^G iGf DIPLOME MARAMUREȘENE I DIN SECOLUL XIV. ? i XV. ISTORIA COMITATULUI MARAMUREȘ. TOMUL I. DIPLOME MARAMUREȘENE DIN SECOLUL XIV. Șl XV. MARAMUREȘ-SZIGET. TIPOGRAFIA LUI MAYER și BERGER == 1900. 1 • 2044 DIPLOME MARAMUREȘENE DIN SECOLUL XIV. și XV. ADUNATE Șl COMENTATE PRIN JOAN MIHÂLYI de APȘA DOCTOR IN DREPTURI, PROCURATOR AL COMITATULUI. MARAMUREȘ-SZIGET. TIPOGRAFIA LUI MAYER și BERGER. ----------- 1900. ■ FIILOR COMITATULUI MARAMUREȘ BINEVOITORILOR ȘI TUTUROR CELOR CARII AU STAT INTR ’ AJUTORIU DE A SCOTE LA LUMINĂ ACEST OPU Nemo patriam quia magna est amat, sed quia sua. Seneca. Ep. 66. Precum in genere nu se pote scrie istoria fără a ave la disposițiune isvorele istorice, astfeliu nu se pote cugeta neei la scrierea istoriei Maramureșului, până ce nu va fl adunată și publicată după putințiă tbtă materia referitoriă la acest comitat. Asta m ’ a indemnat se dau publicitătei o parte din da tele istorice referitorie la locul meu natal, adunate cu rgvnă neobosită din tenerețiele mele, și se o pun la disposițiunea onoratului public cetitor, nu cruțiănd neci ostenelă multă, neci jertfă materiale. In publicațiunea de fațiă trebuia se mc restring la diplomele din secolul XIV. și XV. pentru că documente din secolii anteriori ne au remas pucine, precum pucine se află și in alte părți ale Ungariei orientale ; der neci acele remase, căte s ’ au publicat, nu eram in stare până acum se le adun tote; din secolul XVI. și următori ne au remas din contra multe, der publicarea acestoru-a trebuia se o las in sarcina altor puteri. Documentele din secolul XIV. și XV. privitorie la Maramureș, căte le cunoscu după text, fără excepțiune tote le am publicat in acesta colecțiune, der afară de aceste mai sunt Ancă forte multe, și mi-voi ține de dătorințiă plăcută se caut, se public și acele, decă Provedinția me va ține in viețiă, și decă publicul se va areta căt de căt părtinitoriu fațiă de acesta întreprindere. VIII. Ținutul In caro sc rcfcresc diplomele, e una din cele mai interesante regiuni ale Ungariei, nu numai pentru situațiunea sa de o rară frumsețiă naturale, dor și in pri vința ethnographieu, fiind acest ținut un punct de contact al lor trei popore deosebite; aci este un adeverat „triplex confinium * unde poporul romanesc de origine sudică se in- tălncsco cu slavismul, care se intinde de cătră nord, și cu ungurii carii strebat de cătră apus ; tote aceste popore vor besc și astăzi acele limbo, și in locurile lor strevechi urmeză acele obiceiuri, carele au urmat atunci, când raza luminosă a istoriei din diplomele aceste s ’ a reversat asupra lor ; pu- terei espansive a acestor popore numai munții inalți din prejurul comitatului pun margini. Periodul din care provin diplomele, este epoca cea mai strălucită a Ungariei, bărbații de atunci carii ou avut rolă mai însemnată ori mai modestă, ne-au lăsat păment și onore de mosccnire, și sunt vrednici că memoria lor se nu fiă peritoriă. Neci odată nu era Ungaria atăt de liberă, independentă și așiă de puternică ca in acești doi secoli. In lăuntru se bu cura de bunăstare, in afară de auctoritate distinsă. Plănsorea fiesce cui a aflat ascultare și vindecare; dreptul celor asup riți a fost aperat de apucăturile puternicilor, drept și drep tatea au domnit pentru toți și intru tote. începutul diplomelor nostre cade pe anii aceia, căndu poetul col mai mare al evului de mijloc, Dante cânta cu entusiasm in comedia sa divină : O beata Ungheria, sc non si lascia Piu nialmenare ! * ) și se sfârșesc diplomele in acele (file triste, cănd o oligar- chiă neinfrânată a răpit la sine tote, a impinsu poporul la o rescolă săngerosă, și intr ’ atăta a enervat țiera intregă, incăt acea nu peste mult a ajuns de preda Turcilor învingători. ♦) O fericită țiera Ungurescă De nu s ’ ar lăsa mai mult se o amegăscă ! (Par. XIX.) IX In diplomele aceste vom da' de mai multe date istorice de interes public, ba ancă ți de acele, despre. care isvorele nostre 'cunoscute nu fac amintire, de esemplu dieta de la Hatvan din anul 1442. expedițiunea bellică a magistrului Drag, împlinită din mandatul reginei Maria pe la anul 1384. in contra Lithvunilor, ți altele; der tote aceste documente servescu pentru garantarea drepturilor de posesiune; asta era chiemarea lor, la care au corespuns pe deplin pănă in (filele nostre, destinațiunei acestei avem se mulțămim conser varea lor. Afară de numirile proprietarilor, vecinilor, martorilor ți ale altor bărbați carii au luat parte la vietia publică de atunci, mai aflăm ți o mulțime de numiri topice (de locuri) remase până adi, carele tote ‘ dau un material bogat pentru philologia română, magiară, ruthenă ți paleoslovenică, Moțiele nu s ’ au donat atunci decăt in recompensa me ritelor ți a servicielor bellice, tot pentru astfeliu de servicie a fost fiesce cine Întărit in posesiunea moțiclor sale, ținute din moți din strămoți, amintirea acestor servicie este inte resantă pentru toți ; er unde s ’ au ivit controverse in pri- Vinția posesiunilor, acolo ni-se îndreptă atențiunea la vieția publică din comitat, la formele procedurei de atunci, la relațiunile besericesci ți sociale. Der mai ales fiii comitatului acestuia se vor interesa, cum cuget, depublicațiunea presente, chiar ți de părțile ei mai neinsemnate, de ore-ce pe moțiele strebune, de multe ori îm părțite, trăescu ți până astăzi in numer mare descendența aceloru-a, despre carii se face amintire in aceste diplome; ți este legea naturei, că fiesce cine se-ți aducă a minte cu pietate de faptele Însemnate ale străbunilor sei; pentru acea am aflat de bine se public tote scrisorele, fie ți frag mente, ; din acei doi secoli, deca conțin vre un nume de personă seu de localitate. X Din diplomele nci publicate osii acum ăntăniă-și dată la lumină 310. bucăți, publicarea celor l ’ alte era de trebuin- ția nu numai pentru completarea colecțiunei, der și pentru acea, că din multele publicațiuni, in care au eșit, numai pucine se află, și acele cu greu. Unde mi-a stat la disposițiune documentul original, acolo am urmat orthographia de atunci, der care le-am publicat după transcrise seu copie mai moderne, la acele nu mi-sa vet^iut se schimb modul scrierei de acum cu cel eșit din usu. In privinția chronologiei am intrebuințiat manualul professorelui meu de bună memoriu Ilorvut Arpad, opul intitulat : „A diplomatikai korlan alapvonalai * Cu acesta ocasiune mi-esprim mulțiămita mea adâncă revcrendissimului domnu Ștefan Szalânczy preposit, și prin dânsul tuturor membrilor ai ordinei premontrense in con ventui din Lelesz, carii in doue ronduri m ’ au primit cu affabilitate și bunăvoințiă ; mai incolo illustrului domnu Georgiu Petrovay proprietariu in Nagy-Kuru, comitatul Jasz-Nagykun-Szolnok, care a binevoit a cede o parte din colecțiunea diplomelor referitorie la familia sa pentru pub- licațiunca presente. După provenienția se impărțiescu diplomele astfeliu : Din archivul conventului din Lelesz sunt 67 bucăți. In diverse colecțiuni s ’ au publicat .. 56 „ De la D. Georgiu Petrovay sunt .. 49 „ Din archivul comitatului sunt ... 32 „ De la privați .................................... 162 „ suma 366 ne luând in numer cele publicate intre notiție. Mai in urmă trebue se cer indulginția onor, cetitori pentru erorile de scris și de tipariu ; cate le am observat făcând revisiune, le am cores la sfârșitul opului; precum nu XI este om fără greșelă, astfeliu se vor pote erta și erorile mai mici intr ’ una carte voluminosă, scrisă in trei limbe in orele mele libere, departe de centrul literariu. Maramureș-Szigeth, luna Decembre 1900. Dr. 5oan fîQHidlpi- 1. 1300. 6. Januariu. Alba Julia. Conventui din Alba Julia al eremiților sântului Augustin adeveresce, că Nicolau archi- diacon din Szolnok, canonic fi notariul episcopului din Tran silvania apelleză in numele episcopului său la scaunul apos tolic in. contra actului potențial al episcopului din Agria, carele in contra legilor canonice, a mijlocit donațiune regescă asupra dreptului de jeciucla fi de jurisdicțiuno spirituale in Maramorif, care să ține de diccesa Transilvana. Nos frater Stephanus ordinis fratrum heremitarum sancti Augus tini de domo Albensi Transsilvanie et frater Salamon lector totusque conventus loci eiusdem presentibus quibus expedit significamus uni versis. Quod magister Nycolaus archidiaconus de Zonuk canonicus ecclesie beati Mychaelis archangeli Transilvanie, notarius domini episcopi Transsilvani, in die epiphaniarum- domini coram nobis, nomine predicti domini sj ' quamdam legit cartam appellationis, hunc tenorem conti nentem. Dominus Andreas ecclesie Agriensis episcopus, etsi sacros canones non ignoret, sacrorum tamen canonum scita non advertens ius decimale et iurisdictionem spiritualem in Maramorisio, 1 ) que est quedam particula dyocesis Transsilvane, ubi eadem iura tam lege dyocesana, quam lege iurisdiccionis ad ecclesiam Transsilvanam per tinere noscuntur, a domino rege sibi dari et in persona sua ecclesie Agriensi donari de facto postulavit, cum de iure laicis, quamvis ‘ reli giosis de rebus ecclesie nulla sit attributa disponendi facultas, quo intellecto dominus Petrus dei gracia episcopus Transsilvanus, curam gregis sibi commissi diligenti portans sollicitudine, facti poten- ciam formidavit, cum huiusmodi petitorum donacio, ab eo facta, qui donare non potuit, statum ecclesie minime potuisset perturbare. Supli- cavit itaque et per modum simplicis querimonie obtinuit, ut sicut ipsa donacio, si donacio dici mereatur, de facto processerat, et nulla fuit ipso iure, sic de facto revocaretur, et nulla fuisse pronunciaretur. Dominus autem Agriensis, hijs finibus non contentus, de ecclesie consortio inique iudicans, auxilium secularis potestatis sibi postulavit, DIPLOME MARAMUREȘENE. ă quiaex hujusmodi donacione credens ius aquisivisse, dominum Transsil- vanum ad forensem judicem, quia ad forum regium, ad octavas epiphaniarum domini, contra canonum precepta citari procuravit, si citacio dici possit ; et perceptionem decimarum in Maramorisio, que est intra metas et terminos dyocesis Transsilvane per litteras regias in preiudicium ecclesie Transsilvane fecit de facto, quod de iure non potuit prohibere, sub eo tenore, quod eedem decime terre memorate, et alia iura ex illa provenienda non alteri episcopo administrarentur, quam ei, qui litteras regias de hoc incolis terre eiusdem posset repor tare. Et licet iudicium laicalis potestatis retro habitum, in talibus ipso iure sit nullum, quia tamen idem dominus Agriensis, postpositis cano num mandatis, multipliciter laborat, sicut laboravit, ecclesiam Trans- silvanam infestare, et prelatum eiusdem laboribus multis, et expensis afficere, pro eo, ego Nycolaus archidiaconus de Zonuk, procurator domini episcopi Transsilvani in hac parte per huiusmodi facta, inor dinate attemptata, scilicet potencia interveniente, sciens ecclesie Trans silvane preiudicatum, et sciens in posterum posse preiudicari, si non salubri remedio et in refugium oppressorum ordinato, huic citationi ad non suum judicem facte, debito occurratur in termino nomine eiusdem domini episcopi Transsilvani domini mei, ac procuratoris nomine ab huiusmodi iniurijs, a parte episcopi Agriensis illatis, vel a parte eius, quem sibi in iudicem asscivit inferendis, sedem apostolicam appello, probaturum me obligo, omnia premissa esse vera ; prosequende appel- lacionis huiusmodi terminum tempus a lege indultum pono, ecclesiam Transsilvanam cum suis iuribus in parte et in toto proteccioni eius dem sedis subiicio et ne aliquid in preiudicium ecclesie Transsilvane attemptetur, appello, et iterum appello ; apostolos peto, instanter instan tius, et instantissime peto, et si per eum denegantur, per quem dari debentur, saltem illi, qui aures audiendi habent, audiant, et spiritu fideli perscribant, et in scriptis Romane tradant ecclesie. 2 ) In cuius rei testimonium presentes nostras concessimus litteras, sigillo, quo conventus utitur, consignatas. Actum Albe in termino supradicto, anno domini M°.CCC 0 3 ) >) Comitatul și-a luat numirea dela riul Mara, care să vărsă in riul Jza, și care se numia in secolul XIV. Maramoriș (ve<ji diploma din anul 1349.) De unde are numele riul ? sunt multe și diferite esplicațiuni. E de primit, că acest nume ne-a rămas dela popbrele antice ale Cel(ilor și Dacilor, dela carele am moscenit numirile riurilor : Tisa, Iza, Taras, Someș, Mureș etc. Der e probabil și acea, că numirea provine din cuventul : Marmure, cu un .a" intercalat, ca in cuvintele : aramă și armă. Marmure să află in multe locuri in Comitat, de esemplu: Ia Borșa, 1300. 3 ; Săcel, Repede, Jalova, Neresnice etc. După Bonfinlu (Dec. I. Lib. I.) ținutul nostru se numia in tempuri antice Marmația ; numirea acăsta dela secolul XVI. incbce o aflăm adeseori chiar in acte oficidse. 2 ) După o cercetare făcută prin episcopul din Oradea intre nobilii din partea locului, insu ’ și regele Andrea 111. in anul 1299. 10. August a constatat, că Mara mureșul este și a fost (esse et fuisse) intre marginile diecesei Transilvane; deși regele și-a revocat decretul seu dat episcopului din Agria; totuși apellata episco pului transilvan a rămas fără efect. Comitatul vecin Ugocia a rămas și pănă la anul 1552. sub jurisdicțiunea episcopiei transilvane. ’ ) S' a publicat prin : Teutsch und Firnhaber, Urkundenbuch I. p. 217. — Fejer, Codex Diplomaticus VI. 2. p. 287. — fi. Densușan : Documente I. p. 551. 2. 1300. Regele Andrea III. pentru scutirea poporelor său hospesilor sei adunați in Maramureș avănd lipsă de pose- siunea, cetatea și satul Visk din Comitatul Ugocia, dăruite prin regele Ștefan V. magistrilor Mikov și Chepan Iiilor Comitelui Marcheleu, pentru mortea fratelui lor Echelleu, că- ^ut in bătaia in contra regelui Boemilor Ottocar, numiții magistri dau acele in schimb regelui și primesc dela dănsul posesiunile Rakasz, Fekete-Ardo și Nyirtelek din Comitatul Ugocia. Andreas Dei Gratia Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, Ramae, Serviae, Galliciae, Lodomeriae, Cumaniae, Bulgariaeque Rex, omnibus Christi Fidelibus, tarr. praesentibus praesens scriptum inspecturis salutem in eo qui est salus omnium. Ad universorum notitiam harum serie volumus pervenire, quod cum Dominus Rex Stephanus, divae memoriae Magistris Mykov et Chepano filiis comitis Marcheleus de ... Posessionem Visk nominatam cum castro suo et quadam villa, sub eodem castro existente, in comitatu de Ugotsa sitam, ad praedium suum de Ugocha pertinentem, cum utilitatibus et pertinentiis earumdem universis pro morte Magistri Ecchellei fratris ipsorum Pro fidelitate eidem Domino Stephano regi et Coronae regiae impendenda in con flictu, quem idem Dominus Rex Stephanus inter fluvios Raba et Rabcha habuit, contra Ottocarum Regem Boemorum, interemptus, mediante suo privilegio, perclementer dedisset et contulisset, cujus quidem Domini regis Stephani collationem in praemissis factam et concessam favora biliter et regaliter dominus Serenissimus Rex Ladislaus, filius ipsius 4 diplome M aramureșene Carissimus felicis memoriae approbavit demum et nos nostro prive- legiante dem possesio Visk simul cum castro suo, et villa sub eadem existente, ad praesens nobis et regno nostro admodum et non modicum esset necessaria, maxime in subsidium Populorum seu Ho spitum nostrorum nostra Maramarus 1 ) congregatorum , idem Magister Mykov et Chepanus 2 ) frater ejus de bona et spontanea vo luntate eorum, ob favorem regiam et ad petitionem nostram, ac Ba ronum praenominatam posessionem Visk cum castro suo 3 ) et alia Villa sub eadem existente aliis omnibus utilitatibus et per- tinentiis ejusdem simul cum tributo, quod in Villa Visk exigi consve- vit, nostris regiis manibus reddiderunt, et restituerunt pleno jure ; ita tamen, quod nos, qui ex officio suscepti regiminis nemini deesse in suo jure tenemur, ex deliberatione et consilio Prelatorum et Baronum. Regni nostri in concambium praefatae possessionis Visk cum castro suo et villa sub eadem existente, quasdam possessiones nostras seu villas nunc ad praedium nostrum de Ugocha pertinentes in eodem comitatu sitas Rokaz et Fekete Ardou, quae sunt minime populosae et Nyirtelek, quae est vacua, et habitatoribus destituta, sic ab antiquo vocatas, cum universis utilitatibus et pertinendis ejusdem sub iisdem metis et terminis et limitationibus cum quibus tempore ejusdem Domini illustris Regis Stepani per priores possessores ejus dem habitae sunt et possessae ... in Villa Rokaz exigitur, Ma gistris Mykov ex Stephano praenominatis et per eos haeredibus eorum haeredumque suorum successoribus dedimus, donavimus et contuli mus jure pacifice et irrevocabiliter possidendas tenendas et ha bendas. — Et si ullo unquam tempore per nos, vel per quempiam successorum nostrorum ex causa justa aut injusta hujusmodi concam bium revocatum aut retractatum exstiterit praefati Magistri Mykov et Chepanus aut ipsorum haeredes resumpta priore donatione per Dominum Regem Stephanum eis facta tamquam veri Domini gaude ant pleno jure. In cujus rei memoriam perpetuamque firmitatem prae sentes concessimus litteras dupplicis sigilli nostri munimine roboratas. Datum per manus discreti Viri Magistri Stephani Albensis in Transyl- vahia Archi Diaconi aulae nostrae vice cancellarii, dilecti et fidelis nostri Anno Domini Millesimo Tercentesimo, regni anno undecimo. * ) *) Comitatul Maramureș situat la cursul superior al riului Tisa formeză in privința topohydrographică un teritoriu inchis din tdte lăturile de dealuri mari și munți inalți, ca o cetate, avend de pdrtă locul ăngust lăngă Huszt, unde Tisa pă- răsesce locul siu natal. Apele petrund acest teritoriu, cum e pătrunsă frunza arbo- 1300. 5 relui de nervele sale; riurl curg din tdte marginile pănă In mijlocul ținutului, unde Tisa tdte le adună, primind de a stânga riurile Mara, Iza și Vișeul, de a drăpta Apșa, Tarasul, Talaborul și riul Nagy-Agh. Tdte aceste riuri se ramifică In văi și vâlcele incăntătdre de o rară frumsdță naturale, cum le are pămăntul classic al Elladei și al Italiei. Teritoriul Maramureșului avend marginile sale naturale, numai •pucine schimbări a suferit in decursul secolilor: o astfeliu de schimbare vedem aci la Visk, care s ’ a desmembrat de cătră Ugocia, și s ’ a incorporat in Maramureș. 2 ) Magistrii Nicolae si Ștefan, fii comitelui Marcellu, după A. Szirmay (No titia Comitatus Ugoc. pag. 71.) erau dini generațiunea Hunt — Paznan și erau stră moșii familiei Ujhelyî, care familiă stepănesce șl a<ji in Ujhely, numit atunci Nyir- telek. Familia e lățită nu numai in Ugocia, dar și in Maramureș. s ) Din castrul Visk, afară de nume, neci urma nu există, pucini să vor fi putut apera intre zidurile lui, mai mult dâră locuitorii oppidelor din vecini Teceu și Huszt; dar cetatea Huszt servia și pentru acestii spre mai mare siguranță. Oppidele aceste și-au primit privilegiul lor la anul 1329; vedem din acăsta diplomă, că au existat la anul 1300., dar din mai multe motive presupunem, că intemelarea lor datăza dela începutul secolului XIII., și că intemeiătorii oppidelor Teceu, Huszt și ai castrului Huszt erau cavalerii Teutoni, călugări militari, Imbrăcați in mantea albă cu cruce năgră, cari fiind indătorați a să lupta in. contra păgânilor, in anul 1211. de abia 12 ani după înființarea ordului au primit dela regele Andrea II. țăra Bărsei de a o apăra in contra Cumanilor; de aci au fost scoși pucin după acea in anul 1225. de insuși regele Andrea dar in alte locuri au ajuns la mare putere subjugând țări și popdre întregi ca in Prussia. Motivile la acăsta presupunere ne sunt următdrele : a) existința crucăferilor Teutoni in Maramureș e comprobată prin documentul anului 1213. copiat din original de Episcopul Transilvan cornițele Ignatie Battyănyi; unde s'au așezat Cavalerii, acolo au răsărit orașe șl cătăți ca din pămănt. b) Condițiunile, pe lăngâ carele au fost primiți cavalerii in țăra Bărsei, să aflau și aci, precum a să lupta incdce și încolo de frontierele țărei in contra păgâ nilor, a deschide ocne de sare, a transporta sarea pe apă, a deschide mine de metall, a clădi orașe și cătăți din material de lemnu sau de pătră etc. Ve^i dona- țiunile regelui Andrea II. din anii 1211. și 1222. reproduse prin Densușan. Docu mente I. pag. 56 și 74. c) Numirea Tăcs6=Teutsch — Au ne aduce aminte pe cavalerii Teutoni, pre cum și numirile vechi germane Huszt, Irholcz=ErIe=Arin cu ocne de sare și mine de marmure,V/asser=Riul lângă Vișeu cu urme de mine antice de metall. Peste frontierele: intălnim pe valea Moldovei: Câmpulungul, Baia, Neamțul; pe valea Prutului Huși,tot atăte stațiuni in progressui cavalerilor intru cucerirea țărei vecine. d) Certele pentru jurisdicțiunea besericei catolice să pot esplica prin acea, că teritoriul cuprins de cavaleri, nu era supus neci unui episcop, fără sta sub Juris dicțiunea directa a papei. e) La anul 1349. și 1350. aflăm pe magistrul Andrei Latzk invingătoriul tătarilor, intutulat : , Comes Bistercia, de Marmorisio et de Brassov, ce dovedesce, că in contra invasiunilor tătăresci tot orientul Ungariei sta sub una și acea-și administrare militare, astfeliu a fost și la începutul secolului XIII. Siculorum.de * 4) S ’ a publicat prin Fejăr (Codex diplomaticus VI. 2. pag. 253.) Copia dela Gabriel Vărady. DIPLOME MARAMUREȘENE. 3. 1826. 22. Sept. Regele Carol I. conferesce lui Stanislau Kenezul, fiul lui Sten pământul Szurduk (Strimturn), seutesce acel pământ de sub ori ce jurisdiețiune, judecată și contri- buțiune regescă, și indreptuțosee pe numitul Kenez, că după datina și legea nobililor țârei sâ percipieze tbte dările ale poporelor de acolo; oprind pe ori și cine a pretinde vre ’ o contribuțiune. Carolus Dei gracia Hungarie, Dalmacie Crouacie, Rame, Servie, Gallicie, Lodomerie, Cumanie Bulgarieque Rex, Princeps Sallernitanus ..et honoris ac montis sancti Angeli Dominus. Omnibus Christi fide libus presentem paginam inspecturis Salutem in omnium Salvatore. Ad universorum noticiam harum serie volumus pervenire,' quod nos attendentes fidelitates et servicia meritoria Stanislai Kenezy') fily Sten, 2 ) fidelitatis sue constanciam et devocionem sinceram, .quam ad nos et sacram coronam Regiam ipsum semper habuisse novirrjus, habere se sentimus in presenti, et habiturum pro firmo credimus in futurum, volentes pro tot et tantis fidelitatis sue servicys, ipsum regio prosequi cum favore, quandam terram Zurduky 3 ) vocatam in districtu Maramo- risiensi existentem, ad nostram collacianem-pertinentem, cum omnibus suis utilitatibus et pertinencys universis, sub metis et terminis suis prioribus, eidem Stanislao Kenezio, et per eum suis heredibus, here dumque suorum successoribus, dedimus, donavimus et contulimus, iure perpetuo et irrevocabiliter, ac hereditarie possidendam, tenendam eț habendam, eximendo et excipiendo eandem ab omni Jurisdiccione, Judicio et Collecta qualibet regali, per nos vel officiales nostros quos libet exercenda, exigenda pro tempore quando cumque, et dimisimus eidem Kenezio et suis heredibus, omne ipsius terre seu populorum in eadem commorancium debitum et collectam, more et lege nobilium regni percipiendam. Nulli ergo omnino hominum liceat presentem paginam infringere, aut ei ausu temerario contraire, et nullus sit, qui super populos dicte terre Zurduky collectam aliquam exigere pre- sumpmat, quod si quis facere presumpserit, Regiam indignacionem incurrat. In cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes concessimus litteras dupplicis novi et authentici sigilli nostri munimine roboratas. Datum per manus discreti viri magistri Andree prepositi 1326. 22. sept Albensis, Aule nostre vicecancellary dilecti et fidelis nostri. Anno Domini M° CCCmo XX. sexto. Decimo Calendas Octobris. Regni nostri Anno similiter XX. sexto. Venerabilibus patribus Domino Bolezlao Strigoniensi et fratre Ladislao Colocensi Archiepiscopis, Iohanne Nit- riensi, Benedicto Chanadiensi, Nicolao lauriensi, Georgio de Sancto Ireneo, Ladislao Quinqueecclesiensi, fratre Petro Boznensi, Iwanka Waradiensi, Andrea Transilvano, Henrico Wespremiensi, Laurencio Waciensi et Chanadio Agriensi Episcopis, Ecclesias Dei feliciter guber nantibus. Philippo palatino, Demetrio magistro Tavarnicorum nostro rum, Alexandro judice Curie nostre, Thoma Wayvoda Tfansilvano, Mykch Bano tocius Sclavonie, Paulo bano de Machou, Iohanne Ma gistro Tavarnicorum et Deseu Judice Curie Domine Regine consortis nostre, Stephano magistro Agazonum nostrorum, Nicolao comite Po- soniensi et alys quam pluribus Comitatus Regni tenentibus et honores. 4 ) *) Kenezii din secolul XIV. erau de o categoriă cu nobilii țerei, cum vedem din diploma acăsta și din altele ; dreptul la posesiunea lor era drept de proprietate moștenită din neam in neam. La anul 1385. intelnim la noi inlăia-6ra institutiunea judilor nobililor, pănă atunci Kenezii au esercitat jurisdicțiunea acelora și erau judecătorii și mai marii intre dmenii lor. Intr'un fragment de scholion manuscris din secolul trecut am dat de următârea definițiune .§. 21. Kenesiatus erat Ius domi nium exercendi in suis bonis, independens a publico magistratu. Itaque quibus poses- siones cum jure Kenesiatus conferebantur, in iis foro dominali magistratui Cottus competente utebantur, hoc est pari jurisdictione. Subditi eorum praestabant Regnan tibus tributa, sed Jurisdictioni tantum Kenesiorum suberant". Acesta definițiune se justifică prin datele ndstre din secolul XfV. Aceste date ne Îndreptățesc să presu punem, că Kenezul era și in secolii precedenți proprietar independent și cap al poporului supus jurisdicțiunei sale. Instituțiunea Kenezilor era cunoscută in Ungaria și inainte de secolul XIV., se amintesc numai pe magistrul Rogeriu, care in .carmen miserabile" cap XXXV, vorbesce de Kenezii tătăresci. fer regele Bela IV. in dona țiunea din anul 1247. dată loaniților aminteșce Keneziatele lui Joan și Farkas și Keneziatul voivodului Lynioy, rămas românilor, cari l ’ au stepănit și pănă atunci. Altcum cuvântul Kenez e de origine gothică și provine din : Kunnings (regele) vecji 1. Jung : Roemer und Romanen pag. 229., era usitat in tot orientul, pe unde au stepănit bre cândva Gothii ; principii șerbilor inaintea de proclamarea regatului erau Kenezi, principele Bulgariei e și acum. In secolul XIV. Kenezii au colectat contribuțiunea dela români așa numită cinci — ijeciuălă, reținând jumetatea pe sama lor (medietatem collectarum quinquage- simalium. Lelesz Statutor. U. No. 137. anni 1383.) In secolul XV. după-ce magistratul a trecut la jucjii nobililor, Kenesiatul la noi are numai insemnetate de drept privat, ve<ji intre altele diploma din anul 1412.; in secolul XVI. Kenezii Ia noi dispar. Urmașii lor tot deauna și pănă in filele năstre au fost recunoscuți ca nobili donatari. 2 ) Sten=Stan se afla in original, er nu Leu neci Zeu, cum e reprodus la 8 DIPLOME MARAMUREȘENE. Fejdr (Cod. dipl. VIII. 6. 7. X. 4.) După Georgiu Petrovay acest Stan era trupina comună, din care si trag familiile : Mihalyi, Vlad, Dan, și Siman din Apșa — Szaplonczay, Nan, Stan, Tivadar și Pap din Săpința și Rona de jos — Gerheș și Bank din Saraseu — Bârsan și Hodor din Bârsană — Mariș și Stanca din Cuhea (vedi disertațiunea basată pe documente sub titula : A dolhai ds petrovai Petro- vayak tbrtdnete 14SO-t81 napjainkig — Turul 1097. pag. 174. unde se ved și tabe lele geneologice). s ) Zurduk=Strimtura. Terra Szurduk insâmndză nu numai un sat, ddr un ținut intreg stătâtoriu din mai multe sate, pdte din acele amintite in actul din anul 1411. 4 ) Originalul să află in archivul Comiților Teleky in Gybmrfi (El. XX. F. 1. No. 2.) unde am avut ondre a fi primit in anul 1066. de Alexandru drecăndva Comite Teleky. Donațiunea acăsta se mai află tot acolo in doue transcrise din anul 1346. Jumătatea moșiei Strimtura, după ce s ’ a stins familia Dolhai, a devenit la Începutul secolului trecut cu alte dominii mari, in proprietatea gubernatoriulul Tran silvaniei Michail Teleky, documentele referitdrie la acele moșii, asemene. 4. 1329. 26. Aprilie. Cnrol regele Ungariei cu privire la acea, că pământul Maramureșului e neroditor, impărțâsce de osebite drepturi și libertăți hospesilor sași și unguri din oppidele Visk, Huszt, Teceu și Câmpulung, a nume : dreptul de libera migrațiunc, dreptul de a alege magistratul și plc- banul ; scutirea de sub jurisdiețiunea comiților ; dreptul de judecătoria ; dreptul la plantațiuni none și Ia extirpațiuni garantate in contra omenilor de altă limbă sau de altă na țiune, scutirea de vamă, dreptul, de terg, scutirea de alte contribuțiuni, afară de teragiul (consul) limitat după fie-care fund sau curiă etc. Carolus Dei gratia, Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, Ramae, Serviae, Galh ’ ciae, Lodomeriae, Cumaniae, Bulgariaeque Rex, Princeps Salernitanus et honoris ac montis Sancti Angeli Dominus etc. Omnibus Christi fidelibus, tam praesentibus, quam futuris praesens scriptum inspecturis, salutem in salutis largitore. Ad regiam pertinet Maiestatem iustas petitiones admittere fidelium Subiectorum, quod eorum numerus iugiter augeatur, et regalis potentia latius extendatur : cum regum sit proprium in multitudine populorum gloriari. Ea propter ad universorum 1329. 26. apr 9 notitiam harum serie volumus pervenire : quod nos considerantes fidelitates hospitum nostrorum, fidelium de Maramorusio, Șaxonum et Hungarorum, videlicet de villis Visk, Huszth, Tdcs3 et de Hosszu- mezo, specialiter pro eo, quod terra Maramorusiensis infertilis, labo riosa et gravis ad residendum fore dignoscitur, omnes libertates, quibus cives seu hospites nostri de Szollos gaudent et fruuntur, eisdem de regia benignitate duximus concedendas, his specialiter declaratis et expressis : primo quod quicunque conditionis liberae homines ad villas praedictas causa commorandi venire voluerint, libere veniant et secure commorentur ; et sicut libere veniunt, sic et libere alias quocunque voluerint, se conferre possint, cum rebus ipsorum et personis, venditis, aedificiis propriis sumptibus comparatis, soluto iusto et consveto terragio, habitaque licentia de Villico clara luce. Secundo : item quod iudicio nullius Comitis stare teneantur, nisi iudicis ipsorum per nos deputati, aut villici ipsorum, per communitatem electi. Tertio : item villicum inter se eligant., quem voluerint de communi voluntate, et sacerdotem, seu Plebanum ad ecclesias eorum parochiales sponte recipiant, quem in iisdem Ecclesiis non solum usque tempus, sed etiam perpetuo possint conservare ; et idem Plebanus eorum in suis extremis bona sua et res suas liberam habeat, quibuscunque voluerit, legandi facultatem. Quarto; item iidem Hospites nostri decimam sacerdoti seu Plebano debitam, in agro relinquant ex integro. Quinto : item Sacerdotes eorum de quinquaginta fundis integris, terras arabiles habentibus, ratione decimarum solvat suo Episcopo diaecesano unam marcam denariorum, tempore currentium in termino consueto. Sexto ; item homicida pro homicidy iudicio solvat duas marcas denariorum. Septimo : item pro mortali vulnere unam marcam, et de percussione, quae fit cum sanguinis effusione, dimidiam marcam; et de simplici percussione, absque sanguine, sexaginta denarios solvat reus. De vituperio autem nihil plus quaeratur per vituperatum nisi facto. Octavo : item volumus, ut omnes causas inter ipsos motas et movendas, vil licus eorum cum senioribus ipsorum possit iudicare, exceptis homici dio, violentia, furto et incendio ; quas ludex noster cum villico ipsorum iudicabit ; quarum causarum iudicatarum duas partes ludex noster percipiet, tertia parte villico eorum remanente. Nono : item super causis inter ipsos exortis, liberam habeant pacem reformandi facultatem. Decimo : statuimus etiam, ut terras eorum, quas ipsi stirpando prae occupasse dicuntur, labores eorum expendendo pro eisdem, nullius idiomatis vel nationis homines ipsas terras ab ipsis auferendi habeaut DIPLOME MARAMUREȘENE. '10 ■facultatem. Undecimo : praeterea ipsi hospites nostri pro terragio de singulis fundis integris singulos dimidios falcones singulis festivitatibus Beati Martini Confessoris nobis dare et solvere teneantur. Duodecimo : volumus etiam, quod ubicunque processerint cum suis mercimoniis, nullus eosdem praesumat impedire, sed si qui aliquid actionis habu erint contra ipsos, coram iudice vel villico eorumdem, ordine iudici- ario prosequatur ; et si in reddenda querulantibus iustitia contumaces fuerint, tandem possint prohibere bona eorumdem. Decimo tertio : item volumus, quod fora habita in eisdem villis, sub constitutis diebus, libere et absque tributo aliquali celebrentur. Decimo quarto : item volumus, quod nullus Baronum nostrorum super eos descensum facere praesumat violentum. Decimo quinto : et etiam si voluerint aliqua ■opera utilia vel novas plantationes, liberam habeant faciendi facultatem. Decimo sexto : Hoc non praetermisso : quod de singulis curiis sive fundis, agros non habentibus, non nisi tria pondera pro terragio nobis solvere teneantur. Decimo septimo : item quia ipsa terra Maramuru- siensis multum sterilis esse dicitur, ut est praedictum, pro persolutione Aconum frugum, decimorum, porcorum, et oblationibus munerum, alias praesentare et offerre consuetorum, propter carentiam annonae, ipsos prius reddidimus liberos et pariter expeditos. Utque series liber tatis ipsorum hospitum nostrorum praemissae inconcussa et immota permaneat, roburque obtineat perpetuae firmitatis, nec per quempiam in irritum possit retractari, praesentes concessimus litteras, dupplicis sigilli nostri novi et authentici munimine roboratas. Datum per manus honorabilis et discreti viri Magistri Andreae, Ecclesiae Albensis Prae positi, aulae nostrae Vice-Cancellary, dilecti et fidelis nostri. Anno Domini. Millesimo Trecentesimo Vigesimo nono Sexto Calandos May, Regni etiam Nostri anno Similiter vigesimo nono, Sede Strigoniensis Ecclesiae Vacante Venerabilibus in Christo patribus, Fratre Ladislao Archiepiscopo ecclesiae Collocensis aulae nostrae cancellario, Bene dicto Csanadiensi, Georgio Sirmiensi, Ladislao Quinqueecclesiensi, Nicolao lauriensi, Henrico Veszprimiensi, Ladislao Zagrabiensi, Andrea Varadiensi, Fratre Petro Bosznensi Chanadino Agriensi et Andrea Transilvano Episcopis, ecclesias Dei feliciter gubernantibus ; Magnificis Viris loanne comite Albensi Simighiensi et Tolnensi, Demetrio Magistro Tavernicorum nostrorum et comite Trincsiniensi, Thoma Wayvoda Transylvano et Comite de Zonuk, comite Paulo Iudice curiae nostrae totius Sclavoniae, loanne Bano de Machov Comite Sirmiensi de Val- chov et Barana, loanne magistro Tavernicorum Dominae Reginae