5 , Pr. Serafim Rose Semnele sfârsitului lumii Traducere de Ş tefan Francisc Voronca Carte tip ă rit ă cu binecuvântarea Prea Sfin Ń itului P ă rinte GALACTION, Episcopul Alexandriei ş i Teleormanului Editura Biserica Ortodox ă Editura Editura Editura Editura Egu Egu Egu Egumeni meni meni meni¡a ¡a ¡a ¡a Gala Ń i 2004 6 © 2003 pentru edi Ń ia de fa Ńă Editura Egumeni Ń a, Gala Ń i, România. Editura Egumeni Ń a I.S.B.N 973-7952-30-8 Editura Biserica Ortodox ă I.S.B.N 973-7957-39-3 7 , Pr. Serafim Rose Semnele sfârsitului lumii 8 © 2003 pentru edi Ń ia de fa Ńă Editura Egumeni Ń a, Gala Ń i, România. Editura Egumeni Ń a I.S.B.N 973-7952-30-8 Editura Biserica Ortodox ă I.S.B.N 973-7957-39-3 Distribu Ń ie: SC Egumeni Ń a SRL O.P. 3 C.P. 301 800730 Gala Ń i tel/fax: 0236-326.730 e-mail: bunavestire@geniusnet.ro www.egumenita.ro 9 Semnele vremurilor de p ă rintele Serafim Rose În urm ă toarea conferin Ńă 1 a p ă rintelui Serafim, de ş i Ń inut ă acum aproape dou ă zeci de ani, g ă sim cuvinte care sunt relevante ş i pentru noi cei de azi, care ne afl ă m la începutul celui de-al treilea mileniu. De ş i o parte din exemplele pe care le d ă sunt valabile mai mult pentru vremea lui, în prezent ne confrunt ă m cu situa Ń ii extreme ale acelora ş i fenomene analizate de el. Ca de obicei, el se pleac ă cu smerenie în fa Ń a Sfintei Scripturi ş i a tâlcuirii ei de c ă tre Sfin Ń ii P ă rin Ń i R ă s ă riteni, astfel c ă înv ăŃă tura despre vremurile de pe urm ă r ă mâne f ă r ă vreo referin Ńă temporal ă precis ă , deta ş at ă de modele intelectuale ş i de prejudec ăŃ ile acestei lumi. Pe m ă sura trecerii timpului, viziunea ortodox ă de unde el ş i-a primit în Ń elepciunea va deveni din ce în ce mai necesar ă pentru supravie Ń uirea duhovniceasc ă a adev ă ra Ń ilor cre ş tini. 1 Cuvânt Ń inut în vara anului 1980, în Redding, California, la Conferin Ń a Femeilor Cre ş tin-Ortodoxe Ń inut ă sub patronajul Sfântului Gherman. 10 De ce s ă studiem semnele vremurilor? Tema acestei conferin Ń e este privegherea pentru semnele vremurilor. În primul rând, trebuie s ă afl ă m ce se în Ń elege prin sintagma „semnele vremurilor”. Expresia vine direct din Evanghelie, din cuvintele Mântuitorului, de la Matei 16, 3. Hristos le spune fariseilor ş i saducheilor care au venit la El urm ă toarele: Fa Ń a cerului ş ti Ń i s-o judeca Ń i , adic ă cum va fi vremea, dar semnele vremilor nu pute Ń i? Cu alte cuvinte, El le spune c ă aceasta nu are nimic de-a face cu ş tiin Ń a sau cu cunoa ş terea locului nostru în aceast ă lume sau altceva de acest gen. Este o întrebare religioas ă . Studiem semnele vremurilor pentru a reu ş i s ă -L recunoa ş tem pe Hristos. În vremea lui Hristos, fariseii ş i saducheii nu cercetau semnele vremurilor pentru a afla dac ă Hristos venise, dac ă Fiul lui Dumnezeu era cumva deja pe p ă mânt. Dar deja erau semne pe care ei trebuie s ă le fi recunoscut. De pild ă , în Vechiul Testament, în Cartea lui Daniel, avem o profe Ń ie despre cele ş aptezeci de s ă pt ă mâni de ani, conform c ă reia Mesia urma s ă vin ă cam la 490 de ani dup ă Daniel. Acei iudei care î ş i citeau Scripturile cu aten Ń ie ş tiau cu exactitate ce însemna acest lucru ş i cam pe la vremea venirii lui Hristos ei ş tiau c ă venise vremea lui Mesia. Dar acesta este un semn exterior. Mai important era ca fariseii ş i c ă rturarii s ă fi prev ă zut semnele interioare. Dac ă inimile lor erau drepte în fa Ń a lui Dumnezeu, ş i dac ă n-ar fi încercat doar s ă împlineasc ă o porunc ă exterioar ă a legii, inimile lor ar fi fost receptive ş i L-ar fi recunoscut pe Dumnezeu în trup atunci când El a venit. Dar nu pu Ń ini iudei au fost aceia care L- au recunoscut – Apostoli, Ucenici ş i mul Ń i al Ń ii. Acela ş i pasaj din capitolul 16 de la Matei ne vorbe ş te în continuare despre semne. Domnul le spune iudeilor: Neam viclean ş i desfrânat cere semn ş i semn nu se va da lui, decât numai semnul lui Iona (v. 4). Evenimentele vechi-testamentare con Ń in prefigur ă ri ale evenimentelor din Noul Testament. Când Iona a stat trei zile în pântecele chitului, aceasta a fost o prefigurare a ş ederii de trei zile a Domnului în mormânt. Iar acest semn – semnul lui Iona – li s-a dat oamenilor din vremea lui Hristos. Domnul le spunea fariseilor ş i saducheilor c ă un neam viclean ş i desfrânat caut ă evenimente spectaculoase: foc din cer, izgonirea romanilor, manifestarea îngerilor care alung ă st ă pânirea str ă in ă a romanilor ş i alte lucruri de acest fel 2 . Hristos le spune c ă acest fel de semne nu se vor da. Un neam viclean ş i desfrânat caut ă astfel de semne, dar cei cura Ń i cu inima caut ă ceva mai duhovnicesc. Singurul semn care li se va da este semnul lui Iona. Desigur c ă nu este lucru mic ca un om, care era ş i Dumnezeu, s ă stea trei zile în mormânt. Astfel, din cuvintele Mântuitorului, afl ă m c ă nu trebuie s ă umbl ă m dup ă semne spectaculoase, ci mai degrab ă s ă c ă ut ă m semne duhovnice ş ti, din l ă untrul nostru. De asemenea, trebuie s ă priveghem fiind aten Ń i la acele lucruri care, dup ă Scriptur ă , sunt trec ă toare. Semnele pe care ni le-a dat Hristos Noi, cre ş tinii ortodoc ş i, deja am recunoscut ş i acceptat semnele Primei Veniri a lui Hristos. Însu ş i faptul c ă suntem cre ş tini ortodoc ş i înseamn ă c ă am f ă cut aceasta. Ş tim în Ń elesul acestor semne, ca de pild ă : semnul lui Iona, cei 490 de ani ai lui Daniel ş i multe altele pe care Domnul le-a împlinit. Dumnezeie ş tile slujbe ortodoxe sunt pline de proorocii ale Vechiului Testament 2 A ş teptau un Mesia politic, r ă zbun ă tor, mai pu Ń in unul în chip de smerenie [n.tr.]. 11 care au fost împlinite prin venirea lui Hristos. Le vedem cu to Ń ii ş i le recunoa ş tem – toate sunt limpezi. Dar acum trebuie s ă ne uit ă m dup ă alte feluri de semne, adic ă semnele Celei de-a Doua Veniri a lui Hristos. Întreaga înv ăŃă tur ă despre A Doua Venire a lui Hristos ş i semnele ce o vor preceda sunt ar ă tate în mai multe locuri din Evanghelii, cu deosebire în capitolul 24 al Evangheliei dup ă Matei. Sfântul Marcu ş i Sfântul Luca au ş i ei unele capitole dedicate acestora. Capitolul de la Matei ne arat ă cum Domnul S-a dep ă rtat de Templu ş i cum ucenicii au venit la El pentru a-I ar ă ta zidurile Templului. Ş tim bine c ă în acele zile Templul era centrul cultului. Fiecare iudeu trebuia s ă vin ă la Templu cel pu Ń in de s ă rb ă toarea Pa ş tilor, c ă ci numai acolo putea fi slujit Dumnezeu cum se cuvine. Domnul nostru a privit spre Templu ş i le-a spus ucenicilor: Le vede Ń i pe toate acestea ? Adev ă r v ă gr ă iesc: Nu va r ă mâne aici piatr ă pe piatr ă , care s ă nu se risipeasc ă (Matei 24, 2). A spune unui iudeu credincios din acea vreme c ă tot Templul va fi d ă râmat, c ă nu va mai r ă mâne nimic din el, este ca ş i cum i-ai spune c ă este sfâr ş itul lumii, deoarece Templul este tocmai locul în care Domnul trebuie slujit. Cum v ă ve Ń i închina Domnului dac ă nu este nici un templu? Astfel c ă aceste cuvinte ale Mântuitorului i-au f ă cut pe ucenici s ă înceap ă s ă se gândeasc ă la sfâr ş itul lumii. Au spus imediat: Spune nou ă când vor fi acestea ş i care este semnul venirii Tale ş i al sfâr ş itului veacului ? (v. 3). Cu alte cuvinte, ei deja ş tiau c ă El va veni din nou ş i c ă aceast ă venire e legat ă de sfâr ş itul lumii. Deci Domnul ne d ă o întreag ă serie de semne care urmeaz ă s ă se petreac ă pân ă ce El va veni din nou. Înainte de toate, El spune: Vede Ń i s ă nu v ă am ă geasc ă cineva. C ă ci mul Ń i vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos, ş i pe mul Ń i îi vor am ă gi (vv. 4, 5) Adic ă vor veni mul Ń i hristo ş i am ă gitori. Acest fenomen a fost remarcat ş i în istoria Bisericii: cazul celor ce s-au ridicat împotriva lui Hristos, care au pretins a fi Dumnezeu sau Hristos. Apoi, în versetul urm ă tor, El spune: Ş i ve Ń i auzi de r ă zboaie ş i de zvonuri de r ă zboaie; lua Ń i seama s ă nu v ă speria Ń i, c ă ci trebuie s ă fie toate, dar înc ă nu este sfâr ş itul (v. 6). Ş tim bine c ă au fost r ă zboaie ş i zvonuri de r ă zboaie înc ă de la începutul erei cre ş tine, dar despre timpul nostru ce s ă mai zicem? (...) Se va ridica neam peste neam ş i împ ă r ăŃ ie peste împ ă r ăŃ ie ş i va fi foamete ş i cium ă ş i cutremure pe alocuri (v. 7). Din nou r ă zboaie, foamete, cutremure... Ş i zice: Dar toate acestea sunt începutul durerilor (v. 8). Apoi vine urm ă torul semn, acela al prigonirilor: Atunci v ă vor da pe voi spre asuprire ş i v ă vor ucide ş i ve Ń i fi urâ Ń i de toate neamurile pentru numele Meu (v. 9). Deci întâi avem pe hristo ş ii am ă gitori, apoi r ă zboaie, zvonuri de r ă zboaie, foamete, prigoniri, iar apoi un semn foarte important pentru vremurile în care tr ă im – r ă cirea crescând ă a dragostei: Iar din pricina înmul Ń irii f ă r ă delegii, iubirea multora se va r ă ci (v. 12). Acesta este cel mai periculos dintre semne, întrucât semnul cre ş tinilor, dup ă cum ne spune Sfântul Ioan Teologul, este dragostea pe care o au unii pentru al Ń ii. Când aceast ă dragoste se r ă ce ş te, înseamn ă c ă inclusiv cre ş tinii încep s ă - ş i piard ă credin Ń a cre ş tin ă Avem apoi un alt semn, în urm ă torul verset din capitolul 24: Ş i se va propov ă dui aceast ă Evanghelie a împ ă r ăŃ iei în toat ă lumea spre m ă rturie la toate neamurile; ş i atunci va veni sfâr ş itul (v. 14). Despre acest semn al Evangheliei care este propov ă duit ă la toate neamurile vom vorbi acum. Vedem c ă Evanghelia este tradus ă în sute de limbi, la aproape toate neamurile p ă mântului, iar Cre ş tinismul ortodox este propov ă duit în aproape fiecare Ń ar ă a lumii. În Africa exist ă misiuni impresionante: în Uganda, Kenya, Tanzania, Congo, de acolo r ă spândindu-se mai departe. Apoi d ă m de un loc mai dificil: Domnul vorbe ş te despre urâciunea pustiirii: Deci, când ve Ń i vedea urâciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel proorocul stând în locul cel sfânt - cine cite ş te s ă în Ń eleag ă (v. 15). Dar nu vom în Ń elege acest semn decât referindu-ne la alt loc. Este vorba de alt semn. Se leag ă , desigur, de Templul din Ierusalim ş i de un fel de profanare a lui. Dup ă care, în versetul 21 avem un semn al unei mari strâmtor ă ri: C ă ci va fi atunci strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii pân ă acum ş i nici nu va mai fi . Adic ă va fi 12 momentul de suferin Ńă cel mai r ă u ş i cel mai dificil din toat ă istoria lumii. Citi Ń i c ă r Ń ile de istorie ş i ve Ń i vedea c ă au fost multe momente în istorie când a existat mult ă suferin Ńă . Dac ă citi Ń i despre ceea ce s-a întâmplat cu evreii atunci când Ierusalimul a fost distrus 3 , ve Ń i descoperi c ă o astfel de suferin Ńă precum cea de atunci nu are egal în istorie. În alte locuri a fost aproape tot atât de mult ă suferin Ńă Ş i totu ş i, marea strâmtorare de la sfâr ş it va fi mult mai teribil ă Bineîn Ń eles c ă va avea loc la scar ă mondial ă ş i va implica pe toat ă lumea, nu numai un popor, fiind ceva cu caracter impresionant. Se va numi: „o astfel de strâmtorare cum n-a fost de la începutul lumii pân ă acum ş i nici nu va mai fi”. Imediat dup ă aceasta, va începe ceva ş i mai înfrico şă tor. În versetul 29 citim: Iar îndat ă dup ă strâmtorarea acelor zile, soarele se va întuneca ş i luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor c ă dea din cer ş i puterile cerurilor se vor zgudui . Desigur c ă un eveniment ca acesta nu a mai fost niciodat ă ş i este evident c ă se refer ă la vremea sfâr ş itului lumii, când întreaga crea Ń ie va fi nimicit ă pentru a fi remodelat ă 4 În sfâr ş it, urm ă torul verset: Atunci se va ar ă ta pe cer semnul Fiului Omului (v. 30), adic ă va ap ă rea semnul Crucii pe cer. Ş i atunci vor plânge toate neamurile p ă mântului ş i vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere ş i cu slav ă mult ă Adic ă îns ăş i venirea lui Hristos va fi din ceruri, al ă turi de semnul Crucii – ş i atunci va fi sfâr ş itul a toate. Dup ă ce ne-a spus toate despre semnele sfâr ş itului, Domnul ne d ă o porunc ă final ă , spunând: Priveghea Ń i deci, c ă nu ş ti Ń i în care zi vine Domnul vostru ( ... ) fi Ń i gata, c ă în ceasul în care nu gândi Ń i Fiul Omului va veni (vv. 42, 44). Toate acestea se afl ă în capitolul 24 al Evangheliei dup ă Sfântul Matei. Dar pentru cineva c ă ruia Scriptura ş i Sfin Ń ii P ă rin Ń i nu-i sunt a ş a de familiari, tot ce s-a spus mai mult ridic ă probleme decât rezolv ă . Trebuie s ă ş tim care este în Ń elesul tuturor acestor proorocii. Cum putem ş ti c ă ele se împlinesc sau c ă s-au împlinit la un moment dat? Ş i cum putem evita falsele interpret ă ri, mai ales c ă exist ă atât de mul Ń i hristo ş i am ă gitori, prooroci fal ş i, proorocii false, interpret ă ri false? Cum putem ş ti care este adev ă rata interpretare ş i care sunt adev ă ratele semne ale vremurilor? Dac ă v ă uita Ń i în jurul vostru sau dac ă v ă duce Ń i la oricare libr ă rie religioas ă , ve Ń i vedea rafturi ce con Ń in multe c ă r Ń i ş i comentarii ale Apocalipsei, c ă r Ń i ce con Ń in interpret ă ri ale venirii sfâr ş itului lumii. Fapt e c ă mul Ń i cre ş tini, care nu sunt ortodoc ş i, au o siguran Ńă , o presim Ń ire c ă vremurile în care tr ă im sunt vremurile de pe urm ă , dar ei î ş i bazeaz ă interpret ă rile pe propriile p ă reri. Temeiul în Ń elegerii semnelor Dac ă vrem s ă avem o interpretare autentic ă a semnelor vremurilor, primul lucru pe care trebuie s ă -l st ă pânim este o cunoa ş tere ortodox ă temeinic ă . Adic ă o cunoa ş tere a Sfintei Scripturi, atât a Noului cât ş i a Vechiului Testament (dar nu prin constat ă ri ale „bunului sim Ń ”, ci potrivit modului prin care Biserica a tâlcuit-o); o cunoa ş tere a scrierilor Sfin Ń ilor P ă rin Ń i; o cunoa ş tere a istoriei biserice ş ti; o cunoa ş tere a ereziilor ş i a erorilor care au atacat adev ă rata în Ń elegere a dogmelor ş i mai ales a semnelor vremurilor din urm ă de c ă tre Biseric ă . Dac ă nu avem o întemeiere pe surse ca acestea, ne vom afla nepreg ă ti Ń i ş i tulbura Ń i. Este exact ceea ce ne spune Domnul: „s ă fim preg ă ti Ń i, s ă fim gata”. Dac ă nu avem aceast ă în Ń elegere de baz ă , nu ne vom afla preg ă ti Ń i, drept care vom r ă st ă lm ă ci semnele vremurilor. 3 La anul 70 [n.tr.]. 4 Ceea ce vrea s ă spun ă p ă rintele Serafim este c ă lumea, conform autorilor Noului Testament (de ex. I Cor. 3, 12-15), va trece printr-un foc cur ăŃ itor sau l ă muritor, care va înnoi din temelii materia ş i o parte din oameni, care se vor mântui prin mila lui Dumnezeu ş i rug ă ciunile sfin Ń ilor [n.tr.]. 13 Cu câ Ń iva ani în urm ă s-a tip ă rit în limba englez ă o carte, devenit ă rapid un best-seller extraordinar la categoria c ă r Ń i religioase. În America s-a vândut în peste 10 milioane de exemplare. Se nume ş te The Late Great Planet Earth [ Ultima mare planet ă P ă mânt ] de Hal Lindsey, un protestant de rit evanghelic din Texas. Într-un stil destul de superficial, el ofer ă un fel de interpretare a semnelor vremii. El e convins c ă vremurile în care tr ă im sunt cele de pe urm ă . El crede c ă peste tot în jurul nostru se împlinesc semnele despre care vorbe ş te Domnul. Dac ă citi Ń i aceast ă carte, ve Ń i descoperi c ă el uzeaz ă din când în când de o oarecare în Ń elegere mai mult sau mai pu Ń in ortodox ă , câteodat ă este total pe dinafar ă , iar alt ă dat ă are dreptate doar pe jum ă tate. E ca ş i cum s-ar Ń ine de ghicit, deoarece cite ş te Scriptura uzând exclusiv de propria în Ń elegere. Nu are nici cele mai elementare cuno ş tin Ń e cre ş tin-ortodoxe, nici un cadru referen Ń ial al dreptei în Ń elegeri a Scripturilor ş i a Sfin Ń ilor P ă rin Ń i. De aceea, lectura acestei c ă r Ń i nu poate decât s ă v ă arunce în tulburare. N-o s ă ş ti Ń i ce s ă mai crede Ń i. Vorbe ş te, de pild ă , despre un millenium premerg ă tor sfâr ş itului lumii. Vorbe ş te despre r ă pire, adic ă momentul în care cre ş tinii se vor aduna în ceruri înainte de sfâr ş itul lumii, de unde vor urm ă ri suferin Ń ele oamenilor de jos. Vorbe ş te despre construirea Templului din Ierusalim ca despre ceva pozitiv, de parc ă acest lucru ar fi ceva preg ă titor pentru venirea lui Hristos. Dac ă citi Ń i c ă r Ń i ca acestea (exist ă multe alte c ă r Ń i asem ă n ă toare; aceasta se întâmpl ă s ă fie un best-seller deoarece autorul a reu ş it s ă capteze imagina Ń ia oamenilor doar la un moment dat), iar dac ă le lua Ń i pe toate ca adev ă ruri, ve Ń i vedea c ă în locul descoperirii lui Hristos – care este singurul motiv al demersului nostru de în Ń elegere a semnelor vremii – v ă ve Ń i trezi c ă -l primi Ń i pe Antihrist. Lua Ń i de pild ă doar problema Templului din Ierusalim. Este adev ă rat c ă , potrivit dreptelor profe Ń ii ortodoxe, Templul va fi reconstruit în Ierusalim. Dac ă v ă uita Ń i la oameni de genul lui Hal Lindsay sau chiar la fundamentali ş ti precum Carl McIntire, ve Ń i observa c ă ş i ei vorbesc despre construirea Templului, dar ei se refer ă la el de parc ă noi ar trebui s ă -l construim ca pentru întoarcerea lui Hristos, Care vine s ă domneasc ă asupra lumii timp de o mie de ani. Ei vorbesc de fapt despre Antihrist. Conform interpret ă rii protestante, mileniul, în Ń eles ca o domnie special ă de o mie de ani la sfâr ş itul lumii, este de fapt domnia lui Antihrist. De fapt, deja au fost oameni care s-au ridicat proclamând împ ă r ăŃ ia de o mie de ani ce va continua pân ă la ultimul sfâr ş it al lumii. Ultimul a fost Adolf Hitler. Aceasta se bazeaz ă pe aceea ş i idee hiliast ă , adic ă interpretarea mileniului într-o manier ă secular ă . Miile de ani ai Apocalipsei reprezint ă de fapt via Ń a Bisericii de acum , adic ă via Ń a Harului; ş i oricine tr ă ie ş te în el poate vedea limpede c ă , în compara Ń ie cu via Ń a exterioar ă a oamenilor, el este raiul pe p ă mânt. Dar acesta nu este sfâr ş itul. Aceasta este preg ă tirea noastr ă pentru adev ă rata ş i ve ş nica Împ ă r ăŃ ie a lui Dumnezeu. Acum avem disponibile o mul Ń ime de c ă r Ń i ortodoxe ce ne pot oferi cuno ş tin Ń e elementare. Cei cu adev ă rat interesa Ń i de studierea semnelor vremii trebuie în primul rând s ă cunoasc ă bine m ă car o parte dintre ele, s ă le citeasc ă , s ă le studieze serios ş i s ă le Ń in ă ca pe o hran ă de fiecare zi. Cele mai bune lecturi nu sunt acelea bazate pe interpretarea cuiva la Apocalips ă , deoarece acum, în limba englez ă , nu avem nici m ă car o tâlcuire a acesteia. Cu voia lui Dumnezeu, se va tip ă ri în curând câte ceva 5 Cele mai bune c ă r Ń i sunt lucr ă rile 6 duhovnice ş ti de c ă petenie. În primul rând sunt scrierile dogmatice ş i diferitele catehisme. Una dintre cele mai bune este lucrarea Sfântului Ioan Damaschin din secolul VII, Despre credin Ń a ortodox ă [ Dogmatica ], care îndepline ş te toate calit ăŃ ile unui catehism. O lucrare mai timpurie este cea a Sfântului Chiril al Ierusalimului, Catehezele, adic ă predici preg ă tite pentru cei ce urmau s ă se boteze, care parcurge întregul Crez ş i expune pe larg credin Ń a Bisericii. Sunt multe astfel de c ă r Ń i tip catehism, atât în vremurile mai vechi cât 5 P ă rintele Serafim ş i-a Ń inut cuvântarea înaintea public ă rii traducerii Comentariului la Apocalips ă al Arhiepiscopului Averchie, publicat ă mai întâi în The Orthodox Word ş i mai târziu în volum separat. 6 Engl.: textbooks = tratate, expuneri ale credin Ń ei ş i moralei ortodoxe [n.tr.]. 14 ş i în cele mai noi. Mai recente (secolul XIX) sunt catehismele Mitropoli Ń ilor ru ş i Platon ş i Filaret, care sunt mai mici ş i mai simple. Apoi exist ă un alt fel de c ă r Ń i: tâlcuirile la Sfintele Scripturi. În limba englez ă nu avem multe de felul acesta 7 , dar avem unele dintre comentariile Sfântului Ioan Gur ă de Aur. Acest sector nu este a ş a de dezvoltat în limba englez ă , dar sunt multe c ă r Ń i în limba rus ă pe care înc ă nu le avem în englez ă , precum unele comentarii mai recente ale Scripturii, chiar ale Apocalipsei. C ă r Ń ile Arhiepiscopului Averchie sunt foarte bune, dar ele abia au început s ă fie traduse în englez ă . Cu voia lui Dumnezeu, vor fi tip ă rite în curând 8 Dup ă care, pe lâng ă aceste dou ă tipuri de c ă r Ń i – catehismul de baz ă ş i comentariile la Scriptur ă – mai sunt c ă r Ń ile ortodoxe despre via Ń a duhovniceasc ă : Lavsaiconul (ce con Ń ine relat ă ri despre vie Ń ile monahilor din Egipt ş i lupta lor duhovniceasc ă ), Dialogurile Sfântului Grigorie al Romei, Vie Ń ile Sfin Ń ilor , Scara Sfântului Ioan, Omiliile Sfântului Macarie cel Mare, c ă r Ń ile Sfântului Ioan Casian, Filocalia , R ă zboiul nev ă zut ş i Via Ń a în Hristos de Sfântul Ioan din Kronstadt. Aceste c ă r Ń i pot pune bazele unei vie Ń i duhovnice ş ti autentic ortodoxe, vorbindu-ne despre lupta duhovniceasc ă , despre cum s ă ne d ă m seama de am ă girile diavolilor, cum s ă nu c ă dem în dezn ă dejde etc. Toate ne ofer ă o temelie prin care putem în Ń elege semnele vremurilor. Apoi avem lucr ă ri ale unor autori mai noi, care se înscriu în acela ş i duh patristic al Sfin Ń ilor P ă rin Ń i din vechime. Exemplele principale sunt cei doi mari scriitori ai Rusiei secolului XIX - Episcopul Teofan Z ă vorâtul ş i Episcopul Ignatie Briancianinov 9 , ale c ă ror c ă r Ń i au început deja s ă apar ă în englez ă . Cartea Episcopului Ignatie, Arena 10 , ş i diferitele articole ale Episcopului Teofan se afl ă deja traduse în englez ă . Ace ş ti autori au o importan Ńă covâr ş itoare, deoarece reu ş esc s ă transmit ă înv ăŃă tura patristic ă pân ă în vremurile noastre. Ei au rezolvat deja multe chestiuni legate de modul de în Ń elegere al Sfin Ń ilor P ă rin Ń i. De exemplu, noul num ă r al revistei Orthodox Word con Ń ine un text întreg din Sfântul Ignatie referitor la v ă mile v ă zduhului, v ă mi prin care sufletul va trece dup ă moarte. Câteodat ă , citindu-i pe Sfin Ń ii P ă rin Ń i, e posibil s ă ne punem întreb ă ri asupra unor subiecte pe care nu ş tim cum s ă le în Ń elegem, ne ş tiind de fapt ceea ce Sfin Ń ii P ă rin Ń i vor s ă spun ă , drept care ace ş ti p ă rin Ń i mai noi explic ă aceste texte 11 Exist ă apoi istorii ale Bisericii care vorbesc despre modurile descoperirii lui Dumnezeu c ă tre oameni ş i cum lucreaz ă Dumnezeu cu ace ş tia. Lectura istoriilor vechi-testamentare este foarte instructiv ă , deoarece evenimente asem ă n ă toare au loc ş i în Biserica Noului Testament. Avem de pild ă Istoria bisericeasc ă a lui Eusebiu, sub form ă de carte de buzunar, care continu ă istoria biblic ă de-a lungul a trei secole; ea a fost scris ă de pe pozi Ń ie ortodox ă 12 . Este foarte important s ă vedem ce anume au considerat primii scriitori biserice ş ti c ă este important în istoria Bisericii, Mucenicii, Apostolii ş i a ş a mai departe. A ş adar, toate aceste scrieri diverse, catehismele, comentariile la Scriptur ă , c ă r Ń ile despre via Ń a duhovniceasc ă , c ă r Ń ile mai recente ale p ă rin Ń ilor, ce se înscriu în acela ş i duh, ş i istoriile biserice ş ti, ne ofer ă o cunoa ş tere cre ş tin ă de baz ă . Înainte s ă ne scufund ă m în lectura c ă r Ń ilor despre semnele vremurilor, încercând s ă le descifr ă m sensurile, trebuie s ă ne însu ş im din toate aceste tipuri de c ă r Ń i cuno ş tin Ń ele de baz ă Toate ne preg ă tesc pentru a în Ń elege câte ceva despre semnele vremurilor. De îndat ă ce am început s ă ne preg ă tim astfel, nu trebuie s ă vedem demersul nostru ca pe o simpl ă însu ş ire de cuno ş tin Ń e, doar ca hran ă pentru minte din care s ă repet ă m anumite fraze pentru a ob Ń ine interpretarea exact ă a unui verset biblic, sau altceva de acest gen. 7 De la moartea p ă rintelui Serafim încoace s-au publicat unele comentarii ortodoxe la Scriptur ă , ca cele ale Sfin Ń ilor Chiril al Alexandriei ş i Teofilact al Bulgariei. 8 Pe lâng ă traducerea întregului Comentariu la Apocalips ă al Arhiepiscopului Averchie, p ă rintele Serafim a tradus ş i unele buc ăŃ i din Comentariu la Evanghelii ş i Epistole 9 Canoniza Ń i mai târziu de Biserica din Rusia. 10 Tradus ă în limba român ă sub titlul Ofrand ă monahilor [n.tr.]. 11 Pentru cei mai preten Ń io ş i, preciz ă m c ă lista p ă rintelui nu cuprinde chiar to Ń i autorii pe care el i-ar fi recomandat cititorilor. Celelalte c ă r Ń i ş i eseuri ale sale fac referire ş i la al Ń i autori sau opere pe care el le iubea sau recomanda [n.tr.]. 12 Eusebiu de Cezareea a tr ă it în secolul IV. 15 Discern ă mântul duhovnicesc 13 Cel mai important lucru pe care cineva îl poate dobândi în urma îndeletnicirii cu asemenea tip de literatur ă este virtutea numit ă discern ă mânt . Atunci când avem în fa Ńă dou ă fenomene care par s ă fie exact la fel sau întrucâtva similare, virtutea discern ă mântului ne îng ă duie s ă vedem care dintre ele este adev ă rat ş i care este fals: care adic ă dintre ele are duhul lui Hristos ş i care duhul lui Antihrist. Îns ăş i firea lui Antihrist, cel ce voie ş te a fi ultimul mare conduc ă tor al lumii ş i ultimul du ş man al lui Hristos, este de a fi anti -Hrist – iar anti nu înseamn ă numai împotriv ă ci ş i imita Ń ie a cuiva , în locul cuiva . Antihristul, dup ă cum spun to Ń i Sfin Ń ii P ă rin Ń i în scrierile lor despre el, va fi cineva care Îl va imita pe Hristos, care adic ă va încerca s ă -i am ă geasc ă pe oameni ar ă tându-se pe sine ca fiind Hristos revenit pe p ă mânt. De aceea, dac ă cineva are vreo concep Ń ie neclar ă despre Cre ş tinism, sau cite ş te Scripturile în „lumina” propriilor sale opinii (iar opiniile proprii nu pot veni decât din v ă zduh, care v ă zduh numai cre ş tin nu este acum 14 ), atunci acesta va ajunge la concluzii deosebit de anti-cre ş tine. V ă zând figura lui Antihrist, acesta va fi am ă git s ă cread ă c ă el este Hristos. Putem da câteva exemple ale modului prin care virtutea discern ă mântului ne poate ajuta s ă în Ń elegem unele fenomene destul de complicate. Un astfel de fenomen este Mi ş carea Harismatic ă 15 . În Indiana exist ă un preot grec, Eusebiu Stefanos, care r ă spânde ş te aceast ă mi ş care în Biserica Ortodox ă . Are un num ă r destul de mare de adep Ń i ş i de simpatizan Ń i. A fost chiar ş i în Grecia ş i se va duce în curând din nou acolo, unde unii oameni sunt destul de impresiona Ń i de el. Se poate vedea c ă o parte din succesul s ă u se datoreaz ă faptului c ă el provine dintr-o atmosfer ă bisericeasc ă ortodox ă în care oameni, boteza Ń i ortodoc ş i, merg la biseric ă , primesc Tainele ş i iau totul de-a gata. Deoarece devine o chestiune de obicei, ei nu în Ń eleg c ă întregul sens al Bisericii este acela de a-L avea pe Hristos în inim ă , ci „trec”, în schimb, prin toat ă via Ń a Bisericii Ortodoxe f ă r ă ca inima s ă le fie mi ş cat ă . În acest mod putem ajunge p ă gâni. De fapt, ei sunt mai responsabili decât p ă gânii. P ă gânii n-au auzit niciodat ă de Hristos, în timp ce persoana ce se nume ş te pe sine ortodox ă ş i care nu ş tie ce este via Ń a duhovniceasc ă , pur ş i simplu nu s-a îndreptat înc ă spre Hristos. Acesta este tipul de atmosfer ă din care provine p ă rintele Eusebiu. Dându- ş i seama c ă aceasta nu înseamn ă decât moarte duhovniceasc ă – ş i nu este mai pu Ń in adev ă rat c ă mare parte din ceea ce exist ă în Biserica Ortodox ă este mort duhovnice ş te – el vrea s-o fac ă s ă reînvie. Dar necazul e acela c ă chiar el apar Ń ine aceluia ş i duh. De fapt, pute Ń i vedea singuri c ă el rareori cite ş te c ă r Ń ile ortodoxe de baz ă . Alege una sau dou ă dintre cele care i se par lui c ă sunt conforme cu punctul s ă u de vedere, dar el nu are o întemeiere solid ă pe izvoarele ortodoxe. Nu crede c ă acestea reprezint ă cele mai importante lecturi. Dac ă lua Ń i aminte bine la ceea ce spune el, precum ş i al Ń ii din aceea ş i mi ş care harismatic ă – iar cartea noastr ă [ Ortodoxia ş i Religia viitorului ] intr ă în detalii la acest subiect – ve Ń i vedea c ă ceea ce ei numesc rena ş tere spiritual ă sau via Ńă duhovniceasc ă este de fapt ceea ce p ă rin Ń i mai 13 Numit în literatura duhovniceasc ă ş i darul deosebirii duhurilor [n.tr.]. 14 V ă zduhul este considerat de Sfântul Apostol Pavel ca fiind locul prin excelen Ńă al puterilor întunericului (cf. Efes. 6, 12). O întreag ă literatur ă duhovniceasc ă d ă m ă rturie despre aceasta. Adic ă demonilor le repugn ă atât cerul – loca ş ul lui Dumnezeu, cât ş i p ă mântul - via Ń a oamenilor. P ă rintele Serafim afirm ă c ă acest v ă zduh poate constitui o surs ă de „inspira Ń ie” incon ş tient ă pentru cei cu p ă reri proprii, acest v ă zduh care pare bine racordat la „vânturile” de gândire contemporane [n.tr.]. 15 Despre Mi ş carea Harismatic ă p ă rintele Serafim a vorbit pe larg în Ortodoxia ş i religia viitorului . Aceasta nu este propriu-zis o mi ş care întemeiat ă de cineva anume, ci un fel de încercare de „rena ş tere” a Evangheliei prin Duhul Sfânt proliferat ă în special de predicatorii protestan Ń i ai anilor ’70-’80, extins ă pu Ń in ş i în Ortodoxie. Reverbera Ń ii ale acestei Mi ş c ă ri se resimt ş i în romano-catolicism care, prin diverse mijloace – nenum ă rate c ă r Ń i, organiza Ń ii, simpozioane, asocia Ń ii harismatice, misionare sau culturale – încearc ă s ă reînvie via Ń a întru Duhul Sfânt prin diferite ac Ń iuni. Mileniul III a fost proclamat mileniul Duhului Sfânt, iar anul 2000 anul jubileu al Duhului [n.tr.]. 16 recen Ń i, precum Episcopul Ignatie Briancianinov, au descris foarte clar ca în ş elare , adic ă un fel de înfierbântare a sângelui care-l înf ăŃ i ş eaz ă pe cel în ş elat ca pe cineva duhovnicesc când de fapt el nici n-a gustat din realitatea duhovniceasc ă . Este în afara adev ă ratei vie Ń uiri cre ş tine, a ş a cum este ea reflectat ă în aceste c ă r Ń i de baz ă , precum este departe cerul de p ă mânt. Pe lâng ă celelalte detalii legate de modul în care se roag ă ş i tipul de fenomene ce se manifest ă la slujbele lor, pute Ń i vedea limpede c ă ideea de baz ă pe care se sprijin ă p ă rintele Eusebiu împreun ă cu ace ş ti harismatici este una fals ă . Am primit ieri un num ă r al revistei p ă rintelui Eusebiu - Logos . El vorbe ş te acolo despre o mare rev ă rsare a Duhului Sfânt din vremurile de pe urm ă , cu rol preg ă titor pentru venirea lui Hristos. Se crede c ă to Ń i cre ş tinii trebuie s ă se înnoiasc ă , s ă primeasc ă Duhul Sfânt, s ă vorbeasc ă în limbi. Aceasta preg ă te ş te venirea lui Hristos, ş i, prin urmare, înainte de venirea lui Hristos, va exista o puternic ă erup Ń ie spiritual ă Dac ă citi Ń i cu aten Ń ie Scripturile, f ă r ă a v ă impune prejudec ăŃ i, chiar ş i f ă r ă a utiliza comentarii patristice, ve Ń i vedea c ă nic ă ieri nu se vorbe ş te despre o rev ă rsare spiritual ă de la sfâr ş itul lumii. Însu ş i Hristos ne spune contrariul. El ne d ă înv ăŃă turi despre cum s ă ne rug ă m, despre necesitatea credin Ń ei, despre faptul c ă nu trebuie s ă ne smintim etc. El ne d ă pilda femeii care se duce la judec ă tor implorându-l pe acesta s ă mijloceasc ă pentru pricina ei, spunându-ne c ă trebuie s ă ne rug ă m într-un mod asem ă n ă tor, s ă continu ă m s ă ne rug ă m pân ă ce Dumnezeu ne va asculta ş i ne va da ceea ce ne trebuie. Avem aici un exemplu temeinic despre rug ă ciune. Dup ă care zice: Dar (adic ă : de ş i v-am dat aceast ă înv ăŃă tur ă ş i acesta este felul în care trebuie s ă v ă ruga Ń i), Fiul Omului, când va veni, va g ă si, oare, credin Ńă pe p ă mânt ? Cu alte cuvinte, de ş i v- am dat toate acestea, se pare c ă nu vor mai r ă mâne cre ş tini la sfâr ş itul lumii. Va g ă si El oare credin Ńă pe p ă mânt? înseamn ă c ă nu va mai g ă si aproape pe nimeni, c ă nu va mai r ă mâne nimeni. La sfâr ş itul lumii nu vor fi mul Ń imi de oameni rug ă tori, plini de inspira Ń ie ş i de Duhul Sfânt. To Ń i Sfin Ń ii P ă rin Ń i care vorbesc despre acest subiect au în vedere marea strâmtorare de la sfâr ş it, spunând c ă to Ń i cre ş tinii autentici vor fi ascun ş i privirilor lumii, nef ă cându- ş i sim Ń it ă prezen Ń a. Cei care vor fi mai vizibili lumii nu vor fi cre ş tini adev ă ra Ń i. Ast ă zi asist ă m la puternice rena ş teri harismatice la Universitatea Notre Dame, iar în Ierusalim are loc anual o conferin Ńă despre Duhul Sfânt 16 Ş aizeci- ş aptezeci de mii de oameni se adun ă la un loc ş i se roag ă , î ş i ridic ă mâinile ş i vorbesc în limbi. Arat ă de parc ă s-ar fi întors vremea Apostolilor, dar dac ă ne uit ă m la ce se-ntâmpl ă de fapt acolo, ve Ń i vedea c ă nu este un duh care ar trebui s ă fie, ci altul, diferit. De aceea, cuvintele p ă rintelui Eusebiu despre Sfântul Simeon Noul Teolog legate de modul în care trebuie s ă Îl cunoa ş tem pe Duhul Sfânt ş i cum s ă -L primim în mod con ş tient nu sunt gre ş ite, reprezint ă o înv ăŃă tur ă adev ă rat ă , dar dac ă ai un duh gre ş it, acea înv ăŃă tur ă nu se potrive ş te. Iar acesta nu este duhul cel drept. Sunt multe semne care eviden Ń iaz ă faptul c ă este un duh str ă in ş i nu Duhul lui Dumnezeu. Aici avem un caz în care, dac ă ave Ń i un discern ă mânt ajutat de cuno ş tin Ń ele cre ş tine de baz ă , pute Ń i privi la un fenomen care pretinde a fi apostolic ş i întocmai cu vremurile Bisericii primare, preg ă tit ă pentru A Doua Venire a lui Hristos, dar, dac ă privi Ń i cu aten Ń ie, ve Ń i vedea c ă nu este acela ş i lucru, ci chiar mai r ă u. Este exact ca în cazul celor ce vor s ă construiasc ă Templul lui Hristos. Ei îl construiesc pentru Antihrist, ş i deci este cu des ă vâr ş ire potrivnic. Din nou pute Ń i vedea cum discern ă mântul ne îng ă duie s ă apreciem alte fenomene neidentice cu fenomenele ortodoxe, care sunt lucruri noi . Când v ă uita Ń i la ele, v ă mira Ń i de cum ar putea fi acestea. Este o atitudine obi ş nuit ă modelor intelectuale: circul ă ceva printre oameni, toat ă lumea pune mâna pe acel ceva deoarece vremurile s-au copt pentru aceasta (...), iar apoi toat ă lumea începe s ă vorbeasc ă despre el ş i astfel devine moda timpului. Nimeni nu ş tie exact 16 De la moartea p ă rintelui Serafim ş i pân ă ast ă zi, adun ă rile, conferin Ń ele, lucr ă rile etc. care au ca subiect Duhul Sfânt s-au înmul Ń it vertiginos, în special în lumea romano-catolic ă ş i protestant ă . În acest duh se dore ş te chiar ş i o unire între religii ş i confesiuni cre ş tine [n.tr.]. 17 cum; doar c ă to Ń i erau gata pentru aceasta, ş i, deodat ă , cineva îl remarc ă , iar chestia începe s ă circule peste tot. R ă sturnarea principiului egalit ăŃ ii cre ş tine Circul ă acum o idee care pune st ă pânire pe mul Ń i oameni: a ş a-numita idee a emancip ă rii femeii 17 . Aceast ă idee a luat forma preoteselor din Biserica Anglican ă , dar ş i în Biserica Catolic ă , care se afl ă în preg ă tiri. Desigur c ă dac ă privi Ń i cu seriozitate aceste lucruri, a ş ezându-v ă undeva ş i c ă zând pe gânduri, ş i mai ales dac ă ve Ń i citi ceea ce spune Apostolul Pavel despre femei, toate problemele se vor risipi. E foarte clar c ă aceasta e tot un fel de idee nebuneasc ă din cele noi . Dar este la fel de interesant s ă privim mult mai profund la ea ş i s ă vedem de unde vine, cum a fost cu putin Ńă o asemenea idee, care este natura ei ş i ce se afl ă în spatele ei, c ă ci dac ă ve Ń i pricepe me ş te ş ugul diavolului, ve Ń i fi pu Ń in mai bine preg ă ti Ń i pentru a lupta împotriva lui. Ideea emancip ă rii femeii î ş i are începutul acum mai bine de dou ă sute de ani. Desigur, putem merge mai departe, la înainta ş ii lui Karl Marx, la primii sociali ş ti, totu ş i prezen Ń a ei concret ă dateaz ă de acum aproximativ dou ă sute de ani. Sociali ş tii vorbeau despre o er ă nou ă , utopic ă , care se va instaura atunci când toate distinc Ń iile de clas ă , ras ă , religie ş .a.m.d. vor fi abolite. Va fi o societate nou ă , m ă rea Ńă , spun ei, când to Ń i oamenii vor fi egali. Bineîn Ń eles c ă aceast ă idee s-a întemeiat ini Ń ial pe Cre ş tinism, apoi i-a stat împotriv ă , Ń intind în cele din urm ă la r ă sturnarea lui 18 Un filosof chinez de la sfâr ş itul secolului XIX a reu ş it, pe cât s-a putut, s ă duc ă aceast ă filosofie la o concluzie logic ă . Numele lui este K’ang Yu-Wei (1858-1927). Nu prezint ă un interes deosebit, doar c ă el întrupeaz ă aceast ă filosofie a epocii, acest spirit al vremurilor. El a fost de fapt unul dintre precursorii lui Mao Tse-Dung ş i a prelu ă rii puterii de c ă tre comuni ş ti. El ş i-a întemeiat ideile nu numai pe un Cre ş tinism r ă sturnat, preluat de la liberalii ş i protestan Ń ii din Vest, dar ş i pe idei budiste. El a venit cu ideea unei utopii prognozat ă a lua fiin Ńă , cred eu, în secolul XXI, conform profe Ń iilor. În aceast ă utopie, toate treptele societ ăŃ ii, toate diferen Ń ele religioase ş i toate celelalte tipuri de diferen Ń e care pot afecta rela Ń iile sociale vor fi abolite. Toat ă lumea va dormi în dormitoare comune ş i va mânca în s ă li comune. Uzând de ideile budiste, el a mers mai departe. Afirma c ă toate distinc Ń iile dintre sexe vor fi abolite 19 . Având o lume unit ă , nu mai avem nici un motiv s ă ne oprim aici – tendin Ń a trebuie s ă mearg ă mai departe. Trebuie s ă aib ă loc ş i o înl ă turare a distinc Ń iilor dintre om ş i animale 20 . Animalele vor intra ş i ele în aceast ă împ ă r ăŃ ie ş i, dac ă tot ave Ń i animale... Ş tim de asemenea c ă budi ş tii au un mare respect pentru plante ş i animale; de aceea, întreaga împ ă r ăŃ ie va trebuie s ă intre în acest paradis, chiar împreun ă cu lumea neînsufle Ń it ă . Astfel, la sfâr ş itul lumii, va fi o utopie absolut ă ce va cuprinde toate felurile de fiin Ń e care s-au amestecat în oarecare fel una cu alta, iar toat ă lumea va fi absolut egal ă 17 Mi ş carea de eliberare a femeilor din America are – dup ă cum spune ş i p ă rintele Serafim - r ă d ă cini adânci care ajung pân ă la începutul secolului XIX, acestea dând oarecare rod în primul sfert al secolului XX, luând amploare dup ă anii ’50, o dat ă cu industrializarea, progresul economic, cultural etc., fenomene ce au stârnit în special interesul femeii de pe continentul american ş i, la un nivel mai mic, a celei din toat ă lumea, în general. Aceasta [femeia], p ă truns ă de tradi Ń iile bigote protestante de nuan Ńă iudaic ă , fusese pân ă atunci obi ş nuit ă – mai mult sau mai pu Ń in de b ă rbat – s ă se ocupe mai mult cu treburile de ordin casnic, celelalte meserii sau func Ń ii fiind considerate incompatibile cu condi Ń ia ei. Cât de departe a mers eliberarea femeii se poate vedea ş i ast ă zi [n.tr.]. 18 Aceste filosofii socialiste, iluministe sau de alt ă natur ă au fost o replic ă la totalitarismul romano-catolic, centralist, ele provenind în general din tradi Ń iile protestante [n.tr.]. 19 La un oarecare nivel moral aceast ă dorin Ńă -prezicere se pare c ă s-a împlinit [ ş i] în zilele noastre [n.tr]. 20 Vezi nota precedent ă . La aceasta a contribuit darwinismul, care ignor ă înalta demnitate dat ă omului de Dumnezeu, echivalând-o cu cea a dobitoacelor necuvânt ă toare, respectiv singur ă tatea omului din marile ora ş e, care uneori î ş i g ă se ş te în animal un prieten mai bun decât omul. P ă rintele Serafim relev ă totu ş i [ ş i] alte aspecte negative ale acestei tov ă r ăş ii [n.tr]. 18 Bineîn Ń eles c ă , citind despre toate acestea, ve Ń i spune c ă omul trebuie s ă fi fost nebun. Dar dac ă privi Ń i mai în adâncime, ve Ń i vedea c ă viziunea lui provine dintr-o dorin Ńă adânc ă de a avea un fel de fericire p ă mânteasc ă . Cu toate acestea, e clar c ă nici o filosofie p ă gân ă nu poate oferi fericirea; nici o filosofie omeneasc ă nu poate da fericirea. Numai Cre ş tinismul d ă speran Ńă pentru o Împ ă r ăŃ ie care nu este din aceast ă lume. Ideea g ă sirii unei împ ă r ăŃ ii des ă vâr ş ite vine din Cre ş tinism, dar, întrucât primii sociali ş ti nu au crezut în cealalt ă lume sau în Dumnezeu, au ajuns s ă viseze o realizare pe p ă mânt a acestei împ ă r ăŃ ii. Iat ă cum se înf ăŃ i ş eaz ă comunismul. Sigur c ă , atunci când ideea este pus ă în aplicare, se poate vedea limpede ce se întâmpl ă Ave Ń i experimentul Revolu Ń iei Franceze, care în aparen Ńă a avut idei pozitive – libertate, egalitate, fraternitate 21 – sau a Revolu Ń iei Bol ş evice sau a altor revolu Ń ii comuniste din vremurile