COLEC Ţ IA „OMUL N O U“ MOTA-MARIN RASCUMPARAREA . . . 19 5 2 ii II ii 11 II ii 11 u 11 II 11 II II 11 11 II II .11 A 11 II U u II 11 II 11 II 1 II 11 II u II II u 11 11 11 11 II II u II II II ii II 11 11 ii II II 11 11 II II II 11 u II II 11 II Colec ţ ia "Omul Nou" 1 MOTA-MARIN R ă acump&rarea... 19 5 2 ii U II 11 II 11 li II 11 11 11 u II 11 11 II ii 11 11 II u 11 1 11 11 II 11 II 11 II II II II 11 II 11 II u II II II 11 II 11 II 11 u II il ll III 1 Jur ă mântul Legionarilor MO Ţ A ş i MARIN JUR în fa ţ a lui Dumnezeu, In fa ţ a jertfei voastre sfinte pentru Kristos ş i Legiune, S ă rup din mine bucuriile p ă mânte ş ti. S ă m ă smulg din dragostea omeneasc ă Si pentru învierea neamului meu. In orice clip ă S ă stau gata de moarte o UR • ffcH RASCUMPARAREA. Victor Puiu G-ârcineanu Reprodus din: Cuvântul Studen ţ esc Uum ă r festiv Ianuarie-Pebruarie 1937 Anul XII.Nr. 1-4 EASC UMÎASA2EA Insfâr ş it, neamului acesta de oameni umili, i s'a r ă scump ă rat umilin ţ a. Zarea s'a deschis deodat ă ,str ă puns ă ca de~o suli ţ ă de soare. Orbec ă iam ş i iat ă -ne în lumin ă Eram ap ă sa ţ i ş i iat ă -ne liberi.închirci ţ i mai eram ş i în nimicnicie ş i iat ă -ne'în slav ă Slava, slava romaneasc ă , lumina aceea nep ă mân¬ tean ă , pe care fervoarea viziunii noastre legionare o proecta doar departe,în viitor,care rev ă rsat ă a~ supra neamului acesta obidit,din incandescen ţ a ce¬ lor mai sfinte ş i mai îndârjite ale noastre dorin* ţ e ~ iat-o,deodat ă ,f ă râmând por ţ ile întunericului, coborînd peste sufletul neamului românesc,ca o au¬ reol ă încordarea 'de via ţ ă la' care s'au ridicat ei - dac ă ne dep ă ş e ş te pe noi, vorba noastr ă , gândul nostru ş i dep ă ş e ş te toat ă istoria româneasc ă - a- poi dep ă ş e ş te prin acela ş salt tot sufletul de azi al lumii. Insfâr ş it, neamului acesta de oameni umili,i s’a r ă scump ă rat umilin ţ a. Deacum'nu ne mai sim ţ im lega ţ i de picioare,ap ă sa ţ i de mo ş tenirea mediocri¬ t ă ţ ii noastre.De acum suntem liberi ş i totul e de" 6 la inceput. Mediocritatea ş i p ă catele de 1ooo de ani ale istoriei noastre au fost r ă scump ă rate .Si e ca ş i cura n'ar fi fost niciodat ă Ceva biblic,ca o venire de Messia,s'a întâmplat cu neamul nostru. Deacum toate sunt dela încejjut: curate, ne sfâr ş ite. De acum ne sunt iar deschise z ă rile .De acum înain¬ te putem face multe,putem face totul. De acum, prin Mo ţ a ş i Marin, începe marele început... Schi ţ ă biografic ă A» Vantu Reprodus din: Cuvântul Studen ţ esc Num ă r festiv Ianuarie-Februarie 1937 Anul XII.Nr .1-4 + ION I. MO Ţ A -Schi ţ ă biografic ă - I.IJMb ţ a s’a n ă scut la 5 luli®- 19o2 la Qr ă ş tie; micul ora ş românesc din Hunedoara, a ş ezat la o mic ă dep ă rtare de Sarmisegetuza ş i Gr ă di ş tea, cele dou ă cet ă ţ i cari amintesc, una eroismul dac,cealalt ă m ă ¬ re ţ ia roman ă ş i care a devenit atat de cunoscut prin lupta tineretului activist ardelean xn timpul Ungurilor ş i prin' foile populare: "Libertatea", "FOaia Interesat ă " ş i "Foaia Plugarului". Ion Mo ţ a este.fiul Protopopului I.Mo ţ a, condu¬ c ă torul acestor foi ş i unul dintre frunta ş ii rom⬠nilor ardeleni în lupta lor de desrobire na ţ iona¬ l ă ; iar mama sa M ă ria,n ă scut ă Bamian,este fiica pre otului Nicolae Damian din Bal ş e~Hunedoara. Bunicul lui I.I.Mo ţ a dup ă tat ă era preot xn satul No jac, tot din jude ţ ul Hunedoara. El se numia tot Ion ş i a fost ion pasionat cititor de slov ă romaneasc ă ş i lupt ă tor aprig pentru drepturile poporului s ă u xm- pilat .Bunica sa,n ă scut ă Bogdan, se tr ă gea tot din- tr * o familie de vechi lupt ă tori. Aceasta, descenden ţ ă este cea mai fireasc ă ju¬ stificare a' temperamentului ş i a mediului în care s*a n ă scut ş i a crescut Ionel Mo ţ a. Ad ă uga ţ i la a- ceasta faptul c ă el vede lumina zilei cam in acela ş timp cu apari ţ ia gazetei "Libertatea" care a înce¬ put lupta pe care partida .activist ă a tineretului ardelean dela începutul secolului trecut în frunte °u cel ă lalt or ă ş tean Aurel Vlad, a dat-o pentru a- firmarea drepturilor române ş ti in Ardealul înc ă lcat "Pentru a în ţ elege personalitatea lui I•I .Mo ţ a, forma ţ ia sufleteasc ă ,partea de contribu ţ ie a eredi— Io t ă ţ ii ş i influen ţ a mediului natal,trebue s ă cunoa ş ¬ tem o pagin ă din istoria Ardealului de odinioar ă "Eliminat ă sistematic din burguri, inteligen ţ a româneasc ă din Transilavnia s'a înclinat asupra po¬ porului^ tr ă it în micile or ă ş ele de provincie,p ă s¬ trând leg ă tura sufleteasc ă cu massele ţ ă r ă ne ş ti, ş i toat ă osteneala sa,s'a concentrat într'o mare misi¬ une cult viral ă .Elementul de propagand ă ş i de r ă spân¬ dire a ideilor în secolul XIX, -ziarul,- a înflorit într'o frumuse ţ e cu totul particular ă , ş i specifica în Ardeal. Ziarul ardelean era monitorul na ţ iona¬ lismul vii, conduc ă torii Ivii erau întotdeauna inte- lectuali,animatori, ş i lupt ă tori pe baricade. "Ziaristica ardeleneasc ă n'a cunoscut -ceeace se chiam ă zâzanie de partid, ş i a fost ferit ă de profe¬ sionismul f ă r ă suflet al ziarului modern.Ziarul ar¬ delean era o foaie'de cultura ş i educa ţ ie sufletea- sc ă ,o arm ă de lupt ă a na ţ ionalismului ş i un basti¬ ment de rezisten ţ ă al inteligen ţ ei. Ziaristul se a- dresa poporului, Românilor ş i de aceea, pe lâng ă faptul, c ă ş i-a p ă strat un caracter pronun ţ at roma¬ nesc, a fost ferit de infiltra ţ ia mercenarilor ş i a scribilor din ora ş ele înstr ă inate. "Gh.Bari ţ iu cu "Gazeta Transilvaniei",Aurel Mu- re ş atiu cu "Carpa ţ ii",P ă rintele Ion Mo ţ a cu "Foaia Interesat ă " ş i "Libertatea",au dat aceast ă rânduia- l ă presei ardelene ş ti".*) Dup ă absolvirea ş colii primare în ora ş ul natal I.I.Mo ţ a a urmat primele clase liceale la liceul unguresc "fdgimnazium", având coleg pe Gorneliu Ge orgescu, camaradul s ă u de lupt ă de mai târziu. Dup ă declararea r ă zboiului mondial în 1915, tat ă l s ă u urmând politica instinctului na ţ ional de atunci, trece Carpa ţ ii în ţ ara mum ă ;unde al ă turi de cel ă lalt mare preot, Vasile Lucaciu, va duce lupta pentru intrarea României în r ă zboiul de desrobire. Ou mari greut ă ţ i,trece ş i Ionel împreun ă cu *)Nicolae Ro ş u,Un ziarist de lupt ă : Ion Mo ţ a, Convorbiri Literare,LXIX.- 8-1 o.Aug.-Oct. 1906 11 Tnnmfl ş i surorile sale în ţ ar ă unde î ş i urmeaz ă cursurile secundare la "Liceul Laz ă r", Întrerupte doar'de cumplitul refugiu care îl duce la Ia ş i . Uci, într'o colonie de ş colari al ă turi de priete¬ nul s ă u Inginerul Stoicoiu au fist la munca câmpu¬ lui în comunele Holboca ş i Criste ş ti din jud.Ia ş i, muncind pentru osta ş ii cari luptau pe front pentru ap ă rarea ţ ă rii. ^ Un episod da atunci v ă de ş te întreaga abnega ţ ie ş i sim ţ ul de sacrificiu al lui Ionel Mo ţ a, de mai târziu. , , De groaza invaziei germane asupra Moldovei,to ţ i ş colarii ş i cu supraveghetorii acelei colonii,pleca ser ă într’o Sâmb ă t ă seara târzie, prietenul s ă u Stoicoiu,întorcandu-se dela Ia ş i, in colonie,il ga se ş te singur. Uimit îl întreab ă cum de mai sta aco- lo? -Nu vezi, c ă au plecat to ţ i ş i c ă cei din jur -era vin lag ă r de prizonieri- ă r putea S ă fure tot ş i s ă risipeasc ă întreaga noastr ă munca, fu raspun sul sfiosului ş i frumosului copil blond. In timpul acesta el a suferit toate greut ă ţ ile ş i durerile refugiului,fiind departe ş i de P^^te L s ă u, pe- care statul maghiar il condamnase la moar E colorii lui au dosvoltat ş i mai nvult puternicul. lui sim ţ na ţ ional ş i dragostea fa ţ & dpEoI ţ “;a “ trefrf-t ă , fiind unul dintre reprezentan ţ ii cei mai sSSmi ţ i al tinerei genera ţ ii ardelene ş ti carele înfr ă ţ ea pentru totdeauna cu fra ţ ii dm Eegat .Pentru 1,1.Mo ţ a cuvântul "reg ă ţ ean" nu a existat niciodat ă "In zilele acestea de .am ă r ă ciune -spune-Ionel Mo ţ a într'un articol- am-vrea ca un l««u sa ^xe ş tiut: sunt înc ă ardeleni mai mul ţ i decât u an ş eaz ă reclama zilei) cari se ridic ă piepti ş impo- 12 triva acestor schimonosiri care uzurp ă dreptul de a reprezenta sufletul ardelenesc. Si declar ă m cu ho¬ t ă râre: ^acesta nu e sufletul nostru*. *. *. Ceeace, venind în numele Ardealului,am ă r ă ş te de ani de zile pe românul patriot, falsific ă adev ă rul istoric ş i caut ă s ă desmo ş teneasc ă tradi ţ ia patriotic ă , ideea na ţ ional ă cât~decât st ă pân ă pân ă acum în politica ş i via ţ a micii Romanii,-aceasta,e • ceva str ă in de sufletul ardelenesc adev ă rat") In toamna lui 192o, Ionel Mo ţ a pleac ă la Paris înscriindu-se cu o burs ă de stat la Sorbona,unde ur meaz ă Dreptul ş i Ş tiin ţ ele Politice ..De ş i ş i-a luat cu succes toate examenele,bursa fiindu-i suprimat ă , e nevoit s ă - ş i întrerup ă studiile în str ă in ă tate ş i în toamna anului 1921 se înscrie la Facultatea de Drept din Cluj. Tân ă r,ager,cump ă tat, ş i purt ă torul unui nume de mare autoritate în Ardeal, Ionel Mo ţ a s*a impus de- la început în massa studen ţ easc ă desemnându-se ca un conduc ă tor. In toamna anului 1922 el face cuno ş ¬ tin ţ ă la Cluj cu Corneliu Codreanu,C ă pitanul lui de mai târziu, care se reîntorsese din Germania în ur¬ ma isbucnirii mi ş c ă rilor studen ţ e ş ti. Iat ă cum descrie I.I.Mo ţ a, în articolul •*Spasmul ş i conclu¬ zia lui" ap ă rut în volumul comemorativ publicat de Centrul Studen ţ esc ‘•Petru Maior" din Cluj, cu pri¬ lejul împlinirii'a Io ani de activitate în România întregit ă ( 1928 ),-atmosfera de atunci, în care se oglindesc sentimentele ş i ideile de cari era p ă ¬ truns în toamna lui 1922: "E ş ti'gre ş it, iubite co¬ leg mai tân ă r, dac ă î ţ i închipui,despre cei din ge¬ nera ţ ia noastr ă , c ă am fi ni ş te f ă pturi excep ţ io¬ nale a c ă ror imagine, necunoscut ă , trebuie s ă ţ i-o * alc ă tuo ş ti în minte. Noi, în raport cu romanitatea, n*am fost ciudate excep ţ ii, ci nimic altceva decât exemplarul, acum ceva mai în vârst ă , al aceluia ş i "romana ş " cu fa ţ a limpede ş i ochii cura ţ i, pe caro îl întâlne ş ti pretutindeni. Iar în privin ţ a fe ţ ei *1 I.I.Mo ţ a,Cranii de Lemn,pag. 96 13 suflete ş ti , la fel cu tipul rasei noastre; Bunii inim ă ,milo ş i,cu o construc ţ ie spiritual ă (idealis¬ t ă ) ş i cu universala inteligen ţ ă româneasc ă In consecin ţ ă : 1 . Nu am avut ur ă pentru nimeni. 2 Nu ne-au f ă cut pl ă cere violen ţ ele contra celor slabi ş i ne ap ă ra ţ i. 3 Avem ian dram de con ş tiin ţ ă ş i de cenzurare a faptelor. 4. Nu ne erau necunoscute ş i •neasimilate in suflet (dac ă mai era nevoie, fa ţ ă de Calit ă ţ ile in ă scute ale românului) sau nein ţ elese, curentele de idei "nobile ş i umanitare" predicate ’la toate r ă spântiile de ziare ş i literatur ă (cunoa ş tem char ş i deviza "libertate,egalitate,fraternitate"). 5 Nu eram deloc du ş manii instruc ţ iunii .uni¬ versitare, ai C ă r ţ ii ş i muncii, ai bibliotecii ş i laboratoarelor, nu eram nici codo ş i la examene ş i iubeam nobila lini ş te a studiului. Si totu ş i.•>. Toamna anul vii 1922 a fost desigur cea mai mo¬ horât ă toamn ă din câte s’au ab ă tut vreodat ă asupra Clujului.Toate nelini ş tile,ap ă s ă rile ş i am ă r ă ciuni le'din'lume se strânseser ă parc ă pe Feleac, pe So¬ me ş ş i,n ă p ă dind v ă zduhul, s*au l ă sat ucig ă toare a- supra ora ş ului plin de' studen ţ ii reveni ţ i din va¬ can ţ ă .Mizer ia, umezeala, criza de locuin ţ e,c ă minuri supra ocupate,pentru Romani.Huzureal ă vesel ă ,lips ă de grije, pentru str ă inii deveni ţ i sfid ă tori. Prin col ţ uri de strad ă se auzea c ă în anul acela,la me- 1 dicin ă ,în anul I, jidanii sunt de patru ori mai nu¬ mero ş i decât Românii. Iar ai no ş tri, oricât de pu¬ ţ ini erau,nu~ ş i g ă seau locul ş i tihna. Si,pe lâng ă toate, Feleacul nu mai contenea s ă cople ş easc ă cu atmosfera aceea de plumb care ne înneca.. .Nici un lumini ş pe cer,nici o mâng ă ere,o explica ţ i© m ă car, sau o în ţ elegere pentru sufletele noastre.Dela ni¬ meni. S ă nu fi îndr ă znit s ă spui cuiva (cuiva mare) in fa ţ a ochilor nelini ş tile tale, num ă r ă torile pe- remtorii,argumentele,pornind dela criteriul na ţ io- 14 nai, c ă ci devenea! b ă ie ţ a ş ridicol care nu f ă ceai decât s ă dovede ş ti c ă inc ă n'ai trecut prin Uni¬ versitate (de ş i unii erau de vreo y --4 ani în ea) unde s ă fi putut înv ă ţ a,odat ă pentru totdeauna,în¬ ţ elepciunea ca: "na ţ ionalitatea e chestiune de vo¬ in ţ ă social ă ,voin ţ a care,prin reprezentan ţ ii soci¬ et ă ţ ii, s’au declarat în sensul na ţ ionaliz ă rii 0- vreilor, deci nu exist ă azi o chestiune na ţ ional ă " a ş a‘cum o în ţ elegem noi din num ă r ă torile,umilin ţ e¬ le ş i mizeriile noastre. Si^ca ş i cum n'am fi avut destul cu noroaiele, frigul, lipsa de ad ă post ş i tot restul mizeriilor materiale ş i mai ales a mizeriilor morale ş i a ne¬ lini ş tilor din sufletele noastre curate de români, veni într'o zi s ă ne gâtuiasc ă vestea sinuciderii mei studente, evident românc ă , olteanc ă adus ă de dragostea pentru Ardeal la Universitatea din Cluj; Iubite student regionalist (dac ă mai exi ş ti) s ă m ă crezi c ă era adus ă de dragostea pentru Ardeal ş i de nimic altceva. Burs ă n'avea, nici loc în c ă min, nici rude. C ă doar a l ă sat slov ă scris ă c ă î ş i curm ă via ţ a ne mai putând îndura mizeria. Când am urcat Feleaoul cu convoiul mortuar (era întreaga Universitate la'înmormântare),deasupra capetelor noastre triumfau, în aceea ş i blestemat ă atmosfer ă , toate duhurile de spaim ă ale co ş marurilor. Ne bi~ ruiser ă din nou ş i mai crud. N ţ au.mai trecut decât pu ţ ine zile ş i,dup ă noui ş i zadarnice plângeri ironizate, fiorul primei ve ş ti ne sguduie pe to ţ i:’medicini ş tii au rupt lan ţ ul gâtuitor,au isgonit pe studen ţ ii jidani din sala de disec ţ ie" . In acest timp îl g ă sim pe I.I.Mo ţ a delegat al studen ţ imei clujene în Centrul Studen ţ esc 'T?etru Maior" .La 23 Decembrie* 1922 I.I.Mo ţ a a f ă cut s ă a par ă la Cluj împreun ă cu Iustin Hie ş u, autorul Tmnul'Studen ţ esc, ziarul "Dacia Nou ă ",în care pu - blica, în primul-articol "Cauza noastr ă e just ă 'in ordinea moral ă ş i serve ş te progresul social",în care justific ă mi ş carea studen ţ easc ă ş i inchee O 3punând:"Numerus clausus" al nostru e moral si tot odat ă serve ş te'progresul .societ ă ţ ii române ş ti .Cau¬ za noastr ă e a ş a dar dreapt ă ş i sfânt ă Sfinte ne vor fi ş i sacrificiile. Lupta trebue s ă o ducem înainte cu perseveren ţ a apostolatului ş i cu vite¬ jia sufletelor alese care ş tiu c ă nu este nimic mai nobil decât de a te uita pe tine ş i a te jert¬ fi pentru aproapele n ă p ă stuit". "A ş a a f ă cut Christos"! lax in num ă rul urm ă tor g ă sim un alt articol: "Necesitatea na ţ ionalismului radical" prin care a~ rat ă moralitatea luptei conforme cu dogma cre ş tin ă Dacia Nou ă a fost "dup ă fericita expresie' a D-lui Nicolae Ro ş u: "Prima alarm ă ' ziaristic ă a mi ş c ă rii na ţ ionaliste care începea, sau mai bine zis se continua cu o nou ă genera ţ ie. Articolele publicate acolo puncteaz ă primele etape ale unei b ă t ă lii care avea s ă se transforme într'o mi ş care politic ă .In vremea aceea I.I.Mo ţ a, al ă turea de marele lui prieten Corneliu Zelea Co- dreanu, f ă cea leg ă tura sufleteasc ă a unei genera¬ ţ ii,restabilea. unitatea de mi ş care a noului, na ţ io¬ nalism, ş i prin scrisul s ă ur se alipea unei disci¬ pline intelectuale care avea s ă justifice o serie de realiz ă ri practice"*). In prim ă vara anului 1923, în urma demisiunii fostului pre ş edinte al Centrului Studen ţ esc ^Petru Maior",Alexa care sus ţ inea teza intr ă rii la cursu¬ ri a studen ţ imii, I.I.Mo ţ a a fost ales pre ş edinte, de ş i tradi ţ ia era s ă fie ale ş i numai dintre studeh ţ ii ultimilor ani. EL devenise exponentul curen¬ tului gruptO-uLfoanai ' de Corneliu Codreanu în toamna, anului 1922, la Cluj, ş i ce.ro* sus ţ inea c ă studen ţ i¬ mea lupt ă pentru onoare ş i c ă "lupta va trebui du¬ s ă pân ă la limita cea de pe urm ă a rezisten ţ ei"^)! In calitate de pre ş edinte al studen ţ imii cluje¬ ne. Ionel Mo ţ a se opune cu toat ă darzenia încerc ă ri* **) Nicolae Ro ş u, idem,pag.378* ■ *) Corneliu Z.Codreanu,-Pentru Legionari- 147* 16 lor guvernului de a determina pe studen ţ i s ă intre la cursuri,pentru care fapt este eliminat din toate Universit ă ţ ile ţ ă rii,f ă r ă a mai fi reprimit vr*oda¬ t ă »' - “Fiul tel ui care a suferit temni ţ a Seghedinului ş i'condamnarea la moarte din partea ungurilor, pen¬ tru atitudinea lui romaneasca — nu so putea cultiva la c ă ldura culturii române ş ti,pentru c ă striga pri¬ mejdia care ne amenin ţ a ş i mai grozav din partea altui du ş man: Jidanii*.»*'). In anul 1923, sub impulsul curentului na ţ iona¬ list a infiin ţ at, impreun ă cu profesorii I.C.C ă tu- neanu,Oiortea,TuLiu H ă ţ egan,avocat Em.Vasiliu-Cluj, ilc ţ iiuiea Somâneacc ă '*, o organiza ţ ie de lupta na ţ i¬ onalist a-politic ă care a fuzionat mai târziu cu In acela ş an a tradus din limba francez ă KPro- tccoalei6 în ţ elep ţ ilor Sionului» care sunt comenta- v*e do d nii J.rox »I.C-*Catuneanu ş i av. Hji.yasiliu Oluj. Volumul a'fost' tip ă rit în editura ziarului' ••‘Libertatea»,Or ă ş tie, 1923 .Aceast ă valoroas ă lucrare poart ă urmatcarea dedica ţ ie: Autorii acestei edi ţ ii romane ş ti a Protocoalelor, inchin ă cu recuno ş tin ţ ă lucrarea lor Studen ţ imii romane, care prin mi ş ca— rea-i generoas ă din anii 1922-1923, rie-a'trezit la realitate din “sl ă biciunea,neprevederea ş i venali¬ tatea noastr ă 0*-?), ş i a ş tiut s ă transmit ă tuturor straturilor ^poporului român focul sacru al luptei f ă r ă preget împotriva jidanilor cotropitori-'1. In calitate de pre ş edinte al Centrul ui,Studen¬ ţ esc “Petru Maior» ia parte la congresul conduc ă to¬ rilor mi ş c ă rii Studen ţ e ş ti care a avut loc la 22-25 August 1923, la Ia ş i,la M ă n ă stirea “Cet ă ţ uia» Ş i p ă durea din Dealul Galatei, când s*a .proclamat ziua de 1 o Decembrie ca s ă rb ă toare na ţ ional ă a stu¬ den ţ imii. române. Cu acest prilej I PE .Mo ţ a a fost a- *) I .Banea “Glasul -Str ă mo ş esc» anul IV Nr .1 . **)Costache.Negri,citat de N.Iorga în “Istoria Evreilor în ţ ă rile noastre» din 1931,pag.39, 17 Ies al ă turi de Corneliu Z.Codreanu, Tudose Popeseu, Ilie Garnea ţ ă , ş i Dr .Simionescu, ca s ă dea directive de ac ţ iune intregii mi ş c ă ri studen ţ e ş ti. Vorbind de acest^congres C ă pitanul spune: “M ă bucuram de toate hot ă ririle acestui congres care era în spiritul ve¬ derilor noastre,dar mai ales pentruc ă în grupul nos tru câ ş tigasem un om: pe I.1.Mo ţ a,Pre ş edintele Cen¬ trului Studen ţ esc “Petru Maior» Cluj»*) . Astfel,zi de zi,în vâlv ă taia' uneia dintre cele mai cumplite lupte pe care le-a dus tineretul unei ţ ă ri,s*a cimentat leg ă tura sufleteasc ă între Ionel Mo ţ a ş i camaradul ş i C ă pitanul lui, al ă turi de care de acum înainte va tr ă i ş i va trece prin toate în¬ cerc ă rile, va îndura toate suferin ţ ele ş i va urca toate piscurile luptei na ţ ionale. In toamna anului 1 923 ,situa ţ ia mi ş c ă rii studen¬ ţ e ş ti devenind din ce în ce mai critic ă din cauza neîn ţ elegerii guvernan ţ ilor de a satisface justele dolean ţ e alo studon ţ imii lupt ă toare, I. I. Mo ţ a se duce la Corneliu Z. Codreanu, pe Rar ă u ş i începe s ă -i împ ă rt ă ş easc ă -, fr ă mânt ă rile Ivii suflete ş ti: “Studen ţ ii nu mai pot rezista în toamn ă ş i decât o capitulare ru ş inoas ă , a noastr ă a tuturora, dup ă un an de lupt ă , mai bine s ă -i îndemn ă m s ă intre la cursuri iar noi, care i-am condus, 3 ă termin ă m fru¬ mos mi ş carea sacrificându-ne, dar f ă când s ă cad ă l ă turi de noi to ţ i acei pe cari îi vom g ă si mai vinova ţ i de tr ă darea intereselor române ş ti. S ă ne procur ă m revolvere ş i tragem în ei, dând un exemplu groaznic caro s ă r ă mân ă dealungul istoriei noastre romane ş ti. Ce se va alege dup ă aceasta do noi, vom muri sau vom r ă mâne toat ă via ţ a in închisoare nu mai intereseaz ă »**). A urmat apoi, complotul studen ţ esc în care Mo ţ a s*a retras cu coi mai înc ă p ă ţ ina ţ i dintre conduc ă ¬ torii' studon ţ imii: Corneliu Z. Codreanu, Tudose Po* poscu, Ilie Gârnoa ţ ă , Radu Mironovici, C.Gcorgoscu, Toodor Bândoc ş i al ţ ii. *) Corneliu Z .Codreanu,Pontru Legionari 163 **) Corneliu Z .Codrcanu,Pcntru Legionari, 163 • 18 n Acest '"complot" nu constituia în mintea lui 1 .1 .Mo ţ a ş i a camarazilor lui decât suprema încer¬ care de sacrificare a lor ş i pedepsirea celor vi¬ nova ţ i pentru salvarea onoarei, singurul lucru ca¬ re le mai r ă m ă sese.Dar în urma tr ă d ă rii,lui Verni- cheseu,agent secret al siguran ţ ei cu Nr,696,consf ă tuirea lor în care se hot ă rîse executarea complo¬ tului, a fest surprins ă de poli ţ ie în. Str.13 Sep¬ tembrie, acas ă la NWUDrago ş De atunci, din seara aceea a început pentru I. I .Mo ţ a ş i camarazii lui o serie de lungi ş i grele zile ş i nop ţ i la V ă c ă re ş ti. Complotul ş i curajul lor de a~ ş i asuma întrea¬ ga r ă spundere a faptei,de a înfiera atitudinea ne¬ româneasc ă a guvernului cu tot riscul celor Io ani de temni ţ ă ce-i amenin ţ a a c ă zut ca o bomb ă în ma“ ssole mari ale poporului românesc. Ideia lor s'a impus. Romanii le-au luat ap ă rarea .punându-i sub scutul lor. Vorbind de procesul care a urmat D-l Goga Oct. spune: :>Ce e nai interesant,îns ă ,b ă ie ţ ii dela V ă ¬ c ă re ş ti erau într'o strâns ă leg ă tur ă de credin ţ ă cu zeci de mii de colegi de-ai lor, care la toate Universit ă ţ ile înf ă ţ i ş eaz ă întreaga noastr ă p ă tur ă intelectual ă de mâine,ou puternice ramifica ţ ii su¬ flete ş ti pe suprafa ţ a ţ ă rii. Aceste zeci de mii ş i-au manifestat sgomotos solidaritatea lor cu in¬ culpa ţ ii, pe oare îi socoteau expresia unei’sim ţ iri ■ unanime «Ad ă ugând la avalan ş a considerabil ă , faptul c ă o întreag ă pleiad ă de frunta ş i ai legilor s'au gr ă bit s ă ia ap ă rarea celor de pe banca acuza ţ ilor Procesul s’a judecat într'o radia ţ iune cald ă de simpatie a celor prezen ţ i, pledoariile au mi ş cat asisten ţ a pân ă la lacrimi, iar jura ţ ii în unanimi¬ tate au adus verdict de achitare. Când s'a aflat sentin ţ a, dela vin cap ă t al ţ ă rii la altul, o vie mul ţ umire a înseninat frun ţ ile ş i în multe p ă r ţ i s'au produs manifesta ţ ii de aprobare. Adev ă rul e deci c ă nu ne g ă sim în fa ţ a unui fenomen izolat de înfierbântare a câtorva singura¬ 19 tici,ci în plin curent de mul ţ ime, care angajeaz ă con ş tiin ţ a public ă *). De ş i în momentul când a plecat la Bucure ş ti el î ş i depusese mandatul, în urma arest ă rii sale, la Cluj, s’a ales un nou comitet cu un vice-pre ş edin- te, l ă sându-1 pe Ionel Mo ţ a, fostul pre ş edinte, la locul s ă u de cinste, realegându-1 pre ş edinte din închisoare. Noul comitet a trimis Regelui Ferdinand, ou o cazia arest ă rilor în chestia complotului, o lung ă telegram ă cu urm ă torul sfâr ş it: "Studen ţ imea va urma lupta început ă ş i e gata, pentru ideile ei, s ă - ş i jertfeasc ă ş i via ţ a". In ziua de 13 Octombrie 1923 venerabil vil s ă u p ă rinte,Ion Mo ţ a,venind s ă - ş i vad ă fiul s ă u dus la pu ş c ă rie de Români,pentru o cauz ă româneasc ă , -a a~ vut cu fiul s ă u, în fa ţ a judelui de instruc ţ ie Ra“ dovanu,urm ă toarea convorbire: "Doresc s ă ş tii tat ă ,c ă comunicatul guvernului dup ă care s'ar fi descoperit la noi un complot Îm¬ potriva vie ţ ii mai multor mini ş tri,nu e deloc ade¬ v ă rat'. Noi n'am m ă rturisit niciodat ă a ş a ceva'. C ă ci nu contre, guvernului ora îndreptat ă pornirea noastr ă .Si m ă mir c ă guvernul caro cunoa ş te m ă rtu¬ risirile noastre, nu dosminto acol comunicat'. 11 vom dosmin ţ i noi când vom avea putin ţ ă Pornirea noastr ă era îndreptat ă impotriva^du ş ¬ manilor cauzei noastre studen ţ e ş ti cari sunt ui a cela ş timp ş i du ş manii ţ ă rii ş i ai neamului nos¬ tru'. -Dar domnule Mo ţ a, a întrerupt judec ă torul Re,, dovanu,-tat ă l d"talo a fost închis de repetate ori în-temni ţ ă do unguri pentru lupta sa na ţ ional ă ,to^ tu ş i dânsul n'a pus mâna pe revolver intru ap ă ra rea drept ă ţ ii salo'. ^ ^ -A tr ă it între âlte împrejur ă ri, m alte vre¬ muri, cu alte vederi,- a r ă spuns Mo ţ a fiul^A pune mâna pe arm ă ,de ce adic ă ar fi îndata a ş a de osan- *) Oct.Goga "Mustul care fierbe" pag.74- 2o dit? Dac ă ,domnule judecator,azi d ă n ă val ă la hotar o armat ă de du ş mani din'afar ă , m ă mâna ţ i s ă -i îm¬ pu ş c. Si cu cât i~oi împu ş ca mai bine,îmi ve ţ i aco- peri mai tare pieptul cu decora ţ ii. Iar acum m ă gândesc numai ş ă ridic mâna împotriva du ş manului din l ă untru, ş i m ă arunca ţ i în temni ţ ă ’. "Acela e r ă sboiubdup ă lege,acesta nu, r ă spunde judele. "Erejudiciu d-le judec ă tor,e numai prejudiciul du ş manul din afar ă ce_mi face? Are s ă -mi r ă peaso ă bunul meu din ţ ara mea1. Du ş manul din l ă untru fade acela ş lucru,doar c ă stând lin ş tit în scaune moi, aci între noi, ş i chiar scutit de noi,ne r ă pe ş te zi de zi bunul ş i dreptul nostru în casa lui! Si îm" potriva lui de~mi ridic bra ţ ul, îndat ă e o ori" m ă ".*) Pe ce au jurat ei când au plecat in aceast ă lupt ă de salvare a onoarei unei genera ţ ii! Pe obuzele din tran ş eele dela M ă Ş ă ş e ş ti ş i pe iarba crescut ă din sângele eroilor în acele ş an" ţ uri. Iat ă 'cum relateaz ă p ă rintele s ă u, protopopul. Ion Mo ţ a,acest fapt: "Intr'o zi ne"am trezit, cu el venind din Mol" dova (dup ă congresul lor dela Ia ş i) ş i având gea¬ mantanul s ă u mic de man ă , plin de fiare ruginite. Ne-a dus ş i ni le-a ar ă tat cu evalvie: Uite mam ă , ă sta-:", obuz din tran ş eele dela M ă r ă ş e ş ti, asta"i o jum ă tatepde casc ă pe care a purtat-o oarecare erou ş i ceva ş r ă pnel ă du ş man ă i~a cr ă pat~o în dou ă cu cap Cu tot; asta e grenat ă de mân ă desc ă rcat ă ,"iar asta,uite,mam ă , e iarb ă crescut ă acolo în tran ş ee, hr ă nit ă cu sânge de eroi! Mi-am luat-o-ca ®talis~ man" ş i o port la mine ca s ă m ă p ă zeasc ă de r ă u!.. Si~i str ă luceau ochii vorbind de acele relicve cu¬ lese din locuri sfin ţ ite de eroii neamului". Pe aceste lucruri se vede c ă î ş if ă cuser ă ş l jur ă mântul lor, pe relicve dela M ă r ă ş e ş ti ş i pe *) Cuvântul Studen ţ e sc,din 3° Oct.1923• 21 iarba crescut din sânge de eroi... Si le-a închis iar ă ,ca lucruri sfinte, în gea¬ mantan. In zilele din urm ă apoi, ş i-a cercetat pe to ţ i veri ş orii ş i rudele tinere, petrecând cea ş tiri în¬ tregi cu ei, jucându-se cu ei,povestind, ş i ne mai l ă sându-i de lâng ă sine, oprindu-i ş i la mas ă , iar seara îi f ă cea s ă se culce pe rând cu el în odaia lui," pe to ţ i îi îmbr ă ţ i ş a atât de deosebit cu su¬ fletul s ă u, - f ă r ă îns ă ' a tr ă da prin un singur cu¬ vânt ori prin o lacrim ă ,c ă acestea sunt un "adio", în ajunul plec ă rii sale,ne ş tiind de~i va mai reve¬ dea ori nu".. .*) E ceoace I.I.Mo ţ a caracterizeaz ă mai târziu în aceste lapidare cuvinte: duhul marilor rupturi din lumea veche înfr ă ţ it ă cu str ă inul du ş man...porni " rea eroic ă ,în spirit do total ă jertf ă personal ă »*), ş i ceoaco constituo f ă r ă îndoial ă spiritul condu¬ c ă tor al mi ş c ă rii na ţ ionalisto legionare. La 29 Martie 1924 trebuia s ă se judece proce¬ sul. In ajun îns ă ,la 28 Martie 1924,Ionel Mo ţ a,caro ora tot timpul foarte ab ă tut pentruc ă avea credin¬ ţ a c ă dac ă -nu rezolv ă problema tr ă d ă rii, sacrifi¬ ciul lor ş i lupta, c ă rora, se închinase va'fi com¬ promis ă , chiam ă . la ol po fostul lor camare.d, Verni- choscu, ş i din proprie ini ţ iativ ă trage mai multe focuri do re voi vor, chiar, în ce.ncolaria închisorii, asupra tr ă d ă torului. Eodoapsa tr ă d ă torului în ţ ara in caro ace ş ti oameni r ă m ă seser ă nepedopsiti a r ă sunat pretutin¬ deni. Poporul a îmbr ă ţ i ş at din nou fapta pre ş edin¬ telui Centrului Studen ţ esc din Cluj,caro f ă coa în¬ c ă odat ă , dovada c ă pe lâng ă un element do vast ă cultur ă , ora ş i o maro for ţ ă moral ă A'doua zi la proces,do ş i situa ţ ia lor se in ă .s" priso, totu ş i într'un elan do mare entuziasm au *1 Pr .Ion Mo ţ a, "Libertatea", 18 Oct .1923 • **) Cranii de Lemn,pag. 151• 22 fost achita ş i. Cu to|ii au^fost elibera ţ i afar ă do Mo ţ a caro a ramas, ins ă ,, înc ă , ş ase luni întov ă r ă ş it numai do studentul Lconida Vlad, caro i—a adus revolverul îritr'o cutie do bonboane. La interogatoriu Ionel. Mo ţ a declar ă -c ă "a s ă ¬ vâr ş it fapta con ş tiont, c ă ci Vernichescu f ă cea în¬ doita opera ţ ie do la ş .tr ă d ă tor ş i de membru activ în via ţ a studen ţ easc ă ". „ • "^ostul fa'a venit dintr'o revolt ă spontan ă a unei clipe,spune âl Oct «G-oga>ci s‘aurzit cu înce¬ tul,zi do zi,noapte do noapte,dup ă dovezile palpa- bilo alo prieteniei batjocorite. Studentul Mo ţ a a trecut printr'un lung calvar moral...Rob al ideoi, °1 J- Ş l pierduse libertatea,f ă r ă s ă murmure,pân ă în ceasul, când l-a isbit în obraz tr ă darea. "Un. lucru ,e . cert, student,ul dela V ă c ă re ş ti des¬ chide o porti ţ ă spre psihologia Ardealului'nostru, în o,are,ca .îritr'un cazan b ă trân ş i ruginit, cloco¬ tesc patimi adânci. Trece ţ i prin satele noastre, cânt ă ri ţ i pu ţ in ce o dup ă privirea îngândurat ă a ţ ă ranilor pare ad ă posteasc mistere de demult'. Du ceia-v ă la Gr ă ş tie, citi ţ i gazetele populare ale P ă rintelui • Mo ţ a de 2o ani încoace, ori sta ţ i do vorba 2 minute cu preoteasa, acolo la ea acas ă Ve ţ i în ţ elege degrab ă ,c ă o lume aspr ă ,,tare în cre¬ din ţ a ci,cu accente de energie neb ă nuit ă ş i cu no¬ te de austeritate patriarhal ă , o pe oale s ă - ş i strige evanghelia ei«.. Ei au e scaladat veacurile ou instinctele lor,cu car ă nu se poate face niciun târg. Ei reprezint ă religia na ţ ional ă fanatic ă ş i intransigent ă , cea mai de seam ă temelie a vie ţ ii noastre de stat*;*) Procesul lor,.caro constitue unul din marilo momente alo mi ş c ă rii na ţ ionale,s*a judecat în ziua de'26'Septembrie 1924, la Curtea cu Juri din Bucu¬ re ş ti, în cadrul acoluia ş elan al întregei con ş ti¬ in ţ e române ş ti care vedea în "gestul lui I.I.Mo ţ a Oct .Goga, ‘^Mustul caro fierbe",pag .64. 23 un început de ac ţ iune în contra tr ă d ă torilor ş i o dovad ă de s ă n ă tate moral ă Gestul lui ap ă rea ca o lumin ă 'înmmijlocul vie ţ ii române ş ti, în care veac de veac, lupt ă torii pentru neam au fost doborâ ţ i prin tr ă dare".*) In fruntea.acelei pleiade de frunta ş i ai legi¬ lor cari s'au gr ă bit s ă ia ap ă rarea lui 1.1 .Mo ţ a a ap ă rut în ş u ş i prof.N.C .Pauleseu,a c ă rui înf ă ţ i ş are de savant cu chip de sfânt a f ă cut o mare impresi- une ş i care aspus întru ap ă rarea faptei lui Ionel Mo ţ a aceste cuvinte r ă mase deatunci ca un catehism pentru genera ţ ia lupt ă toare: "Procesul de ast ă zi e, în realitate, procesul tr ă d ă rii, care e cea mai infam ă dintre crime, c ă ci ea adaug ă am ă girea viclean ă , ş i f ă ţ arnic ă ,la cruzi¬ mea nelegiuirii. Ea întrune ş te s ă rutul lui Iuda,cu r ă stignirea lui Hristos. "In timp de pace, legistla ţ iile cre ş tine nu au nici un paragraf penal destinat tr ă d ă rii. Si ast¬ fel, dintr'un lapsus juridic regretabil, groaznica f ă r ă delege,ce inspir ă atâta scârb ă ,r ă mâne nopodep- sit ă "Cu toate acestea, nu încape îndoial ă asupra felului pedepsei ce se cuvine t r ă dr.t or ului, -deoa¬ rece Dumnezeu a f ă cut ca Iuda s ă se pedepseasc ă , el însu ş i,prin ş trangulare. "Dar, în timp de r ă sboi, tr ă darea de Na ţ ie se pedepse ş te,totdeauna,cu moartea. "Ori, studen ţ ii no ş tri, ş i cu'dân ş ii toat ă , tine¬ rimea, floarea României de mâine, se afl ă în stare de r ă sboi cu o lift ă , de curând prip ă ş it ă , ce vrea s ă ne sugrume ş i s ă ne st ă pâneasc ă ' ţ ara. "Fiind deci în stare de r ă sboi, ei au s ă vâr ş it im act de dreptate moral ă ,încercând s ă pedepseasc ă , pe un vânz ă tor al fra ţ ilor s ă A, cari se sacrificau unei cauze sfinte. Poporul românesc, —ce le e adanO recunosc ă tor pentru jerffa lor altruist ă ,a ş teapt ă ,cu ner ă bdare. *) Gornoliu Z .Codreanu,Pentru Legionari pag.213 24 dela d—voa str ă ,achitarea"• • In zorii zilei de'27 Septembrie,justi ţ ia popu¬ lar ă a adus un verdict de achitare care a fost primit în întreaga ţ ar ă cu mare entuziasm, consti¬ tuind' înc ă un imbold în marea lupt ă ce era s ă se continue. Dup ă achitare, I.I.Mo ţ a p ă r ă se ş te închisoarea, dup - un an f ă r ă 13 zile. 31 se duce s ă - ş i vad ă p ă ¬ rin ţ ii iar în drum se ppre ş te la Cluj unde este primit cu mult ă însufle ţ ire de profesori, studen ţ i ş i întreaga lume romaneasc ă Or aceast ă ocazie Ion I.Mo ţ a î ş i ia r ă mas bun dela camarazii s ă i- clujeni care pentru meritele sale excep ţ ionale ş i ţ inuta sa eroic ă îl proclam ă pre ş edinte de onoare al Centrului Studen ţ esc ''Pe¬ tru Maior”. Dar înainte.de a pleca din închisoare. Ion Mo¬ ţ a,cu Corneliu ^elea Codreanu,Ilie Gârnea ţ ă ,Corne- liu Georgeufcu, Tudose Popescu ş i Radu Mironovici, grupul^numit de atunci al V ă c ă re ş tenilor,S'au legat s ă r ă mân ă uni ţ i pân ă la sfâr ş itul vie ţ ii, luptând pentru cauza lor, sub protec ţ ia îngerului care îi înc ă lzise în închisoare ş i le d ă duse în fiecare zi t ă rie: Sf .Afchanghel Mihail.Astfel s'a format Legi¬ unea Arhanghelul Mihail.Centrul ac ţ iune! era fixat la Ia ş i ş i ei se legaser ă prin jur ă mânt de a se întâlni cu to ţ ii în vechea metropol ă moldoveneas¬ c ă , a ş a c ă imediat dup ă ce ş i-a v ă zut p ă rin ţ ii Ion I.Mo ţ a"s'a stabilit la Ia ş i conform leg ă mântului. De ş i eliminat din toate Universit ă ţ ile d~l prof.A.C.Cuza,fiind decan,îl înscrie ca student al Facult ă ţ ii de Drept din Ia ş i. Dar numai dup ă o lian ă de libertate, I.-I. Mo ţ a este din nou arestat cu ceilal ţ i •'comploti ş ti1*, la 24 Octombrie 1924,în-urma pedepsirii'c ă l ă ului mi ş *’ c ă rii na ţ ionaliste ş i a studen ţ imei,- prefectul de poli ţ ie de trist ă amintire C.Manciu ş i încarcerat la Galata, unde st ă pân ă la S ă rb ă torile Cr ă ciunu¬ lui,dar dup ă 11 zile de greva setei ş i a foamei,au fost elibera ţ i, cu excep ţ ia lui Corneliu Zelea Co- 25 dreanu. In acela ş timp Mo ţ a redacteaz ă din inchisoarea Galata un memoriu c ă tre Regele Ferdinand caro a fost însu ş it,apoi,de c ă tre întreaga studen ţ imea. "C ă ci mi ş carea Na ţ ional ă a studen ţ imei confun- dându-se cu interesele de via ţ ă ale na ţ iunei noas¬ tre, politica de în ă bu ş ire a mi ş c ă rii noastre în¬ semneaz ă : "Lupta guvernului cu Na ţ ia’*,la ale c ă rei interese a fost chemat s ă vegheze. A ş a dar: in loc de'a vindeca boala Na ţ iei,guvernul a crezut de bi¬ ne,pentru potolirea lucrurilor,s ă - ş i m ă ,soar© pute¬ rile cu Na ţ ia îns ă ş i,crezând ca o poate învinge ş i c ă ,invingând-o,ar ajunge la vr'un rezultat bun. A- ceart ă lupt ă trebue s ă înceteze, ş i nu poate înceta decât acordând na ţ iei'libertatea nestânjenit ă de a_ ş i ap ă ra interesele, pe c ă ile legale ee-i stau inainte;G ă ci dac ă lupta aceasta va continua, cum a început, ş i se duce de doi ani de zile,-na ţ ia fiind silit ă a se ap ă ra împotriva loviturilor guvernului ei- sunt 'de neînl ă turat desnod ă mintele cele mai dureroase, determinate de invincibile legi natura¬ le. C ă ci legea conserv ă rii fiin ţ ei na ţ iei pretinde neap ă rat ca na ţ ia s ă ias ă bir*uit oare din luptele ei cu cei cari îi compromit existen ţ a, -orice jertf ă ar cere aceast ă victorie, ş i peste orice desnod ă minte dureroase ar trebui s ă se troac ă "*). Dup ă eliberare I.I.Mo ţ a ia conducerea taberii de munc ă dela "C ă minul Cultural Cre ş tin® po care Corneliu Zelea Codreanu îl începuse dup ă elibera¬ rea dela V ă c ă re ş ti. La 2o Mai apare al ă turi de Corneliu Zelea Co - dreanu ş i'ceilal ţ i "V ă c ă re ş teni* în procesul dela T.Severin, oonde sunt achita ţ i însoriind oona din pa¬ ginile cele mai glorioase din lupta tineretului na ţ ionalist. In Septembrie,îns ă ,Mo ţ a este din nou arestatîn baz ă ''legii Mârzesou" pentru o manifesta ţ ie de so¬ lidarizare cu C ă pitanul în cazul Manciu.Dup ă o lu- * l I.I .Mo ţ a,Cranii do Lemn,pag.49 * 26 na de preven ţ ie este condamnat la o lun ă , pedeaps ă care. o isp ă ş e ş te în închisoarea Galata,'fiind prin condamnare pe baza acestei legi ţ ariste, de tri ş t ă amintire, precursoarea actualei legi pontru ap ă ra¬ rea Statului ş i care mâine va- constitui cea mai elocque.t ă m ă rturie a monstruozit ă ţ ilor juridice ş i a obstacolelor-puse în.calea na ţ ionalismului ce i- rupea vulcanic. In"toamna aceluia ş an,dup ă ce p ă r ă se ş te închi¬ soarea, pleac ă cu Gorneliu Zelea Codreanu la Gre- noble,unde- ş i ia licen ţ a în Drept. - -In vara lui 1925» înso ţ e ş te pe d-nii prof.A.G. Cuza ş i. Dr.C.SumuleanUjla congresul antisemit mon¬ dial care a. avut loc'la.Budapesta. Aici reprezint ă tinerimea romaneasc ă ,fiind chiar redactorul statu¬ telor sec ţ iunii tineretului mondial antisemit. , In. 1926 î ş i face stagiul militar la “ Ş coala de Of. de rezerv ă de Infanterie" din Bucure ş ti, fiind ş eful promo ţ iei acelui ah. ■ Vineri,24 Iunie 1927» se înfiin ţ eaz ă ''Legiunea Arhanghelul Mihail" de sub conducerea.ini Corneliu Z ş lea Codreanu. Al ă turi do el ş i ceilal ţ i V ă c ă re ş teni este ş i Ionel Mo ţ a care va avea de acum înainte al ă turi de C ă pitanul lui rolul cel mai preponderent în marile b ă t ă lii pe care le va purta aceast ă glorioas ă or¬ ganiza ţ ie. La 1 August 1927. apare 'P ă mântul Str ă mo ş esc", organ al Legiunii "Arhanghelul Mihail" pentru ap ă ¬ rarea p ă mântului str ă mo ş esc. In primul num ă r I.I; Mo ţ a semneaz ă al ă turi de C ă pitan, Ilie Gârnea ţ ă , Corneliu Georgescu ş i Radu Lîironovici articolul program care se termina cu deviza* "Fa ţ a la du ş ¬ man". In acela ş num ă r semneaz ă articolul ’la Icoa¬ n ă " în care, f ă când procesul sistemului nenorocit de pân ă atuncia din mi ş carea na ţ ional ă fixeaz ă principiile ş i n ă zuin ţ ele nouii organiza ţ ii ş i termin ă cu maifestarea credin ţ ei in biruin ţ ă Xn acest'articol, reprodus mai târziu in "Cra¬ nii de Lemn", g ă sim în forma- lui ini ţ ial ă aceste 27 cuvinte profetice: -'Credem neclintit, ş i vedem în- zare,în lungul c ă ii noastre, neb ă nuite biruin ţ i ş i minuni cere ş ti .Nu le anun ţ ă m acum aici,pentru a fi crezu ţ i deodat ă ( ş tiu c ă va fi poate chiar contra rul), ci pentru ca mâine,când ele se vor împlini, când asupra noastr ă se vor r ă spândi neînchipuite daruri ale milei cere ş ti aduc ă toare de mântuire, atunci s ă avem o dovad ă ,c ă le-am prev ă zut ş i c ă le judec ă m bine". Nu era decât o prevestire,a minuni¬ lor v ă zute de atunci încoace pe care era s ă le tr ă iasc ă Legiunea prin toate încerc ă rile din caro aa a ie ş it înving ă toare. La 18 August acela ş an, s'a c ă s ă torit cu* D~ra Iridonta Zelea Codreanu, vrednica sa tovar ă ş e do via ţ ă Cununia a avut loc în cadrul pios al M ă n ă s¬ tirii 'Neam ţ ului, în biserica istoric ă zidit ă do Stcfan,Domnul Moldovei, iar mica petrecere de dup ă aceia, în mijlocul p ă durii, în sunetul scripooi ş i al fluerelor ciobanilor Tulan ş i Ursache ş i a chi viiturilor voinice ş ti .0 adev ă rat ă nunt ă româneasc ă '. Cu aceast ă ocazie mirele de atunci p ă truns do - inalta lui chemare a spus scurt: "Eu nu voi în ş ela in: oeeace a ş tepta ţ i dola mine". Pentruca mica dare de seam ă din 'P ă mântul Str ă mo ş esc4 dola 1 Septem¬ brie s ă se termine cu aceste profetice cuvinte: Fie ca to ţ i cei lega ţ i de dceast ă nunt ă , s ă se sim¬ t ă mândri în viitor atunci, când mirele prin acti¬ vitatea lui de mâine, va face ca aceast ă nunt ă s ă fie istoric ă ". La 8 Noembrie 1927 a'avut loc la Ia ş i leg ă mân¬ tul primilor legionari ş i primirea s ă cu ş orului cu ţ ă rân ă , adus ă din toate locurile vinde sângelo vi¬ teaz al Românilor s*a v ă rsat pontru ap ă raroa p ă ¬ mântului str ă mo ş esc. I.I .Mo ţ a împreun ă , cu Corneliu Georgescu a adus ţ ă râna dela Sarmisegetuza,care e- ra ro ş ie,simbolizând sângelo v ă rdat acolo din bel¬ ş ug. Cu acest prilej I.I .Mo ţ a a luat leg ă mântul Ivii Corneliu Zeloa'Codreanu ş i a încredin ţ at acestuia s ă cu ş orul cu ţ ă rân ă ,dup ă care C ă pitanul a luat le¬ g ă mântul lui Mo ţ a ş i al celorlal ţ i. 28 Dup ă aceea Ionel M