Cuprins / Contents Prefață .............................................................................................................................................. III Preface ...............................................................................................................................................VI Nota editorului .................................................................................................................................. XI Editor’s Note ................................................................................................................................... XIII Mulțumiri / Acknowledgments.........................................................................................................XV 1. Introduction et Allegro for Flute Solo ............................................................................................ 2 2. Allegro for Clarinet and Bassoon .................................................................................................... 4 3. Aubade for Flute, Oboe, Clarinet and Bassoon .............................................................................. 7 I. Prélude ........................................................................................................................................................................ 7 II. Danse ....................................................................................................................................................................... 10 III. Nocturne ................................................................................................................................................................ 14 IV. Scherzo ................................................................................................................................................................... 18 4. Quintette à Vent (unfinished) ....................................................................................................... 26 ACEASTĂ EDIȚIE A PARTITURII NU ESTE CU SCOP COMERCIAL THIS EDITION OF THE SCORE IS NOT FOR SALE Drepturile acestei ediții sunt cedate de Liga Genoveză Contra Cancerului către Asociația Ars Ventus Copyrights for this edition were granted by the Ligue Genovese contre le cancer to Ars Ventus Association ©2020 Editura Grafoart & Ars Ventus Tehnoredactare & Design / Engraving & Design: Ștefan Diaconu Copertă / Covers : Daniel Ivașcu www.vcoloris.com/lipatti100% www.arsventus.com Prefață Dinu Lipatti la intersecția influențelor moderne Dinu Lipatti își exersează scriitura pentru Introducere și Allegro pentru flaut solo instrumentele de suflat într-o serie de partituri, (Paris, 11 iunie 1939) – B. 21 inegale ca dimensiuni și ca valoare, dar sugestive Chiar dacă apariția lucrărilor pentru pentru stilistica imprimată de maeștrii cu care instrumente de suflat reprezintă un rezultat exclusiv lucrase: Mihail Jora, respectiv Nadia Boulanger. al influenței școlii franceze, Dinu Lipatti rămâne Vorbim de o anume „atmosferă” sonoră la care Lipatti atașat de spiritualitatea țării sale natale și de ethosul școlii românești de compoziție, așa cum îl descoperise este sensibil și care i se transmite și prin intermediul în timpul studiilor sale cu Mihail Jora. Primind unor colegi, deveniți prieteni, de la clasa maestrei sale: invitația de a scrie într-un timp scurt o piesă pentru Igor Markevitch, autorul Serenadei pentru vioară, flaut solo (pe manuscris a precizat că este vorba clarinet și fagot (1931) și, mai ales, Jean Françaix, despre „commande rapide”), Lipatti dedică această partitură lui Roger Cortet, unul dintre cei mai extrem de receptiv la caracteristicile timbrale ale talentați flautiști francezi ai momentului, absolvent al instrumentelor de suflat (Cvartetul pentru flaut, oboi, Conservatorului Superior din Paris în 1931 și devenit clarinet și fagot, 1933, Septetul pentru flaut, oboi, ulterior, între anii 1942-1953, profesor la aceeași fagot, două viori, violoncel și pian, 1933, Cvadruplul instituție. Partitura Introducerii și Allegro-ului pentru flaut concert pentru flaut, oboi, clarinet, fagot și orchestră, solo ia naștere într-o perioadă fertilă componistic 1935). Atmosfera sonoră inspiratoare pentru Lipatti pentru Lipatti. Își exersase deja scriitura pentru s-a rotunjit desigur și în prezența unor compoziții instrumente de suflat în Cvintetul din 1938, rămas enesciene, pentru că o lucrare de complexitatea neterminat; totodată, principalele orientări din componistica sa se răsfrâng în creațiile acestei Dixtuorului op.14 pentru instrumente de suflat scris perioade (Simfonia concertantă pentru două piane și în 1906 nu îi putea fi necunoscută lui Lipatti. orchestră de coarde, 1938, Suita pentru două piane, În contextul unei creații reduse numeric și a unui 1938, Nocturna franceză în fa diez minor, 1939, creator care era, înainte de orice, un pianist de geniu, Concertul pentru orgă și pian, 1939), în care inspirația folclorică românească se întâlnește cu rafinamentul cantitatea de partituri dedicate instrumentelor de coloristic francez și pregnanța ritmică a lui suflat ne apare cât se poate de semnificativă. În Stravinski. perioada 1936-1949, Dinu Lipatti scrie Allegro pentru Muzica lui Lipatti derivă direct din lumea clarinet și fagot (1936), câteva pagini dintr-un Cvintet satului românesc (pe care nu o dată o imortalizase prin intermediul artei fotografice, de care era pentru suflători (1938), Introducere și Allegro pentru pasionat). O introducere amplă, care întrece în flaut (1939), Aubade pentru flaut, oboi, clarinet și dimensiuni Allegro-ul ce urmează, se derulează într- fagot (1949), cărora li se adaugă aranjamente pentru un tempo doinit, rubato, iar flautul preia un rol care, prin expresivitatea indusă, amintește de fluierul unui trio (1943) și cvintet (1939) după Sonatele K.173, păstor. Frazele ornamentate sunt încadrate într-un K.515, K.427, respectiv K.450, K.247, K.515, K.538, ritm flexibil și într-o formă liberă, ce dă impresia unei K.377, K.427 de Domenico Scarlatti. Sunt lucrări cu improvizații. elemente de originalitate, sinteze între modalitățile de Tema Allegro-ului este extrasă din ritualul de nuntă din zona Vrancei, culeasă de Henri Brauner în valorificare a folclorului românesc pe care le învățase 1934 și recepționată de Lipatti, probabil, prin la „școala” lui Mihail Jora și, pe de altă parte, noile căi intermediul etnomuzicologului și prietenului său, care i se deschid odată cu sincronizarea ideilor sale Constantin Brăiloiu. Citată la începutul secțiunii, componistice cu cele ale marilor compozitori moderni, tema suferă modificări prin variaționarea elementelor melodice și ritmice, fiind readusă periodic, inclusiv în precum Béla Bartók sau Igor Stravinski. finalul lucrării, transformată și diminuată. III Allegro pentru clarinet și fagot când, panicat la gândul că se apropie aniversarea (23 decembrie 1936) – B. 7 dumitale, i-am cerut să livreze toată comanda. Cum copistul ăsta idiot nu este capabil să-și termine Pare curios faptul că Dinu Lipatti, cel care își mâzgăliturile înainte de 15 mai, – și cum nu voiam petrecea câteva ore zilnic la masa de scris pentru a pentru nimic în lume să ratez ziua dumitale de concepe epistole adresate profesorilor și prietenilor naștere – îmi permit să-ți trimit doar jumătate din săi, nu amintește în corespondența sa despre acest această Aubade, rezervându-mi datoria de a-ți Allegro pentru clarinet și fagot, compus în perioada expedia ultimele două mișcări imediat ce copistul- studiilor sale cu Nadia Boulanger, la Paris. Să fi fost țestoasă va fi terminat de înnegrit hârtia. Am compus un exercițiu solicitat la clasă de celebra profesoară?! pentru dumneata glumița asta în trei săptămâni și Să fi fost un moment de destindere, între alte activități fără să mă fi atins de pian, pentru că cele patru componistice, care îl solicitau în cel mai mare grad? Să mișcări au fost scrise stând în pat. Scopul acestei nu uităm că 1936 este anul în care Lipatti scrie cea Aubade era să te trezească pe 28 aprilie dimineața, mai cunoscută lucrare a sa, Concertino-ul în stil clasic executată fiind sub ferestrele dumitale de patru «holz- pentru pian și orchestră de coarde, dar și Fantezia schwyzerli». Dar din moment ce soarta a hotărât pentru vioară, violoncel și pian și Toccata pentru altfel, poate că e mai bine așa, căci dacă orchestră de cameră, rămasă neterminată. «deșteptătorul» ăsta sui generis te-ar fi impresionat Această piesă de mici dimensiuni, concepută de într-un mod dezagreabil, cei patru băieți «bläser» ar fi compozitorul în vârstă de 19 ani, demonstrează un primit cu siguranță recompensa destinată nivel înalt de cunoștințe teoretice, deja sintetizate compozitorului, adică: o găleată cu apă drept în cap! într-un meșteșug componistic ce se îndepărtează de Și acum nu-mi rămâne decât să-ți transmit, din sistemele tradiționale (tonal, modal). Lipatti folosește partea noastră, a amândurora, cele mai calde urări totalul cromatic, împărțit în motive sonore, având ca de sănătate, fericire și prosperitate, precum și via punct comun gravitarea în jurul notei Do. noastră recunoștință și prietenia noastră statornică; iar pentru Maja gândurile noastre pline de afecțiune. Al dumitale, Dinu” Aubade pentru flaut, oboi, clarinet și fagot (Montana, 21 aprilie 1949) – B. 44 (Scrisoare adresată lui Paul Sacher, din vol. II Scrisori, traducerea Ileana Țăroi, Editura Grafoart, 2017). Această ultimă lucrare finită a lui Lipatti are deja complexitatea unei maturități componistice și grija Dirijorul Paul Sacher, născut pe 28 aprilie 1906, pentru detaliu pe care muzicianul, nevoit să-și anuleze prieten, colaborator și promotor al lui Dinu Lipatti, a activitatea pianistică din cauza agravării stării sale de fost adesea destinatarul unor scrisori din care sănătate, are acum timp să i-o acorde. transpare legendarul umor al pianistului-compozitor. Elementele devenirii sale componistice sub Am reprodus integral epistola din care reiese motivul influența școlii lui Mihai Jora sunt prezente și aici, scrierii piesei Aubade. sub forma unei sinteze superioare între direcția Având perspectiva „scrisorii-muzicale” din 4 europeană (limbajul lui Bartók, Stravinski și o septembrie 1947, când Dinu Lipatti a tradus muzical exacerbare a cromatismului, provenită din post- cifrele numărului său de cont bancar, pe care Sacher romantismul german) și cea românească (prin i-l solicitase, pe parcursul unui lied scurt (vezi Dinu utilizarea anumitor elemente de folclor). Acest cvartet Lipatti. Scrisori. Vol. II, Editura Grafoart, 2017, „ni se revelează poate ca lucrarea cea mai p.302-306) și totodată binecunoscuta înclinație către reprezentativă a lui Dinu Lipatti, primele două părți glumă a compozitorului, este legitimă întrebarea îndeosebi fiind o expresie evidentă a maturității asupra existenței unei „dedicații” inserate în textul artistului și a drumului ales, adânc ancorat în folclorul muzical, prin interpretarea sonoră a literelor din românesc.”, afirmă biograful lui Lipatti, Grigore numele dedicatarului care permit o asemenea „citire”: Bărgăuanu, autorul unei analize detaliate a partiturii. (S)A – la (bemol), C – do, H – si, E – mi. Într-adevăr, traseul parcurs de compozitor în prima parte, La Moubra, Montana, 27 aprilie 1949 intitulată Prélude, pare a fi „jalonat” cu așezări pe aceste sunete (naturale sau alterate), într-o țesătură „Mult iubite Paul, Te-ai născut cu două complexă și cromatizată, pendulând permanent între săptămâni prea devreme! Cel puțin așa mi-a zis azi- stări tensionate și luminozitatea pe care o dă dimineață copistul acestei partituri (alias Bipatte simplitatea scriiturii, sentimentul echilibrului tonal și [n.a. joc de cuvinte, pornind de la numele înclinația către diatonism. muzicianului, combinat cu bi-patte, două lăbuțe]), IV Partea I, Prélude (Lento), se deschide cu o Muzica sec. XX melopee a flautului, expusă într-un stil rapsodic, într- o alternanță între tempo-ul Lento și Vivo, ce creează Programul cu muzică de secol XX de lunea senzația unui tempo rubato. În desenul flautului nu trecută din cadrul stagiunii Mysore de la Kingsway este deloc dificil să descoperim fluierul străvechi cu Hall a cuprins prima audiție a unei Aubade pentru ornamentația sa specifică. Ca într-un dans popular, flaut, oboi, clarinet și fagot de Dinu Lipatti, pianistul instrumentele evoluează apoi preponderent în perechi român stins din viață anul trecut, în decembrie, la (flaut-clarinet, oboi-fagot), iar revenirea temei inițiale, doar 33 de ani. Pe rând mușcătoare, plină de umor și la fagot, pare a sugera timbrul buciumului ce elegantă, având parfumul muzicii lui Bartok, completează sunetul de fluier din debutul piesei. dovedește abilitatea compozitorului de a mânui Partea a II-a, Danse (Allegretto grazioso), se timbrurile și de a evita, de cele mai multe ori, derulează într-un ritm sincopat și rapid, cu un umor monotonia la care o astfel de combinație de fin și proaspăt, autentic. Instrumentele continuă să instrumente poate da naștere. Gareth Morris, Sidney evolueze în perechi, la fel ca și dansatorii din modelul Sutcliffe, Frederick Thurston și Cecil James au ritmico-melodic pe care Lipatti îl adoptă aici: dansul navigat cu ușurință mările de complexitate cromatică popular Breaza ca la Bran (3+3+2+2+2), cules de și ritmică ale acestei piese (este vorba de un concert Ghizela Sulițeanu (Muzica dansurilor populare din din seria organizată de Societatatea Philharmonia la Muscel Argeș) din comuna Bughea de Sus, Argeș. Kingsway din Londra, cunoscută drept ”Concertele Atmosfera se liniștește în partea a III-a, Nocturne Mysore”, probabil după numele președintelui de (Andante espressivo), în care un acompaniament atunci al societății, Maharajahul Regatului Mysore). monoritmic, intonat de trei din cele patru instrumente, însoțește – în debutul secțiunii – melodia intonată de (fragment din cronica publicată în ziarul oboi. Vocile își schimbă rolurile, frânturi de melodii The Times, London, 8 martie 1951) completează temele, în cadrul unei scriituri aerate, limpezi, respectând proporțiile Secțiunii de aur (principiul structural conducător în lucrările lui Cvintet de suflători (neterminat) Bartok, apreciate de Lipatti). (Paris, 18 septembrie 1938) - B. 17 Soarele dimineții pare să își facă apariția odată cu ultima secțiune a acestei Aubade, Scherzo, ce Anterior compunerii Introducerii și Allegro-ului debutează într-o desfășurare diatonică, al cărui desen pentru flaut solo, Dinu Lipatti schițează începutul melodic muzicologul Monika Jäger (cercetător a lui unui Cvintet pe care îl dedică aceluiași apreciat Dinu Lipatti) îl apropie de cel al piesei Étincelles flautist francez Roger Cortet, membru al ansamblului (Scântei), Morceau characteristique op. 36, Nr. 6 Quintette à Vent de Paris (fondat în 1928 de către (1885) de Moritz Moszkowski (1854-1925), unul dintre Roger Cortet). Membrii cvintetului erau: oboistul bisurile preferate ale pianistului Vladimir Horowitz. Louis Gromer, clarinetistul André Vacellier, cornistul Secțiunea mediană (Un poco piu tranquilo), cu o René Reumont și fagotistul Gabriel Grandmaison. expresie de coral, aduce zorii, ca o încununare a Pianistul Dinu Lipatti era deja un nume întregii lucrări și un triumf al luminii. Îl regăsim pe important la Paris, iar activitatea sa de interpret acel Lipatti care, în ciuda problemelor grave de devenea din ce în ce mai intensă. Poate că acesta este sănătate, continua să îi încurajeze pe cei din jur, motivul pentru care nu reușește să continue acest îngrijorați, pe bună dreptate, de deteriorarea stării Cvintet, frugal schițat, cu o secțiune introductivă sale. Traducerea ideatică le va aparține, însă, Grave, integrală, un Andante grazioso redus la un interpreților muzicii sale. Piesa se încheie cu un acord prim acord și începutul unui Allegro final. Paginile au, de septimă mică, eliptic de cvintă, a cărui prezență la pentru moment doar valoare documentară și final poate fi interpretată ca o invitație la o rezolvare reprezintă o provocare pentru compozitorii ulterioară, o întrebare care încă își mai caută un contemporani de a rezolva dilema muzicală rămasă în răspuns. partitură. Prima audiție a acestui cvartet de suflători a avut loc pe 5 martie 1951, în Londra, la trei luni după moartea compozitorului. Interpreții ce au realizat Monica Isăcescu prima audiție sunt: Gareth Morris - flaut, Sidney București, septembrie 2020 Sutcliffe - oboi, Frederick Thurston - clarinet și Cecil James - fagot. V Preface Dinu Lipatti at the Crossroads of Modern Influences Dinu Lipatti practiced his wind writing in a series Introduction and Allegro for Flute Solo of scores which, while differing in importance and size, (Paris, June 11, 1939) – B. 21 testify to a certain particular style. Imprinted by his master mentors Mihail Jora and Nadia Boulanger, it His compositions for winds may be the direct was also the result of intellectual meetings between result of the influence of the French composition school, but Lipatti is no less connected to the Lipatti and some of his colleagues-turned-friends at spirituality of his home land and the Romanian ethos the class of Nadia Boulanger: Igor Markevitch as advocated by Mihail Jora. A last moment (composer of a Serenade for Violin, Clarinet and commission (the manuscript itself says commande Bassoon, 1931) and especially Jean Françaix, an rapide), this short piece for solo flute is dedicated to expert in exploring the timbral characteristics of wind Roger Cortet, one of the most talented flutists of his instruments (Quartet for Flute, Oboe, Clarinet and time, graduate of (1931) and professor at (1942-53) the Bassoon, 1933, Septet for Flute, Oboe, Bassoon, 2 Conservatoire Supérieur in Paris. Violins, Cello and Piano, 1933, as well as the Lipatti wrote it during one of his fertile periods Quadruple Concerto for Flute, Oboe, Clarinet, as a composer. He had tried his hand at writing for winds in his 1938 unfinished Quintet, and the other Bassoon and Orchestra, 1935, unique in the contemporary compositions (Symphonie concertante repertoire). Sources of inspiration were of course for two Pianos and Strings, 1938, Suite for two Pianos, complemented by Enescu’s compositions for winds, 1938, French nocturne in F-sharp minor, 1939, especially Dixtuor op. 14 written in 1906, with which Concerto for Organ and Piano, 1939) reflect his main Lipatti was certainly familiar. positions: folk-inspired sonorities blended with the Given the small number of works he composed – refined, typically French colors and the insistent his calling was that of a brilliant pianist— Lipatti’s rhythms of Stravinsky. attention to wind instruments is more than Lipatti’s music originates in the universe of the Romanian village (which, as an enthusiast significant. Between 1936 - 1949 he penned the photographer, he had more than once captured Allegro for Clarinet and Bassoon (1936), a few pages through the lens of his camera). The extensive from an unfinished Wind Quintet (1938), the introduction (surpassing in size the ensuing Allegro) Introduction and Allegro for Flute Solo (1939) and the progresses in a free, rubato, doina-like tempo, the flute Aubade for Flute, Oboe, Clarinet and Bassoon (1949), reminiscent, with its expressive melody, of a as well as some arrangements for trio (1943) and shepherd’s whistle. The ornamented phrases are set quintet (1939) of Domenico Scarlatti’s Sonatas K.173, in a flexible rhythm and a free-form structure, as in an K.515, K.427, K.450, K.247, K.538 and K.377. improvisation. Showing originality, they are a synthesis between the The main theme of the Allegro is taken from the wedding ritual specific to the Vrancea region, collected different ways of exploiting Romanian folklore (as by Henri Brauner in 1934 and which Lipatti probably taught by Mihail Jora) and the interest Lipatti took in picked up from his friend, ethnomusicologist 20th-century modern techniques (as in Béla Bartók Constantin Brăiloiu. Quoted in the opening bars, it and Igor Stravinsky). undergoes several changes by means of melodic and rhythmic variation, is periodically brought back and, transformed and diminished, concludes the work. VI Allegro for Clarinet and Bassoon pianist’s name combined with “bi” – bi-patte, two (December 23, 1936) – B. 7 paws, author’s note]) when, panicked at the thought of your upcoming anniversary, I asked him to deliver the It’s strange that Lipatti, who would spend daily full order. Since this idiot of a copyist is not capable several hours writing letters to his teachers and of finishing his scribbles before May 15 – and since I friends, shouldn’t mention this Allegro written while wouldn’t for the life of me miss your birthday – I took he was studying composition with Nadia Boulanger. A the liberty of sending you only half of this Aubade, homework assigned by the celebrated pedagogue? promising to dispatch the last two movements as soon Taking some time off from writing other, highly as this turtle-copyist will have covered the sheet of demanding works? (let’s not forget that in 1936 Lipatti paper in ink. I wrote you this little joke in three weeks created his most famous piece, the Concertino en style and without touching the piano, because the four classique for Piano and Chamber Orchestra, in movements were done lying in bed. The purpose of this addition to a Fantasie for Violin, Cello and Piano and Aubade was to wake you up on the morning of April an unfinished Toccata for Strings) 28, performed under your windows by four “holz- In this short work, 19-year-old Lipatti proves that schwyzerli” [wind players]. Since fate decided he masters the rules of music writing and that he is otherwise, maybe it’s for the best, for had you not already possessed of a style which leaves conventional enjoyed this sui generis “wake-up call”, the four (tonal, modal) systems behind: he employs here the “wind-boys” would for sure have received the reward chromatic total, dividing it into motifs gravitating meant for the composer, that is, a bucket full of water around the note C. in the head! And now let me send you our warmest regards and gratitude, we wish you the best of health, happiness, and prosperity; and for Maja, our affection Aubade for Flute, Oboe, Clarinet and – we remain ever your friends. Bassoon (Montana, April 21, 1949) – B. 44 Yours truly, Dinu”. This last finished work enjoys both the This letter to Paul Sacher, quoted in full from complexity of a mature thinking and the attention to Dinu Lipatti. Letters, vol. II, Romanian translation by detail: having to cancel his concerts because of his Ileana Țăroi, Bucharest: Grafoart, 2017, is just an deteriorating health, he had more time for writing. instance of the composer-pianist’s legendary humor, Jora’s teachings are manifest here too, again and Paul Sacher, conductor, friend and promotor, was under the form of a synthesis between European often the recipient of such epistles. influences (Bartók, Stravinsky, and an exacerbated Another example is the “musical letter” from chromaticism deriving from German Post- September 4, 1947, when, asked by Sacher for his bank Romanticism) and Romanian traditions (the use of account number, Lipatti musically translated it into a certain folk elements). This quartet “is perhaps short lied (see Dinu Lipatti. Letters, vol. II, pp. 302- Lipatti’s most representative composition, as the first 306. Bucharest: Grafoart, 2017). It also brings up the two movements in particular are an obvious legitimate question of a “dedication” hidden in the expression of his ripeness and of his Romanian folk- score, since the letters of Sacher’s name can also be rooted inspiration”, says Grigore Bărgăuanu, Lipatti’s read as music notes: (S)A – A♭, C, H – B♮. Indeed, the biographer and author of a detailed analysis of the composer scatters the first movement, Prélude, with Aubade. rest areas precisely on these sounds (natural or marked with accidentals) in a complex, chromatic La Moubra, Montana, April 27, 1949 aural fabric oscillating between tension and the brightness as given by the straightforward, tonally- “Most beloved Paul, you were born two weeks too and diatonically-inclined language. early! At least this is what the copyist of this score told me this morning (aka Bipatte [a play on words on the VII The first movement Prélude (Lento) opens with a Twentieth-century Music solo flute chant whose melody, in a rhapsodic Vivo- Lento alternation giving the feeling of a rubato, clearly At the Mysore chamber concert of twentieth- sends to the ancient shepherd’s flute and its specific century music at Kingsway Hall last Monday, the first ornamentation. Like in a folk dance, instruments play performance was given of the Aubade for flute, oboe, mainly in pairs (flute-clarinet, oboe-bassoon), and the clarinet and bassoon by Dinu Lipatti, the Rumanian reprise of the initial theme, on the bassoon, seems to pianist, who died last December at the early age of 33. suggest the timbre of the traditional Romanian It is alternately pungent, humorous and graceful alphorn bucium, complementing the opening music, often Bartók-like in flavour, showing a shepherd’s flute. sensitiveness in handling the varied tone-colours, The second movement is a syncopated, fast- and, for the most part, ably steering clear of the thick rhythm Danse (Allegretto grazioso) with a refined, monotony towards which such a combination tends. fresh, and authentic humor. The instruments continue Gareth Morris, Sidney Sutcliffe, Frederick Thurston to play in pairs, just like the dancers of the original and Cecil James sailed easily over its chromatic and folk music which Lipatti adopted, Breaza ca la Bran rhythmically complex seas. (it’s a concert from the (3+3+2+2+2), collected by Ghizela Sulițeanu (Muzica serios of concerts organized by Philharmonic Music dansurilor populare din Muscel Argeș [Muscel Argeș Society at Kingsway from London, known as “Mysore Folk Dance Music]) in Bughea de Sus, Argeș county. Things calm down in the third movement, Concerts”, probably after music society president, Nocturne (Andante espressivo), where the Maharajah of Mysore Kingdom) monorhythmic accompaniment played by three of the (fragment from the concert review published in four instruments escorts, in the section’s opening, the The Times, London, March 8, 1951) oboe’s melody. The voices switch roles, melodic bits and pieces complete themes in an aerated, limpid writing, respecting the golden ratio proportions Wind Quintet (unfinished) (essential structural principle in the work of Bartók, (Paris, September 18, 1938) – B. 17 which Lipatti admired). Sun seems to rise in the last movement, Scherzo, Before composing Introduction and Allegro for which opens with a diatonic melody inspired, believes Flute Solo, Lipatti had drafted the beginning of a wind musicologist Monika Jäger (author of an important quintet, dedicated to the same French virtuoso flutist book about Dinu Lipatti’s compositions), by Moritz Roger Cortet, founder (1928) and member, alongside Moszkowski’s Étincelles (Sparks), Morceau oboist Louis Gromer, clarinetist André Vacellier, characteristique op. 36, Nr. 6 (1885) by Moritz hornist René Reumont and bassoonist Gabriel Moszkowski (1854-1925), one of Vladimir Horowitz’s Grandmaison, of the Quintette à vent de Paris. favorite encores. Section B (Un poco più tranquillo), Lipatti the pianist was already an important name in chorale-like, brings the dawn, a crowning of the entire Paris, an active performer more and more in demand. work and the triumph of light. This is Lipatti continuing, despite his serious medical condition, to Maybe that is the reason why he wasn’t able to finish encourage those around him, worried, with good this Quintet of which he only jotted down a Grave reason, about him (a musical conversion of the introduction (complete), a single-chord Andante contents of ideas is left in the performers’ charge). The grazioso and the opening of a final Allegro. The piece piece ends with a major minor seventh chord with is given, for now, with only a documentary value, a omitted fifth, perhaps an invitation to an ulterior challenge for contemporary composers to solve the resolution, a question still looking for its answer. musical dilemma herein encrypted. The first performance of this quartet took place in London, on March 5, 1951, three months after the Monica Isăcescu composer’s death, and was given by Gareth Morris - Bucharest, September 2020 flute, Sidney Sutcliffe - oboe, Frederick Thurston - (English translation: Ștefan Diaconu and Maria Monica Bojin) clarinet and Cecil James - bassoon. VIII Primele pagini din începuturile celor două părți ale Cvintetului pentru suflători neterminat First pages from the beginning of the two movements from the unfinished Wind Quintet Primele pagini Introducere și Allegro pentru flaut solo First pages from Introduction and Allegro for Flute Solo IX “Cimpoiul” (originea temei rapide din lucrarea Introducere și Allegro pentru flaut solo): extras din Jocul popular românesc. Tipologie muzicală și corpus de melodii instrumentale de Corneliu Dan Georgescu, Editura Muzicală, 1984, p. 288 “Bagpipe” (original fast theme Allegro from Introduction et Allegro for Flute Solo): extract from Romanian folk dance. Musical language and instrumental melodies by Corneliu Dan Georgescu, Musical Publishing house, 1984, p. 288 Prima pagină din Allegro pentru clarinet și fagot Prima pagină din Aubade pentru Cvartet de suflători First page from Allegro for Clarinet and Bassoon First page from Aubade for Wind Quartet Extras din cronica apărută în urma concertului în care a fost interpretată în premieră lucrarea Aubade. The Times, London, 8 Martie 1951 Extract from the review of the concert which included first performance of Aubade. The Times, London, March 8, 1951 X Nota editorului La titlul fiecărei lucrări a fost adăugat numărul de catalog în concordanță cu lista compozițiilor lui Dinu Lipatti realizată de Grigore Bărgăuanu și Dragoș Tănăsescu în cartea Dinu Lipatti (Editura Grafoart, București, 2017). Introducere și Allegro pentru flaut solo Această lucrare este publicată anterior de editura Alphonse Leduc din Franța, în anul 1995 (AL 28 993). Ediția a fost revizuită de flautistul Italian Gian-Luca Petrucci, care a modificat câteva legături față de manuscrisul original, dar care nu a luat în considerare manuscrisul la aranjamentul Allegro-ului pentru vioară solo, realizată de Lipatti în august 1943. Acest aranjament poate fi considerat o piesă de sine stătătoare și este dedicat de către Dinu Lipatti prietenului său C. Bedițeanu. Cele câteva neclarități ce apar în Allegro în manuscrisul original de flaut sunt elucidate prin prisma versiunii pentru vioară, rezultând astfel într-o versiune cât mai apropiată de intenția originală a compozitorului. Au fost respectate de altfel cu strictețe toate notațiile de articulație și legato notate de compozitor, adăugând doar modificări editoriale și câteva clarificări în textul muzical în concordanță cu cele două surse. Modificări față de ediția anterioară - legături între apogiaturi și notele principale în ambele părți - renunțarea la semnul 8va și scrierea notelor în registrul real - anularea unor alterații de precauție care nu au motiv real în știma de flaut - adăugare numere de măsuri 36 – în manuscrisul de flaut, ultima optime din măsură nu are notată nici o alterație. Este posibil să fie omisă din greșeală din cauză că în manuscris măsura este împărțită pe două rânduri. Alterația este notată în paranteză pătrată. 67, 69, 72 – în manuscrisul de flaut nota si este notată simplu, rezultând astfel în alterarea coborâtoare a notei, în concordanță cu armura - si♭. După consultarea manuscrisului de vioară, se observă clar intenția compozitorului de a folosi si♮ pe parcursul acestor măsuri, iar contextul modal susține această schimbare. 74 – modificare de legato și adăugarea articulației staccato pe prima notă din al doilea timp, astfel încât nota repetată să fie separată de restul pasajului. 115 – nota si♮ de pe primul timp intră sub incidența semnului de 8va din portativul anterior, chiar dacă nu este clar notat în manuscrisul de flaut. Rezultă astfel o octavă mai sus față de varianta editată. Manuscrisul de vioară elucidează acest detaliu, iar linia melodică ascendentă susține muzical această modificare. Allegro pentru clarinet și fagot Această lucrare are ca singură sursă un manuscris foarte clar și care a fost respectat întocmai. Singurele modificări editoriale sunt plasarea nuanțelor sub portativul în care au efect, adăugarea numerelor de măsuri precum și anularea unor alterații care nu au motiv real în știma anexă XI Aubade pentru flaut, oboi, clarinet și fagot Această lucrare a fost publicată anterior de Editura Rongwen Music din SUA, în anul 1958 (RM 2034). În urma consultării cu atenție a manuscrisului original, au fost descoperite unele neconcordanțe între acesta și versiunea publicată de Rongwen Music, ele fiind corectate în ediția de față conform manuscrisului original. Paginația știmelor instrumentale a fost reconfigurată astfel încât să faciliteze întoarcerea paginilor, iar repere melodice au fost adăugate pentru confortul instrumentiștilor. De asemenea au fost adăugate repere sub formă de litere pentru a facilita studiul partiturii. Manuscrisul original scris de Lipatti notează clarinetul în notația reală (în Do), el fiind astfel transpus doar în știmă. A fost respectat acest lucru, mai ales datorită faptului că ușurează citirea partiturii generale care este intens cromatizată. Modificări față de ediția anterioară II. Danse 28,29 – Ob. : Manuscris mi♮ față de editură unde este mi♯. 40 – Fl. : al doilea timp, penultima notă din măsură modificată în si(♭) față de la. Are susținere analizând tema din debutul părții I, care este citată aici. 49 – Cl. : al doilea timp, a doua notă modificată în fa♮ față de fa♯. Are susținere analizând relația melodică între clarinet și fagot pe parcursul întregului pasaj. 78 – Cl. : primul timp, a treia notă modificată în do față de si♭. Explicația muzicală rezultă din contextul celorlalte instrumente care au aceeași formulă melodică diminuată ritmic. IV. Scherzo 59 – Cl. : primul timp, a doua notă modificată în mi♮ față de mi♭. Are susținere luând în considerare formula melodică din următoarea măsură, precum și măsura 52. 205,206 – Fl. : modificat în si♯ față de si♮. Are susținere în contextul în care tot pasajul folosește si♯. 335 – Cl. : apogiatura de pe primul timp modificată în mi♭ față de fa♭. Are susținere în contextul în care toate apogiaturile din următoarele măsuri sunt la distanță de cvartă perfectă față de nota reală. Cvintet pentru suflători (neterminat) Editarea fragmentelor are rol istoric și de cercetare; nu sunt incluse știme instrumentale. Paginile au fost transcrise cu exactitate fără a modifica nimic față de versiunea originală din manuscrise. Editor : Ștefan Diaconu Octombrie 2020, Copenhaga XII Editor’s Note Each work was numbered in conformity to the list of compositions compiled by Grigore Bărgăuanu and Dragoș Tănăsescu in their book Dinu Lipatti (Bucharest: Grafoart, 2017). Introduction and Allegro for Flute Solo The work was previously published by Alphonse Leduc in 1995 (AL 28 993). This edition was revised by Italian flutist Gian-Luca Petrucci, who changed a few slurs from the original manuscript, but did not take it into account the solo violin arrangement of the Allegro that Lipatti made in August 1943. This arrangement can be considered an independent piece and is dedicated to his friend C. Bedițeanu. The several imprecisions in the original manuscript for flute are clarified in the violin manuscript, resulting in a version as close to the composer’s intentions as possible. All his articulation markings were strictly respected, with the only addition of some editorial changes and clarifications in concordance with both sources. Changes from the previous edition - slurs between grace notes and main notes in both movements - replacing 8va with regular notes - cancelling unnecessary courtesy accidentals in the flute part - addition of bar numbers 36 – in the original manuscript, the last eighth note of the bar has no accidental. It is possible that it is a mistake from the composer, because in the manuscript that bar is divided into two lines. The accidental is notated here with square brackets. 67, 69, 72 – in the original manuscript the note B has no accidental, being thus lowered according to the key signature, B♭ major. The violin manuscript makes it clear that the composer’s intention was to use B natural in these bars and the change is also consistent with the modal context. 74 – slur change and the addition of staccato articulation on the first note of the second beat, so that the repeated note is separated from the rest of the passage. 115 – the note B natural from the first beat should be under the 8a sign from the previous stave, even though it is not clearly written in the flute manuscript. As such, it is played one octave higher than in the edited version. The violin manuscript clarifies this detail and the change is also consistent with the ascending melody. Allegro for Clarinet and Bassoon The only source of this composition is a very clear manuscript which was followed to the letter. The only editorial changes are dynamics placed under the staves they refer to, the addition of bar numbers and canceling unnecessary courtesy accidentals in the part included with the score. XIII Aubade for Flute, Oboe, Clarinet and Bassoon This work was published by Rongwen Music USA in 1958 (RM 2034). After careful reading of the original manuscript, there have been discovered a number of errors in the edition published by Rongwen Music which were corrected in this edition. For the parts, page numbering was reconfigured so that it would facilitate page turning and melodic cues were added for the musicians’ comfort. Rehearsal letters were also placed to ease reading and to mark the essential changes. In the original manuscript the clarinet is written in C and transposed in B♭ only in the part. The present edition respected the original, especially as it renders the reading of the full score, highly chromatic, easier. Changes from the previous edition II. Danse 28, 29 – Ob.: the manuscript notes E♮ while the published version indicates E♯. 40 – Fl.: second beat, next-to-last note modified to B (♭) compared to A. The change is musically valid in the light of the opening theme of the first movement, here quoted. 49 – Cl.: second beat, second note changed from F♯ to F♮. The change is musically valid in the light of the melodic relation between clarinet and bassoon throughout the passage. 78 – Cl.: first beat, third note changed from B♭ to C. The musical explanation resides in the context of the other instruments sharing the same melodic pattern, rhythmically diminished. IV. Scherzo 59 – Cl.: first beat, second note changed from E♭ to E♮. Consistent with the similar passage in the following bar as well as in m. 52. 205, 206 – Fl.: note changed from B♮ to B♯. Consistent with the use of B♯ throughout the passage. 335 – Cl.: grace note on the first beat changed from F♭ to E♭. Consistent with grace notes in the following bars placed at a perfect fourth from the main note. Wind Quintet (unfinished) These fragments are published for historic and research purposes only; there are no parts included. The score is the exact copy of the original manuscript. Editor: Ștefan Diaconu October 2020, Copenhagen (English translation: Maria Monica Bojin) XIV Mulțumiri Acknowledgments Pentru realizarea acestei ediții am avut parte de It is my pleasure to thank all the support received suportul unor persoane și instituții care au fost alături by the persons and institutions involved in making the de acest demers. Le mulțumesc colegilor mei din release of this edition happen. I am grateful to my Cvintetul V Coloris, împreună cu care am realizat colleagues Felicia Gabriela Greciuc – oboe, Jonas prima înregistrare integrală a creației pentru Lyskjær Frølund – clarinet, Constantin Barcov – suflători de Dinu Lipatti și care au folosit această bassoon from the Wind Quintet V Coloris, the ediție, sugerând unele îmbunătățiri editoriale pentru ensemble that recorded for the first time Dinu a realiza cea mai bună versiune: Felicia Gabriela Greciuc – oboi, Jonas Lyskjær Frølund – clarinet, Lipatti's complete work for winds, based on the Constantin Barcov – fagot. present edition, for taking part in the editorial process with the goal of obtaining the best version possible of De asemenea, am avut susținerea Editurii the scores Grafoart și a redactorului șef Matei Bănică, care a pus la dispoziție toate materialele deținute în vederea We had the support of Grafoart publisher and its realizării acestor partituri. Suntem recunoscători editor-in-chief Matei Bănică who provided us with all Ligii Genoveze Contra Cancerului, care ne-a acordat the necessary materials. We are grateful to the Ligue dreptul de a publica și înregistra partiturile lui Dinu genevoise contre le cancer for granting us the rights Lipatti. Mulțumim Bibliotecii Universității Naționale to publish and record Dinu Lipatti’s scores. We thank de Muzică din București, care ne-a oferit un număr de the Bucharest National University of Music Library manuscrise aflate în posesia instituției. Multe for providing us with certain manuscripts. Many mulțumiri biografului lui Dinu Lipatti, Grigore thanks to Mr. Grigore Bărgăuanu for his advice on the Bărgăuanu, pentru aportul dumnealui în corectura și score’s correction. Many thanks to the Ars Ventus verificarea partiturilor. Mulțumim Asociației Ars association and its president Valentin Ghita for the Ventus, președintelui Valentin Ghita pentru suportul logistic support in obtaining the approval for logistic în obținerea acordului pentru publicarea publishing these scores and for providing us with a partiturilor, precum și pentru punerea la dispoziție a number of necessary manuscripts. Finally, we thank unor manuscrise ce au completat lista surselor folosite Monica Isăcescu, Romanian musicologist who în redactarea acestei ediții. Mulțumim muzicologului provided her expertise when writing the preface, and Monica Isăcescu pentru expertiza și informațiile Maria Monica Bojin for the English translations. oferite în introducere, precum și Mariei Monica Bojin pentru traducerea textelor în engleză. XV 2 à Monsieur Roger Cortet Introduction et Allegro for Flute Solo Dinu Lipatti, B. 21 tranquillo Rubato più espressivo a tempo 7 risoluto 11 cresc. e precipitando Tranquillo 15 espressivo più precipitando 21 lunga dolce 28 molto espressivo *) 34 tempo Più lento poco ritenuto 39 lunga dolce *) vezi nota editorului / see editor's note 3 Con brio 46 54 più 61 67 73 80 espress. molto 87 espress. 94 101 dim. 107 cresc. 113 Paris, 11 June 1939 4 A lle g ro for Clarinet and Bassoon Dinu Lipatti, B. 7 Allegro Clarinet in B♭ Bassoon ma risoluto 3 6 9 12 5 15 cresc. cresc. 18 21 24 26 cresc. cresc. 23 December 1936 Score in C à Paul Sacher 7 Aubade for Flute, Oboe, Clarinet and Bassoon I. PRÉLUDE Dinu Lipatti, B. 44 = 54 = 144 Lento Vivo = 54 = 144 Lento Vivo rit. improvvisando Flute giocoso espressivo giocoso espress. Oboe Clarinet in B♭ Bassoon 5 = 54 = 144 = 54 Lento A Vivo rit. Lento dolente dim. 10 B cresc. cresc. sub. cresc. 8 14 C 19 D 22 poco cresc. poco cresc. 26 9 30 E 33 = 144 = 54 Vivo Lento dim. dim. improvvisando giocoso dim. espressivo 39 Vivo = 144 rit. Lento = 54 Vivo = 144 rit. giocoso espress. 42 F Lento = 54 10 II. DANSE Allegretto grazioso = 80 Flute Oboe Clarinet in B♭ Bassoon 6 A 11 cresc. cresc. cresc. cresc. 15 cresc. cresc. cresc. cresc. 11 19 B 24 cresc. cresc. cresc. cresc. C 30 39 12 D 46 52 dim. dim. dim. dim. 59 cresc. cresc. cresc. cresc. E 67 13 73 espress. dim. cresc. 80 86 F 92 14 97 102 cresc. cresc. cresc. cresc. III. NOCTURNE = 66 Andante espressivo Flute espress. Oboe Clarinet in B♭ Bassoon 10 15 20 30 A espress. espress. 39 49 16 58 B sub. sub. sub. sub. 64 cresc. cresc. cresc. cresc. C 68 73 dim. dim. dim. dim. 17 81 D espress. 93 103 113 ) ( 18 IV. SCHERZO = 100 Presto vivace sub. Flute dim. dim. sub. Oboe dim. dim. sub. Clarinet in B♭ dim. dim. sub. Bassoon dim. dim. 16 cresc. cresc. cresc. cresc. A 29 giocoso giocoso giocoso giocoso 43 19 57 B espress. 71 espress. ) ( ) ( 85 C 97 scherzando 20 110 120 129 D 138 cresc. cresc. 21 149 espress. 163 cresc. cresc. cresc. cresc. E 177 192 rit. dim. dim. dim. dim. 22 208 = 88 F Un poco più tranquillo legato e dolce legato e dolce legato e dolce 227 245 poco cresc. poco cresc. poco cresc. 265 G 23 = 100 283 accelerando poco al poco al Tempo primo sub. dim. sub. dim. sub. dim. sub. dim. 300 cresc. cresc. cresc. cresc. H 312 326 24 337 348 I 362 dim. dim. cresc. cresc. 377 cresc. cresc. Montana, 21 April 1949
Enter the password to open this PDF file:
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-