1 2 FURTUNA IADULUI 3 4 FURTUNA IADULUI ––––––––––––––––– Moartea Germaniei Na ț ional - Socialiste 1944 – 1947 THOMAS GOODRICH Versiune româneasc ă de Me ș terul Manole Cu un cuvânt înainte de George Piscoci - D ă nescu THE PALM PRESS MANASOTA KEY FLORIDA 5 TABLA DE MATERII Cuvânt înainte Prolog I. Iadul coboar ă din cer II. Moartea ș i moartea ce vine III. Între foc ș i ghea ță IV. Distrugere în crescendo V. Râsul Satanei VI. Ultimul glon ț VII. O mare de sânge VIII. Indescriptibil IX. R ă zboiul f ă r ă de sfâr ș it X. Cul isele Iadului XI. Crima Mileniului Epilog: Despre Înving ă tori ș i despre Victime Note Bibliografie Index 6 FOTOGRAFII Hamburgul bombardat Arthur Harris Bombe incendiare peste Germania Ilya Ehrenburg «R ă zboiul democrat» Infanteri ș tii germani ( Landser ) Henry Morgenthau Pachebotul Willhelm Gustloff Jan Montyn Yalta: Winston Churchill, Roosevelt ș i Stalin Dresda bombardat ă B ă t ă lia Berlinului Adolf Hitler: Ultima Revist ă de Front Berlin: B ă t ă lia subteran ă C ă derea Berlinului Pe Drumul Siberiei « Denazificarea! » Masacrul american de la Dachau Dwight D. Eisenhower Leni Riefenstahl Camerele de Tortur ă american ă Un Lag ă r american al Mor ț ii Cavaler Cazac Expulzarea Milioanelor de Deplasa ț i Victor Gollancz R ă zboiul Total: Lumea întreag ă contra lor! Prad ă de r ă zboi Shlo mo Morel Kurt Vonnegut F ă r ă Acoperi ș , F ă r ă Speran ță 7 Lacrima învin ș ilor. Cuvânt înainte Nu puteam refuza s ă scriu câteva rânduri în fruntea versiunii române ș ti a acestei c ă r ț ii, deja publicat ă în marile limbi de circula ț ie interna ț ional ă . Cum s ă refuzi a anun ț a vestea cea bun ă ? Despre Vestea Bun ă este vorba, vestea pe care o a ș tept ă m de trei sferturi de veac ! În plus, ea vine din America, adic ă este ș i mai bun ă , ca tot ce vine din ț ara celor mai exacte raporturi cantitative din acest sfâr ș it de epoc ă sum br ă , pe care o tr ă im sub domina ț ia ei. Sau, mai degrab ă , o murim. O murim, probabil, pentru c ă cele trei sferturi de veac, de dup ă victoria celor, din ultimul r ă zboi, nu au fost o epoc ă de pace, ci un r ă zboi continuu, psihologic, anti - spiritual, cu deport ă ri, revolu ț ii culturale, comisii inter - aliate de control, colectivizare, denazificare, drepturi - minciun ă ș i alte blestem ăț ii. În aceste trei sferturi de veac, memoria ș i amintirea p ă rin ț ilor ș i bunicilor no ș tri, ce au luptat ș i au murit pe Nistru, la Cotul Donului, în Gulagul siberian sau cel autohton, a fost permanent insultat ă de înving ă torii ș i de tobo ș arii lor, c ă rora a sosit momentul s ă le - o spunem de la obraz. Mai moale cu vitejiile ! Lua ț i - v ă comunismul, pornografia, coca - cola, drepturile mincinoase ale omului, comisarii ș i politrucii europeni, rachetele... L ă sa ț i Deveselul. Duce ț i - v ă unde ș i - a în ță rcat Dracu dr ă cu ș orii. În ț ara lui sfânt ă Nu ne mai murd ă ri ț i p ă mântul, retina, memoria ! Nu numai voi ave ț i memorie. Apa are ș i ea memoria ei, ca ș i pietre le, peste care trece. Pietrele au memoria lor, iar noi locului ne ț inem – ca Babele Bucegilor, Caraimanul, Ceahl ă ul, Omul, Masa t ă cerii... Cum am fost, a ș a r ă mânem ! Dracul nu este atât de negru pe cât ni l - au prezentat, exorcizat ș i v ă ic ă rit « teologii » po stbelici – fal ș ii istorici, cronicarii oficiali ș i oficio ș i ai celui de al doilea r ă zboi. Nu este exclus ca du ș manii lui, îngera ș ii anglo - saxoni ș i sovietici, s ă fii fost ei în ș i ș i, dac ă nu negri, ca smoala iadului, oricum mai negri decât î ș i imagineaz ă dr ept - credincio ș ii contemporani – p ă pu ș ile cumin ț i, cu atitudine civic ă s ă n ă toas ă , ce voteaz ă la toate alegerile ș i sunt permanent dezam ă gite de cei pe care i - au votat, fie pe vremea lui Ceau ș escu, fie sub regimul uciga ș ilor pre ș edintelui din Scornice ș ti ! C umin ț i ș i la locul lor, ve ș nic pe sforile celor ce le manipuleaz ă , p ă pu ș ile în chestiune sfâr ș esc, uneori, prin a deschide ochii. Adesea îns ă cam târziu. Totu ș i, decât niciodat ă , mai bine mai târziu ! Mul ț i cred c ă Istoria face obiectul manualelor ș colare sau universitare, al lucr ă rilor oficiale sau oficioase, al propagandei partidelor ș i guvernelor, ce ne p ă zesc, s ă nu gre ș im. S ă nu citim vreo carte neaprobat ă de urma ș ii lui Roller, Leonte R ă utu, Popescu - Dumnezeu sau un alt Savonarola – vreunul, de exempl u, dintre cade ț ii c ă rora le - au crescut din ț ii, trimi ș i pe vremuri, de Securitatea n ă pârlit ă , s ă - i fac ă tartine lui Constantin Noica ș i s ă - i aprind ă luleaua, în P ă ltini ș ul Cibinului, unde se preg ă teau noile cadre, de n ă dejde, la foarte ortodoxa mân ă stire de acolo, sub ochii unui mitropolit reeducat penitenciarice ș te, r ă spopit ș i împieli ț at, în anii cincizeci. A m ă rturisit - o singur ! 8 C ă r ț ile de genul acesta nu se g ă sesc totdeauna în libr ă rii. Ele sunt respinse la difuzare, cenzurate, adesea arse, mai ales în bibliotecile publice, sistematic cur ăț ate ideologice ș te. Adic ă incendiate ! În ultimele aproape trei sferturi de veac, Securitatea comunist ă ș i politrucii r ă spopi ț i, dup ă decembrie 1989, nu au încetat o clip ă s ă ne supravegheze lecturile dizidente, modelu l clasic al cenzurii ș i al terorismului intelectual fiind nu OUG 31/2002, a premierului - pu ș c ă ria ș Adrian N ă stase, nici legea 217/2015, ci legea 364, din 2 mai 1945, publicat ă în Monitorul Oficial nr 102, din 4 mai 1945 ș i promulgat ă sub auspiciile sinistre i Comisii Inter - aliate de Control, anglo - franco - sovieto - americane, din Bucure ș tiul de dup ă cataclismicul 23 August. Inutil s ă ad ă ug ă m c ă legea 364/1945 a fost semnat ă de majestatea lui, regele Mihai I ș i de fidelii s ă i mini ș tri – Teohari Georgescu la Inter ne ș i Petre Constantinescu - Ia ș i la Propagand ă Foarte semn ă turi toate trei, dar niciuna româneasc ă ! Înc ă de pe atunci, lucrurile se petreceau ca ast ă zi. Nu bulg ă roi cu ceafa groas ă , nici grecotei cu nas sub ț ire, ci Nem ț i rata ț i ș i Jidani înver ș una ț i. Altf el, foarte dr ă gu ț i – dr ă gu ț ii de ei, str ă inii ăș tia, r ă t ă ci ț i la noi, ce ne iubesc de ne strâng de gât, cu dragostea lor de aproapele ! Dac ă tot nu ne ș terg de pe lista lor, ce - ar fi s ă o ș tearg ă cu totul ! Pân ă nu - i punem la popreal ă sau la plat ă Ce zici Majestate ? Las ă Pele ș ul, S ă vâr ș inul, Bro ș tenii..., doar n - a venit bunic ă - t ă u cu ele în traista din b ăț ul cu care l - a lep ă dat vaporul, de zece mai, la Drobeta ! S ă ne dai un semn ș i nou ă , de mila M ă riei Tale ! Nu avem a mul ț umii blestematei Comisii Inter - A liate de Control, care, dup ă Me ș terul Manole, nu a avut alt ă menire decât aceea de a ne t ă ia cerebralice ș te împrejur. Ca OUG 31/2002, legea 217/2015 ș i alte reglement ă ri bandite ș ti, una mai scelerat ă ca alta. Ziua a opta pânde ș te nu numai p ă pu ș ile cumin ț i, care habar n - au ce - i aia ziua a opta, ci ș i pe cei ce trag sforile, care ș tiu mai mult de o groaz ă ! Ce am v ă zut am v ă zut ! De acum îns ă , vedem nu numai Gomora, ci ș i Sodoma – care deja e pe noi ! Cititorii acestei c ă r ț i vor afla c ă Nem ț ii nu au avut ș i n u puteau s ă aib ă monopolul crimelor de niciun fel – c ă nu exist ă crim ă german ă pe care Alia ț ii s ă nu o fi comis înzecit, poate însutit ! Pân ă acum îns ă , adic ă de aproape trei sferturi de secol, r ă t ă ci ț i între relige ș i idolatrie, teologii - istorici i - au pre zentat pe Nem ț i ș i pe alia ț ii lor, printre care ș i pe noi, Românii, sub culori din cele mai demoniace. Dr ă ce ș ti ! Nu f ă r ă interes. Bineîn ț eles. Interesul poart ă fesul. Se m ă soar ă în dolari ! Nimic nou sub soare. Mare ș alul Antonescu, ș eful regimului paterna list din România anilor 1940 - 1944, a fost ș i este înc ă prezentat, de c ă tre rabinii ș i teologii - politruci, deghiza ț i în istorici, drept criminal de r ă zboi, demon, ca ș i cancelarul german Adolf Hitler, fascistul Mussolini – nu îns ă ș i mare ș alul Mannerheim, a l Finlandezilor, popor a c ă rui coloan ă vertebral ă merit ă aten ț ia ș i admira ț ia noastr ă . Lucrurile nu s - au petrecut a ș a cum pretind politrucii deghiza ț i în istorici, iar adev ă rul sfâr ș e ș te prin a ie ș i la lumin ă Istoria nu înseamn ă a alege între îngeri ș i de moni, iar adev ă rul istoric nu este negociabil la bursa valorilor, Na ț iunile Unite, 9 Pactul Nord - Atlantic sau alt ă tarab ă Odat ă petrecut, faptul istoric e fapt. Nu poate fi schimbat. Din aceast ă cauz ă , f ă r ă antene în Alasca, nici sateli ț i printre stele, Ist oria este o ș tiin ță mai precis ă decât meteorologia, de exemplu, care este probabil ă Probabil sau neprobabil, timpul nu poate fi ț intuit locului, ca în povestea cu Decusear ă , Miez - de - Noapte ș i Zori - de - Zi. O bucat ă de vreme, fenomenele istorice, ca ș i ploil e, pot fi învârtite, meteorologice ș te – de c ă tre cei interesa ț i, puternici ș i cu antene. Câtva timp, ele pot fi falsificate de teologii - istoricii - meteorologii, securi ș tii serviciilor secrete, ideologii, politrucii, purt ă torii du cuvinte ș i de fraze, comisa rii politici ce s - au înmul ț it, dup ă r ă zboi, prin cariocinez ă talmudic ă La aproape trei sferturi de veac dup ă sfâr ș itul r ă zboiului ș i criminala politic ă a statului banditesc intitulat republica popular ă sau republica socialist ă România, dup ă ce sute de mi i de solda ț i, prizonieri ș i civili români au pierit pe Prut, pe Nistru, la Cotul Donului în Gulagul siberian sau în cel autohton, urma ș ilor acestora le putem spune : Sus inimile voastre ! Victis honos ! Glorio ș ilor Învin ș i – onoarea este de partea voastr ă ! Nu a ț i pierdut r ă zboiul pe câmpul de lupt ă , ci în palatul regelui tr ă d ă tor, al politicarzilor din jurul lui, c ă rora le ț â ț âia fundul ș i li se udau pantalonii când auzeau de Stalin ! P ă rin ț ii ș i bunicii no ș tri au luptat ș i au murit într - un r ă zboi just, ap ă rând interesele juste – nu numai ale noastre, ci ale întregii Europe. Acum, când afro - asiatizarea Vechiului continent se petrece sub ochii no ș tri, în ț elegem ș i mai bine lupta ș i sacrificiile lor, chiar dac ă , în m ă rile europene, ca în toate m ă rile, exist ă insule ș i insule. Una dintre acestea, dincolo de Mânec ă , se crede cirea șă pe savarin ă Meteahna va trece odat ă cu cirea ș a ! Cât o fi el de perfid, perfidul Albion nu scap ă de ce se teme. Londonistanul, Ouagadougou sur Seine ș i alte metropole oache ș e au ump lut deja golul, de dup ă r ă zboi, din cirea șă ș i nu numai. Ora ș ul - lumin ă e în pan ă de lumin ă iar înving ă torii în pan ă de omenie. Natura are oroare de vid ! De aproape trei sferturi de veac, orice exegez ă a r ă zboiului pleac ă de la ideea c ă Germania na ț ional - s ocialist ă ș i führerul ei au fost R ă ul absolut. Altfel spus, inamicii Germaniei na ț ional - socialiste, Anglia, Statele Unite, Uniunea Sovietic ă ș i Fran ț a, ar fi reprezentat Binele absolut. Nu - i a ș a ? Semnal ă m maniheismul dar nu insist ă m. Cartea de fa ță r ă spun de multora dintre întreb ă rile pe care cei de bun ă credin ță ș i le vor fi pus de la r ă zboi încoace. Se în ț elege de unde vine complexul teologico - mitologic al istoriografiei câ ș tig ă torilor r ă zboiului, ai c ă ror politruci - istorici, c ă delni ț eaz ă Doamne miluie ș te ș i Dolarul ologe ș te . Panteonul politeist a avut totdeauna un loc pentru Dumnezeul necunoscut. Politeismul nu a fost absolutist, exclusivist, totalitar. El nu a ologit nicio credin ță F ă r ă ordonan ț e de urgen ță , el a fost deschis c ă tre realitate. C ă ne place sau nu, ordonan ț ele de urgen ță ș i legile scelerate, nu pot înlocui realitatea, baza unic ă a cunoa ș terii, a ș tiin ț ei, a oric ă rei legisla ț ii, oric ă rei bune credin ț e sau omenii, a oric ă rui viitor. Falsificarea realit ăț ii este o crim ă . Dimpotriv ă , demascarea acesteia, a minciunii, dogmelor, ță rilor sfinte, a falselor sfin ț enii ș i a d ă t ă torilor universali de lec ț ii este prima datorie a oric ă rui om. 10 Pentru noi, nicio ț ar ă de pe lume nu - i mai sfânt ă ca a noastr ă Decebal, Mihai Viteazul, Ș tefan cel Mare, mare ș alu l Ion Antonescu nu pot fi sco ș i din panteonul daco - român – în ciuda presiunii înving ă torilor din ultimul r ă zboi ș i a slugoilor lor, ce cred c ă pot îndruga orice minciuni. Printre ace ș tia, dup ă exemplul marabu ț ilor, rabinilor, preo ț ilor, pastorilor, muftiil or, ayatolahilor, istoricii ș i o bun ă parte dintre pretin ș ii oameni de ș tiin ță au devenit dogmatici. Credincio ș i, nu glum ă ! Curioas ă credin ță pentru pretin ș ii oameni de ș tiin ță ! Ș tiin ț a ducerii în sclavie a popoarelor, a învârtirii frazelor, a ș terpeliri i diplomelor ș i titlurilor universitare, merit f ă r ă de care nu se poate ajunge în fruntea unui partid, într - un guvern sau pe vreo strapontin ă parlamentar ă . S - a ajuns c ă , dup ă exemplul bisericii, al sinagogii sau moscheii, ș coala ș i universitatea ne înva ță s ă credem ! Nu s ă cercet ă m. Meteahna vine de la profe ț ii biblicim de la Marcion, Tertulian ș i al ț i « P ă rin ț i » ai Bisericii, diziden ț i cre ș tini, a c ă ror doctrin ă este adesea redus ă la maxima « Crede ș i nu cerceta ». Ca ș i ace ș tia, teologo - ideologii nu au n evoie s ă cerceteze, s ă verifice, s ă cânt ă reasc ă ceva cu aten ț ia cuvenit ă . Ei cred ș i bun ă ziua ! Dac ă cercetezi, po ț i avea surprize ! Cine ș tie ce g ă se ș ti ! De aceea, c ă utarea, cercetarea ș tiin ț ific ă ș i descoperirea adev ă rului sunt interzise. Prin lege ! L egea 364/1945, ordonan ț a 31/2002 legea 217/2015 ș i celelalte legi - bisturiu, de t ă iere cerebral ă împrejur, cum se exprim ă , pitoresc, de ș i nu tocmai neao ș , Me ș terul Manole – inspiratorul Înv ăță turilor lui Neagoe Basarab c ă tre fiul s ă u Teodosie Indiferent de credin ț a, necredin ț a sau ș tiin ț a noastr ă , realitatea nu poate fi îns ă penitenciarizat ă , încazarmat ă . Pentru o vreme, cum vom vedea, ea poate fi bombardat ă , m ă sluit ă , coafat ă , în care caz, cei ce o cerceteaz ă – mai ales în fostele democra ț ii populare, deve nite democr ă cii europene – risc ă , în ale Istoriei, de exemplu, « Mititica » sau S ă poca. Ca pe vremea Anei Pauker, a lui Dej sau Ceau ș escu. S - a întors ma ș ina lumii ! Am c ă zut din lac în pu ț ! Ba chiar în pu ț a glorio ș ilor eliberatori, ce b ă gaser ă groaza ș i ș tanga nu numai în « burgheji », cum spunea lozinca vremii – Ana - Luca ș i cu Dej, bag ă ș tanga în burgheji ! – ci în toate fustele, pân ă dincolo de Berlin. Care alt ă ș tang ă putea ejacula Londonistanul, Ouagadougou/Seine, bârnacii, cioroii plini de dolari ? Pu tem cerceta ce vrem. Chiar ș i realitatea. Cu condi ț ia s ă g ă sim ce trebuie, ceea ce, în în ț elepciunea lor, ordonan ț ele de urgen ță guvernamental ă au prev ă zut din timp. Pentru a ne împiedica s ă gre ș im. Bineîn ț eles ! Inchizi ț ia cre ș tin ă a disp ă rut. Au ap ă rut î ns ă ordonan ț ele de urgen ță , care, ca ș i faimosul tribunal cre ș tin, ne spun în ce s ă credem, în ce s ă nu credem ș i s ă ne cerem cu dou ă degete, când vrem la oli ță . Ca la doamna educatoare ș i duc ă toare, la oli ță . De la gr ă dini ță ! În caz contrar, ordonan ț ele ș i legile scelerate, m ă soar ă pedepse. Poetul ne - a prevenit : « Vou ă v ă pune lege, pedepse v ă m ă soar ă / Când mâna v - o întinde ț i la bunuri zâmbitoare...». Nu exist ă îns ă bun sau valoare mai zâmbitoare decât dreptul de a c ă uta adev ă rul, de a - l g ă sii ș i a - l trans mite altora, care îl vor sporii ș i ei, dup ă puterea ș i norocul lor. Omul ce caut ă g ă se ș te adev ă rul! F ă r ă aceast ă c ă utare, nu suntem oameni adev ă ra ț i ci mai curând vite. Vite f ă r ă coarne ! Asta face din noi OUG 31/2002. 11 Adev ă rul este binele suprem, mai pres us de via ță , lucru predicat ș i de Biseric ă , ce uit ă s ă îl practice. S - a ajuns la credin ț a f ă r ă fapt ă , adic ă la moarte, cum spune Cristos ! Dogmatismul este practicat de mul ț i oamenii de ș tiin ță , inclusiv cei din Academia Român ă , în care lichele de talie in tercontinental ă , recte un anumit sighetean de balt ă , au devenit Nembri de Onoare. Auzi vorb ă : Onoare ! La a ș a onoare, a ș a nembri ! Asta lipse ș te tovar ăș ilor hahademicieni, la care lumea se uit ă ca la ni ș te codo ș i b ă trâni, scârbe preten ț ioase ș i ridicole, mo ș tenire sinistr ă de pe vremea lui « ADI », academiciana - doctor - inginer, omul de ș tiin ță de renume interna ț ional, în fa ț a c ă rei fuste udau pantalonii to ț i viermi ș orii ce colc ă ie în aceast ă povar ă de pe s ă r ă cia na ț ional ă Dac ă tot vorbim de pedepse, poate n - ar strica pentru m ă re ț ii academicieni, ce nu zic pâs în fa ț a celor ce ne acuz ă de crime fictive, ce trebuiesc crezute. F ă r ă cercetare ! Marcion - citire ! În locul pedepsirii codo ș ilor academici, se prevede pu ș c ă ria pentru cei ce caut ă ș i g ă sesc adev ă rul – care, bineîn ț eles, stric ă socotelile FMI - ului, Bruxellesului ș i ale altora. Temni ț a pânde ș te pe cei care, g ă sind adev ă rul, lucru foarte grav, îl comunic ă celor din jur, ceea ce este gravism, incompatibil cu drepturile omului, cu Europa, democra ț ia, parale lismul c ă ilor ferate, Dandanache, în ț elepciunea ro ț ilor din ț ate ș i menstrua ț ia g ă inilor plouate. Pân ă mai ieri, cunoa ș terea, ș tiin ț a, dreptul se judecau într - un fel. Dup ă intrarea în Europa, se judec ă invers. Adev ă rul devine minciun ă . Minciuna devine adev ă r. Ca în epoca lumin ă . Noi ? Noi trebuie s ă t ă cem. Ba chiar s ă aplaud ă m, s ă reînv ăță m a s ă ri ca pinguinii congresului pai ș pe. Parc ă a fost ieri. Un ieri trecut în prezentul continuu al ordonan ț elor urgente, votate ș i promulgate de ho ț ii ș i lichelele ce au furat ș i vândut tot ce se putea fura ș i vinde din agoniseala cincinalelor, a celor patruzeci ș i cinci de ani. Acum câteva secole, în fa ț a cre ș tinilor inchizitori, judec ă tori în sutan ă , ce îl siliser ă s ă nege realitatea, Galilei a spus « Ș i totu ș i se mi ș c ă ! ». Pe urmele lui ș i ale altor oameni de ș tiin ță , autorul spune cam acela ș i lucru. Da. Se mi ș c ă ! Realitatea nu poate fi ucis ă , pedepsit ă – cum a crezut democratul Xerxes, care a biciuit valurile m ă rii, ce se împotriveau cor ă biilor sale, într - un alt r ă zbo i. Tom Goodrich a avut ideea cercet ă rii ascunsului aisbergului ultimului r ă zboi. F ă r ă s ă neglijeze pe Stalin ș i pe Alia ț ii acestuia, nici întâlnirile tov ă r ăș e ș ti, de la Teheran sau Yalta, autorul a împins cercetarea istoric ă pân ă în tran ș eele solda ț ilor am belor tabere, pân ă în cozile din fa ț a magazinelor alimentare, a robinetelor de ap ă potabil ă , pân ă în pivni ț ele ș i ad ă posturile anti - aeriene ale sugarilor, copiilor, femeilor ș i b ă trânilor cu care se r ă zboiau aviatorii englezi ș i americani. Gra ț ie lui Goodr ich ș i a celor peste o mie de surse consultate de el, pentru prima oar ă , în cele trei sferturi de veac, cititorul p ă trunde nu numai în preajma celor ce au f ă cut r ă zboiul, de o parte sau de alta, ci în chiar intimitatea celor ce l - au suportat, a copiilor m ă cel ă ri ț i, a femeilor r ă stignite, violate, a Berlinezilor, Dresdanilor, a celor cinci milioane de civili, femei, copii ș i b ă trâni, extermina ț i, cu trotil ș i cu fosfor, de democra ț iile d ă t ă toare de lec ț ii – sc ă pate parc ă din biciul lui Xerxes. Bombardarea Vi etnamului, a Belgradului, Irakului, Libiei, Afganistanului, halal vitejie de rumeg ă tori de 12 gum ă , la zece mii de metri în ă l ț ime. Autorul a p ă truns în intimitatea milioanelor de refugia ț i ș i de solda ț i, în teroarea femeilor ce nu g ă seau gaur ă de ș arpe, în fa ț a glorio ș ilor c ă ut ă tori de davai - ceasuri, l ă n ț i ș oare, multi - violatorii solda ț i alia ț i. Nu to ț i violatorii ș i davai - ceasornicarii au fost Ru ș i ! De re ț inut ! Cum s ă cl ă dim viitorul pe scornelile sacerdotalo - pseudo - istoricilor, care ș terg din Istorie cele c e nu le convin, introducând, în c ă c ă stoarea lor istoric ă , cele necesare, din perspectiva anumitor socoteli ș i interese ? Evident, secrete ! Din acest punct de vedere, fa ță de epoca - lumin ă cea mai stalinist ă , ba chiar ș i fa ță de cea biblic ă , post - bailonian ă , modelul tuturor stalinismelor, nu s - a schimbat mare lucru : dup ă nevoile momentului, ale secretarului general, ale vreunui Ezra sau Neemia, comisari iahveici la Bruxelles, « istoricii » freac ă ț iparul ș i minciunile în proza lor infect ă , f ă r ă de care Stal in, de exemplu, nu ar fi ajuns marele lingvist, ce uimise Occidentul, iar Ceau ș escu nu ar fi fost nici el împ ă unat mare revolu ț ionar, la cincisprezece ani – pe care tot Occidentul l - a pupat îndelung în fund ș i l - a r ă spl ă tit cu clauza na ț iunii celei mai fav orizate. S ă aib ă cu ce s ă ne dea la cap ! A ș a s - a scris ș i rescris, istoria cu pricina. Modelul clasic este Vechiul Testament , care înc ă se rescrie. În zilele noastre ! Ca ș i hârtia, realitatea suport ă , cât suport ă , pr ă p ă stii peste pr ă p ă stii. Mul ț i l - au c unoscut ș i r ă sf ăț at pe marele revolu ț ionar, fiul lui Andru ț a. Patriarhul îi trimitea telegrame. Caragiele ș ti, dar telegrame. Moftul nu era tocmai românesc. Majestatea ei gra ț ioas ă , regina Elisabeta a II - a, a Angliei, l - a primit pe marele revolu ț ionar la We stminster, sub Big Ben. L - a plimbat cu calea ș ca ș i a fost cucerit ă pân ă la orgasm de marea lui vârto ș enie revolu ț ionar ă . Nu mai vorbim de pre ș edintele De Gaule, de Brejnev, Gorbaciov, Nixon, Africa neagr ă , loja B’Nai Brith, intelectualii progresi ș ti ce l - a u r ă sf ăț at pe marele scornicean. Toate iudele l - au pupat ! Pân ă când scorniceanul - maimu ț oi ș i democrat - popular a deschis ochii, iar socialismul ș tiin ț ific ș i interna ț ionalist, al lui Mordecai ș i Lenin - Blanc, a început s ă devin ă na ț ional. Adic ă omenesc. Poa te chiar adev ă rat ! Utopic sau ș tiin ț ific socialismul a avut vântul în pup ă nu numai în Utopia lui Morus, Cetatea Soarelui , Capitalul ș i alte c ă r ț ulii, ci ș i în Uniunea Sovietic ă , de exemplu, în lag ă rul ei de concentrare socialist ă ș i extermina ț ionist ă , în China, Coreea, Cuba, Germania na ț ional - socialist ă , ale c ă rei lag ă re, de altfel, au fost singurele falanstere viabile, cu moned ă proprie, echipe sportive, orchestre simfonice, curent ș i în garduri, lucruri ignorate de Charles Fourier, edilii lui Ceau ș escu sau boierul B ă l ă ceanu, din Sc ă enii Prahovei. Ce vremuri, dom - le ! La doi pa ș i de Blejoi ! Lâng ă Dealul Mare, Valea C ă lug ă reasc ă ... La butucul vinului ! În România paukero - dejist ă , dup ă modelul Jdanov, înalt preot ș i rabin bol ș evic, al lui Stalin, Mihail Roll er, rabin popit ș i el, din secta Pauker - Dej, a f ă cut o astfel de istorie – istoria bandi ț ilor ș i a veneticilor de ast ă zi. Roller s - a dus. Istoriile ș i istoricii lui au r ă mas. Când vom sc ă p ă de blestema ț ii sectei Jdanov - Roller, Pauker - Dej ș i ceilal ț i ? 13 R ă sp undem cu anticipa ț ie celor ce cred c ă unele dintre aceste cuvinte - înainte sunt prea tari. Nu avem alte arme decât cuvintele – spunea un poet controversat, foarte popular într - o vreme. Du ș manii adev ă rului ș i ai omenirii dispun de servicii ș i de arme secret e, de justi ț ia injust ă , poli ț aii ghiftui ț i, privilegia ț i ș i adânc t ă ia ț i împrejur la creier. Poate ș i în alt ă parte. Du ș manii omenirii dispun de închisori, temniceri ș i blestem ăț ii n ă scocite de Talpa Iadului. Noi nu avem decât cuvinte. Nu avem alte arme, d ecât cuvântul ce exprim ă gânduri ș i idei. Cu excep ț ia arti ș tilor ș i a altor tr ă iri ș ti, adev ă rul nu poate fi exprimat altfel. De ș i nu poate fi transmis decât prin cuvinte, el este sigura arm ă ce pune Talpa Iadului cu botul pe labe. Pornografia nu st ă în cuv inte, nu st ă în adev ă r, cum credeau puri ș tii, nu foarte subtili, care, în loc s ă - l asculte, ș i s ă reciteasc ă Sonata Kreutzer , îi repro ș au lui Hasdeu, acum un secol, replica lui la proza tolstoian ă , în chestiunea femeii. Era vorba de aceea ș i Rusie, cu acele a ș i n ă ravuri ș i înainte de n ă pârlirea comunist ă ! Dincolo de imaginile pe hârtie sau televizualo - internetice, pornografia st ă ș i pleac ă din legile ce promoveaz ă sodomia ș i sexualitatea aberant ă , sem ă nând confuzia între iubire ș i sex, între iubire ș i viciu, între dragostea de copii ș i pedofilie. Pornografia st ă între cei ce promulg ă legile scelerate ce p ă teaz ă obrazul omenirii, distrug familia ș i lumea lui Dumnezeu. Din aceast ă perspectiv ă , de la oarecare altitudine, cartea de fa ță se cite ș te ca un best - sell er. Pentru a - ș i p ă stra cump ă tul, a nu fii podidi ț i de lacrimi ș i a duce lectura pân ă la cap ă t, cititorul poate s ă prevad ă o batist ă de rezerv ă ! Pu ț ini sunt cei c ă rora Furtuna Iadului nu le - a d ă ruit o lacrim ă . Lacrima învin ș ilor ! Care ordonan ță de urgen ță va interzice lacrima pentru învin ș i, pentru ceea ce ar fi putut fi ș i ar fi fost, dac ă nu se puneau dracii ș i Stalin de - a curmezi ș ul ? O lacrim ă pentru ș ansa, pentru experien ț a ce s - a pierdut poate pe vecie. Pentru învin ș ii no ș tri, care r ă mân ai no ș tri, d up ă cum înving ă torii lor r ă mân ai lor. Dac ă vor r ă mâne înving ă tori ! Vom tr ă i ș i vom vedea. De aici, sau de dincolo! George Piscoci - D ă nescu 14 P R O L O G În noaptea de 20 octombrie 1944, satul Nemmersdorf doarme lini ş tit. Atmosfera este sumbr ă , totu ș i ca lm ă Doar str ă lucirea lampadarelor publice tr ă deaz ă prezen ţ a omeneasc ă în satul adormit. Suntem în a ş asea toamn ă de la începutul r ă zboiului. Alt ă dat ă puternic, poporul german se clatin ă pe marginea pr ă pastiei. Ora ş ele lui sunt ruinate, industria este dist rus ă , economia la p ă mânt, armatele du ş mane strâng menghina mortal ă peste frontierele Reichului. Cei capabili s ă vad ă ş i s ă gândeasc ă în ţ eleg c ă înfrângerea total ă este nu numai sigur ă ci chiar iminent ă . Totu ş i, satul Nemmersdorf doarme. Doarme lini ş tit. De ş ase ani, cel de al III - lea Reich este angajat în cel mai violent, mai mortal ş i mai cataclismic r ă zboi pe care lumea l - a v ă zut vreodat ă . Milioane de Germani sunt mor ţ i, înc ă pe atâ ț ia sunt estropia ț i sau mutila ț i, supravie ţ uitorii se înfund ă pe zi ce tre ce într - o mizerie ş i o foamete de neînchipuit. Totu ş i, Nemmersdorf doarme. Ca totdeauna, copiii sunt înfofoli ţ i cu grij ă , la c ă lduric ă , într - o securitate aparent ă , al ă turi de mamele lor. În camerele de la parter, bunicii – avansa ţ i în vârst ă , sunt singurii b ă rba ţ i r ă ma ş i pe lâng ă cas ă . Ici ş i acolo ghice ş ti câte unul în dosul perdelei, ce se mi ş c ă discret. Dac ă te apropii de fereastr ă , auzi câte unul cum tu ş e ş te sau î ş i aprinde pipa, se deplaseaz ă pentru a - ș i face un ceai sau a trage un ş naps. De cealalt ă p arte a cur ţ ilor gospod ă re ş ti, vacile rumeg ă , gânditoare. S - au s ă turat ş i ele de r ă zboiul ce nu se mai termin ă . În pia ţ a satului, neobositul ceas comunal bate zi de zi, noapte de noapte, an dup ă an ş i secol dup ă secol, sferturile, jum ă t ăţ ile ş i orele întreg i. Aparent, cel pu ţ in, spre deosebire de lumea cuprins ă de vuietul sirenelor ș i vâltoarea r ă zboiului, zilele ș i nop ţ ile din Nemmersdorf sunt la fel de lini ş tite ca totdeauna. Totul este îns ă pe punctul de a bascula. Totul poate fi m ă turat într - o clip ă Pen tru totdeauna. S ă tucul adormit poate fi înghi ț it într - o clip ă de oceanul de lav ă al r ă zboiului. De ş ase sute de ani, Prusia oriental ă este postul de frontier ă al Germaniei. Avansat ă c ă tre Est, în p ă mânturile slave, adesea ostile, spre deosebire de restul Germaniei, vechea provincie teutonic ă a fost silit ă s ă fac ă fa ţă mul ţ imii pericolelor efective sau poten ţ iale. Istoria ei se confund ă cu lupta continu ă pentru ap ă rarea grânarului Germaniei, ţă ranii de aici dezvoltând o tradi ţ ie militar ă ş i o noble ţ e suflet easc ă ce ş i - a pus pecetea pe întreaga cast ă ofi ţ ereasc ă ş i pe armata german ă din toate timpurile. În aceast ă a ş asea toamn ă de r ă zboi, în ciuda reputa ţ iei sale militare, Prusia oriental ă este unul din rarele bastioane germane înc ă nedevastat de r ă zboi. În vreme ce toate centrele urbane germane au devenit ruine fumegânde, ora ş ele ş i satele Prusiei orientale, aflate în afara zonei de b ă taie a bombardierelor anglo - americane, sunt înc ă intacte, în cea mai mare parte. 15 Sc ă pat ă aproape neatins ă , dup ă atâ ţ ia ani d e r ă zboi, aceast ă provincie pare privilegiat ă fa ţă de alte regiuni ale Germaniei. Nem ţ ii din partea central ă sau de vest, bombarda ţ i zi ş i noapte de avia ţ ia aliat ă , consider ă Prusia oriental ă aproape un fel de rai pe p ă mânt. Prusacii îns ă , mai ales cei din extremitatea oriental ă , ş tiu c ă r ă zboiul a atins un maximum de paroxism, c ă provincia lor este în calea Armatei ro ş ii. Pe zi ce trece, bubuitul tunurilor de pe front se apropie. Noapte de noapte, orizontul ro ş u - alburiu al frontului vibreaz ă neîncetat la E st. La jum ă tatea lui octombrie 1944, armata sovietic ă a atins frontiera Reichului german. Ca ș i la Nemmersdorf, de ş i du ş manul este la doi pa ş i, via ț a continu ă în întreaga Prusie oriental ă , f ă r ă nicio urm ă de panic ă Na ţ ional - socialist devotat ş i discipol n econdi ţ ionat al lui Adolf Hitler, Erich Koch, ş eful districtului Prusia oriental ă , consider ă c ă este dator s ă reziste pân ă la ultimul cartu ş , oricare ar fi consecin ţ ele. Împreun ă cu resturile Wehrmachtului, cu unit ăţ ile decimate ce lupt ă cu disperare contr a du ş manului, ce se apropie de frontiera oriental ă , Erich Koch este hot ă rît s ă previn ă ş i s ă împiedice orice form ă de panic ă sau de defetism în rândul popula ţ iei. Exceptând zona tampon, de opt kilometri, în spatele frontului, ş eful districtului interzice o rice tentativ ă de evacuare. Nu mai vorbim de pedepsirea amatorilor de îmbog ăţ ire rapid ă , ca urmare a situa ţ iei militare disperate. În teorie, cel pu ţ in, civilii care nu ţ in cont de necesitatea absolut ă a ordinii celei mai des ă vâr ş ite risc ă o execu ţ ie sumar ă . Manifest ă rile de panic ă , precum retragerea economiilor de la banc ă , sacrificarea f ă r ă motiv a animalelor din ferme ş i chiar preg ă tirea suspect ă a valizelor sunt pasibile de pedeapsa cu moartea 1 ” Niciun German demn de acest nume nu î ş i permite s ă cread ă c ă Prusia oriental ă poate s ă cad ă în mâinile Ru ş ilor ”, anun ţă na ţ ional - socialistul pur ş i dur 2 , pe un ton amenin ţă tor. Severitatea lui Koch ş i disciplina de fier par necesare men ţ inerii curajului câtorva ş ov ă ielnici. Pentru cei mai mul ţ i îns ă , ele s - au do vedit absolut inutile. În ciuda situa ţ iei disperate, credin ţ a în patria german ă ş i încrederea total ă în Wehrmacht sunt de nezdruncinat. Ca pe vremea Primului R ă zboi mondial, domne ş te sentimentul c ă frontul se va stabiliza ș i de aceast ă dat ă pe grani ţă , iar Ru ş ii vor fi învin ş i printr - un r ă zboi de uzur ă . Cât prive ş te zvonurile despre « bestialitatea bol ş evic ă » ş i aluziile oribile la « hoardele asiatice », care invadeaz ă Germania, majoritatea Prusacilor zâmbesc în ţ eleg ă tori. Mul ţ i consider ă c ă acestea reprez ent ă o tentativ ă a guvernului de a le stimula voin ţ a de rezisten ţă 3 A ş a s - a f ă cut c ă în noaptea de 20 octombrie, pe când Nemmersdorf ş i alte sate apropiate dormeau într - o securitate iluzorie, s - a produs ceea ce p ă rea inimaginabil. Dup ă ce a str ă puns ap ă ra rea german ă , Armata ro ş ie a n ă v ă lit cu brutalitate în interiorul Reichului. În câteva ore, sovieticii au l ă rgit sp ă rtura frontului ş i au invadat câmpia din fa ţ a lor. Dup ă mai multe zile de lupt ă pe via ţă ş i pe moarte, armata german ă reu ş i s ă se 16 regrupeze ş i s ă lanseze un contra - atac irezistibil, împingându - i pe Ru ş i de cealalt ă parte a frontierei 4 . Dup ă recucerirea terenului pierdut, trupele germane au descoperit un adev ă rat co ș mar. ” Ru ș ii au torturat civilii din multe sate ...”, raporteaz ă un ofi ţ er german, ” unii au fost b ă tu ț i în cuie, pe por ţ ile magaziilor, al ţ ii au fost uci ş i care cum 5 ”. În lungul ş oselelor, refugia ţ ii au fost dep ăş i ț i de bol ș evici, cu care ocazie oamenii fur ă sco ș i din c ă ru ţ e, viola ţ i, asasina ţ i. Solda ţ ilor germani nu le venea s ă cread ă oc hilor. Dup ă ș ase ani de r ă zboi, iadul pe p ă mânt ap ă ru chiar pe p ă mântul lor. Medicul militar, locotenentul Heinrich Amberger, relateaz ă urm ă toarele: Pe ş oseaua ce traverseaz ă Nemmersdorf, aproape de pod... am v ă zut o întreag ă coloan ă de refugia ţ i, zdrobi ţ i de tancurile ruse ş ti; nu numai c ă ru ţ e ş i ş arete, ci mul ţ i civili, mai ales femei ş i copii... To ţ i au fost terciui ţ i de tancuri. Pe marginea ş oselei, în cur ţ ile fermelor se g ă seau numeroase cadavre de civili care, evident... fuseser ă asasina ţ i în mod sistemati c 6 Ş ocat ş i scandalizat, un alt martor adaug ă : Ceva mai departe, pe ş osea, într - o curte, patru femei au fost r ă stignite pe podeaua unui car r ă sturnat . Pu ț in mai încolo, o scen ă aproape similar ă : dou ă femei dezbr ă cate sunt r ă stignite pe fiecare din cele dou ă u ş i ale unui hangar. În locuin ţ e, am g ă sit un total de ş aptezeci ş i dou ă de femei ş i copii, plus un b ă rbat de 74 de ani, to ţ i mor ţ i... asasina ţ i în mod bestial, cu excep ţ ia câtorva, uci ş i cu un glon ţ în ceaf ă . Mai mul ţ i bebelu ş i aveau craniile zdrobite. Într - o camer ă am descoperit o b ă trân ă de 84 de ani, a ş ezat ă pe o canapea: craniul îi fusese par ţ ial decapitat, cu toporul, sau poate cu o cazma 7 ” Toate femeile au fost violate, inclusiv feti ţ ele de opt ani ”, noteaz ă un alt observator 8 B ă trânii, care au încercat s ă î ş i protejeze so ţ iile, fiicele sau nepoatele, au fost arunca ţ i la p ă mânt ş i t ă ia ţ i buc ăţ i cu toporul. Un grup de peste cincizeci de prizonieri de r ă zboi francezi ş i de muncitori polonezi, care interveniser ă din instinct, pentru protejarea feme ilor ş i copiilor, au fost castra ţ i ş i apoi uci ş i 9 Locotenentul Amberger continu ă : În lungul str ă zii, o b ă trân ă a fost g ă sit ă în genunchi, cu fruntea la p ă mânt ş i un glon ţ în ceaf ă . Nu departe, un bebelu ş de câteva luni a fost ucis cu un glon ţ în frunte... Mai mul ţ i b ă rba ţ i au fost uci ş i cu lovituri de unelte sau de bâte, capetele lor fiind aproape terciuite... În satele vecine s - a g ă sit aceea ş i situa ţ ie – multe cazuri similare, peste tot pe unde a trecut Armata ro ş ie. Nici la Nemmersdorf, nici în alt ă parte n u am g ă sit vreun civil german în via ţă 10 Îngrozite de enormitatea ş i s ă lb ă ticia crimelor, autorit ăţ ile germane au solicitat anchetatori ş i personal medical neutru – din Spania, Suedia ş i Elve ţ ia, pentru a constata carnajul. Totu ş i, când anchetatorii neut ri ş i - au depus rapoartele, iar informa ţ iile despre acest abator omenesc au fost difuzate, nu s - a produs nicio reac ţ ie. Nic ă ieri! În iarna lui 1944, propaganda imoral ă contra Germaniei a câ ş tigat înc ă o b ă t ă lie : b ă t ă lia t ă cerii, a minciunii, dezinform ă rii ș i manipul ă rii opiniei publice. La sfâr ş itul conflictului, r ă zboiul cuvintelor atinsese o astfel de violen ţă încât foarte pu ţ ini erau cei din afara frontierelor Reichului c ă rora 17 le p ă sa de bebelu ş ii cu craniile zdrobite, sau de femeile violate ș i r ă stignit e. În ultimele luni de r ă zboi, inamicul ce trebuia ucis era nu numai cancelarul Adolf Hitler ş i Partidul lui na ţ ional - socialist, nu numai solda ţ ii sau ofi ţ erii ce duceau greul luptei. În aceste ultime luni de r ă zboi, scopul Alia ţ ilor devenise anihilarea to tal ă a poporului german, uciderea fiec ă rui b ă rbat german, a fiec ă rei femei germane, a fiec ă rui copil german! Germania trebuia ș tears ă de pe fa ț a p ă mântului! În testamentul s ă u politic din 1925, Mein Kampf , Hitler a definit în termeni f ă r ă echivoc planu l lui de a debarasa Germania de orice influen ţă jidoveasc ă – economic ă , politic ă sau cultural ă – dac ă va ajunge la putere. Opt ani mai târziu, când aceast ă aparent ă fic ţ iune a devenit realitate, iar Hitler a ajuns cancelarul uneia dintre cele mai mari pute ri industriale ale lumii, Jidanii de pe întregul p ă mânt s - au alarmat ş i au declarat r ă zboi Germaniei. Temându - se de propagarea na ţ ional - socialismului ş i primejduirea pozi ţ iilor lor dominante, din întreaga lume, Jidanii influen ţ i se reunir ă în iulie 1933, l a Amsterdam, pentru a lansa un apel la sanc ţ iuni economice globale contra Germaniei lui Hitler. Americanul Samuel Untermeyer, ini ţ iatorul campaniei de boicot, declarase c ă aceast ă ac ţ iune este un ” r ă zboi sfânt... un r ă zboi ce trebuie dus f ă r ă încetare... contr a unei veritabile hoarde de animale crude ş i s ă lbatice 11 ”. Din aceast ă cauz ă , Germanii au r ă spuns prin propriul lor boicot. Pe când cet ăţ enii germani erau încuraja ţ i s ă evite orice contact cu intreprinderile jidove ş ti, s - au promulgat o serie de legi pentru excluderea Jidanilor germani din arte, din pres ă , din profesiunile liberale ş i, mai ales, pentru a - i incita s ă p ă r ă seasc ă Germania. Evident, nu numai c ă lupta economic ă continua, dar ziari ş tii jidani, scriitorii, dramaturgii, cinea ş tii din lumea întreag ă se înh ă itar ă contra doctrinei national socialiste ș i a regimului socialist din Germania. Dup ă declan ş area conflagra ț iei, în 1939, ş i intrarea în conflict a Statelor Unite, doi ani mai târziu, r ă zboiul de cuvinte a atins propor ţ ii nemaiv ă zute vreodat ă . Pe c ând zvonurile privind persecu ţ iile regimului german contra Jidanilor se propagau cu me ș te ș ug, campania de propagand ă contra lui Hitler ş i a fascismului a degenerat rapid în urlete fanatice pentru exterminarea acestora. Niciunde în alt ă parte a lumii, ura n u fu mai atroce ş i mai pervers ă decât printre Jidanii americani. Realizatorul ş i scenaristul Hollywood, Ben Hecht, scria urm ă toarele: Un cancer se dezvolt ă în lume. În spiritul ş i sufletul s ă u, acest cancer este Germania, germanismul, Germanii. În ochii l or plâng ă re ţ i ş i în pielea lor palid ă , în gambele ce le ascund picioarele ş i în f ă lcile lor groase citesc împlinirea unei crime ş i promisiunea altora. Germanul ur ăş te democra ţ ia pentru c ă nu se iube ş te nici pe sine. El are numai un ideal politic. El se baz eaz ă pe gâtul s ă u gros, pe ochii 18 lui lacrimogeni, pe pielea sa ve ş tejit ă ... Este vorba de un criminal, de un asasin. Gândul de a ucide oameni f ă r ă ap ă rare face s ă le luceasc ă gâtul lor gros, germanic... Germanii m ă scandalizeaz ă pentru c ă sunt ni ş te asasini mu rdari, demen ţ i, nebuni care vagabondeaz ă cu saliva ce le curge din gur ă . M ă scandalizeaz ă pentru c ă ridic ă ochii lor mici ş i porcini c ă tre Jidani, groh ă ie ş i vocifereaz ă într - una, f ă cându - ş i drum cu ghearele pentru a deveni st ă pânii lumii... C ă cel mai nesuf erit dintre toate triburile omene ş ti, c ă inima german ă de piatr ă îndr ă zne ş te s ă - ş i permit ă a proscrie din lume numele de Jidan, ce - i eclipseaz ă precum arborele buruienile, de la picioarele lui, ă sta este un scandal imens... ceva diabolic 12 ” GERMANIA TREBUI E S Ă PIAR Ă ”, pluseaz ă Theodore N. Kaufman, în volumul lui foarte popular, ce poart ă acest titlu. De data asta, Germania a constrâns lumea la un R Ă ZBOI TOTAL. În consecin ţă , ea trebuie s ă fie gata pentru a pl ă ti SOCOTEALA FINAL Ă . Aceasta nu - i decât una, o singur ă not ă , singura plat ă final ă : Germania trebuie s ă piar ă pentru totdeauna! Concret! F ă r ă ezitare!... Domina ţ ia mondial ă , ca obiectiv, nu trebuie l ă sat ă la îndemâna Germaniei, iar singurul mijloc de a o împiedica este distrugerea rasei germane din