p ă t ă m atunci curaj. lini zi¬ ceam: voiu fi ş i eu al ă turi de ei la via ţ ă ş i la moarte,împotriva o ş tilor Satanei. * Intr'o dup ă amiaz ă m ă anun ţ ă camarazii c ă por- nim.Ne facem bagajele,luând ce putem.Din restul lu crurilor facem pachete ş i le l ă s ă m la hotel.Mergem la oompanie, acolo ni se completeaz ă echipamentul ş i plec ă m spre gar ă .M ă simt mai bine,mai ales c ă a ap ă rut soarele. La gar ă suntem sui ţ i într’un tren cu vagoane de clasa 2. Ionel Mo ţ a scoate steagul, îl leag ă de baioneta dela pu ş c ă ş i-l scoate pe geam. Ma ş ina se pune în mi ş care .Ai no ş tri dau dru¬ mul la cântece legionare .Steagul fâlfâie victorios Trenul înainteaz ă încet. Ni se pare c ă niciodat ă n’au str ă lucit mai viu culorile noastre na ţ ionale. Suntem to ţ i entuziasma ţ i.încetul cu încetul se fa¬ ce noapte.Trenul merge alene.In vagon au adormit a proape to ţ i.Numai noi românii la lumina unui c ă pi¬ ţ ei de lumânare,strân ş i unul în altul,vorbind^Tro* nul 3 e opre ş te într'un loc pe câmp ş i 3 t ă câteva ceasuri.Adormim ş i noi lipi ţ i unul xn altul,într'o fr ă ţ easc ă îmbr ă ţ i ş eare. Pornim din nou..an xjun3 la destina ţ io.Ne d ă m jos.Suntem sui ţ i în ni ş to camio¬ nete închise ş i cobotxm în pia ţ a din Toledo, lâng ă Alcazar. Ruinele par ş i mai fantastice.Ora ş ul este pustiu la ora aceasta.Suntem ca într'un ora ş p ă r ă ¬ sit,f ă r ă via ţ ă .Apoi mergem pe j03 ş i ooup ă m o scoa l ă .Sste distrus ă de bombardament dar avem posibili tate s ă ne odihnim pe jos, c ă ci este parchet ş i nu e Drea frig. A doua zi facem o plimbare prin fa ţ a cazarmei, mergem pân ă la poarta principal ă a ora ş ului.Deasu¬ pra statuia - arhanghelului Mihail.O surpriz ă pl ă cu¬ t ă pentru to ţ i.Ionel Mo ţ a este foarte mi ş cat.Arhan ghelul no-a c ă l ă uzit într'una. Ia Hamburg,la Sala* manca,la Toledo.Ionel Mo ţ a simte profund .Pentru el credin ţ a este tot.Credin ţ a este