Coronoscopia capitol carte ETPA.pdf - Ionel Mohirta

Please enable JavaScript to view the full PDF

Volumul E.T.P.A Nr. 17/2020 Coronoscopia, o nouă metodă de psihodiagnoză cuantică transpersonală Ionel Mohîrță În 1992 psihologul transpersonal englez John Rowan (Rowan, 1992) prezintă domeniul psihologiei transpersonale format din 16 subdomenii astfel: - Sinele superior - Sinele adânc (J.Lilly) - Învăţătorul interior - Sinele transpersonal (psihosinteza) - Arhetipuri înalte (Jung) - Sufletul (Hillman) - Superconștiența (psihosinteza) - Creativitatea (renunțarea la Sine) - Experiențe de vârf - Intuiția (renunțarea la Sine) - Câteva vindecări - Câteva experiențe de moarte iminentă - Chakrele superioare - Sistemele de energie subtilă - Îndrumarea Sinelui (Whitmont) - Sinele transfigurat (Heron) Psihologia transpersonală împreună cu alte ştiinţe sociale şi umaniste au adoptat paradigma postmodernistă sau constructivistă. În paradigma postmodernistă, perspectiva este lărgită, ştiinţa beneficiază de o arie mai amplă în privinţa metodologiei, a aplicaţiilor, de o viziune mai integratoare şi diversificată asupra realităţii şi conjuncturii în cercetare. Metodele calitative (care accentuează subiectivitatea) sunt folosite împreună cu cele cantitative. Câteva din metodele calitative psihologice sunt metoda fenomenologică derivată din 1 psihologia existenţială şi filosofia Husserliană, cazul de studiu derivat din cazuistica clinică şi sociologie, biografia, etnografia derivată din antropologie, hermeneutica, metodele feministe de cercetare, metoda heuristică, şi multe altele (Denzin & Lincoln, 2005). În plus câteva metode calitative specifice psihologiei transpersonale sunt investigaţia ştiinţifică integrală, investigaţia calitativă intuitivă, analiza organică, metoda fenomenologică transpersonală, şi altele (Braud & Anderson, 1998). Pe lângă aceste metode de cercetare calitative în psihologia transpersonală se folosesc și anumite teste de cercetare cantitativă cum ar fi testul Indicatorul de arhetipuri Pearson-Marr sau chestionare de personalitate specifice. Treizeci de inventare transpersonale de personalitate auto-raport existente, care pot ghida în continuare evaluarea și cercetarea dimensiunilor transpersonale ale personalității umane sunt enumerate mai jos. 1. Programul de evaluare pentru stările modificate ale conștienței (van Quekelberghe, Altstotter- Gleich & Hertwick, 1991) 2. Chestionarul de frontieră (Hartmann, 1991) 3. Scala transcendenței morții (Hood & Morris, 1983) 4. Chestionarul Est-Vest (Gilgen & Cho, 1979) 5. Orientare pentru înțelegerea Ego-ului (Knoblauch & Falconer, 1986) 6. Inventarul de admisibilitate al eului (Taft, 1969, 1970) 7. Inventarul expresiilor spiritualității (MacDonald, 1997, în presă) 8. Studiul sentimentelor, reacțiilor și credințelor (Cartwright & Mori, 1988; Cartwright, DeBruin, & Berg, 1991) 9. Inventarul vieții holistice (Stoudenmire, Batman, Pavlov și Temple, 1985) 10. Scara imanenței (Burris și Tarpley, 1998) 11. Indexul experienței spirituale de bază (Kass, Friedman, Leserman, Zuttermeister & Benson, 1991) 12. Inventarul integrării (Ruffing-Rahal, 1991) 13. Scala de motivație religioasă intrinsecă (Hoge, 1972) 14. Scala de bunăstare mentală, fizică și spirituală (Vella-Broderick & Allen, 1995) 15. Scala experiențelor mistice (Hood, 1975) 2 16. Scala de credințe paranormale (Tobacyk și Milford, 1983) 17. Scala de vârf (Mathes, Zevon, Roter & Joerger, 1982) 18. Inventarul filosofiei personale (Persinger & Makarec, 1987, 1993) 19. Inventarul fenomenului conștienței (Pekala, 1982; Pekala, Steinberg & Kumar, 1986) 20. Inventarul psihomatricei spirituale (Wolman, 1997) 21. Măsurarea episoadelor de experiențe religioase (Hood, 1970, 1973) 22. Interviu regal pentru credințe religioase și spirituale (King, Speck & Thomas, 1995) 23. Formular al nivelului de expansiune de sine (Friedman, 1983) 24. Scala de auto-transcendență a inventarului temperamentului și personajelor (Clonger, Svrakic și Przybeck, 1991, 1993) 25. Inventarul evaluării spirituale (Hall & Edwards, 1996) 26. Scala de transcendență spirituală (Piedmont, 1999) 27. Scala de bunăstare spirituală (Elisson, 1983; Paloutzian & Ellison, 1982) 28. Chestionar de bunăstare spirituală (Moberg, 1984) 29. Scala de evaluare a spiritualității (Howden, 1992) 30. Inventarul orientării spiritualității (Elkins, Hedstrom, Hughes, Leaf & Saunders, 1988) 31. Orientare transpersonală spre învățare (Shapiro și Fritzgerald, 1989). În afara testelor psihologice în psihodiagnoza transpersonală se mai pot folosi aparate ca GDV Camera sau Coronoscopul pentru a afla parametrii sistemelor de energie subtilă și a chakrelor superioare, subdomenii ale psihologiei transpersonale. Coronoscopia este o abordare dinamică în studiul câmpului electronofotonic al subiecților. Aceasta este rezultatul dezvoltării unor tehnici de monitorizare și analiză a fenomenului de luminescență într-un câmp electromagnetic de înaltă intensitate, de la imaginile statice la caracteristicile lor dinamice. Edward Krizhanovsky, profesor de biofizică la Universitatea din Sankt Petesburg a conceput aparatul Coronoscop (Crownscop în engleză). Este cea mai performantă metodă din lume în prezent în investigarea câmpurilor subtile umane. Coronoscopia este o metodă de evaluare a stării psihofiziologice și energetice a unei persoane bazată pe analiza descărcării coronelor prinse în jurul degetelor într-un câmp electromagnetic de înaltă frecvență. 3 Metoda a fost testată clinic în peste 24 de țări ale lumii și în instituții guvernamentale din Rusia. Sunt publicate peste 500 de lucrări tehnico-științifice pe tematica metodei. Coronograma este imaginea medie a înregistrării video a aurei subiectului. Clasificarea stărilor elementare ale coronogramelor Stare principală Stare vacantă Stare excesivă Stare de bază Stare vacantă Stare vacantă Stare Stare excesivă Fig.1 incompletă completă (deschisă) excesivă (distantă) Fig.2.1 Fig.2.2 Fig. 3.1 Fig. 3.2 Fig. 1. Starea de bază, descrisă prin omogenitatea luminiscenței, caracterizează starea normei fiziologice relative. Fig. 2.1. Starea vacantă se caracterizează printr-un deficit relativ de energie Fig. 2.2. Starea vacantă completă (deschisă) Fig 3.1. Starea excesivă, legată de luminiscența principală Fig. 3.2. Starea excesivă, care nu este legată de luminiscența principală (distantă) În descrierea stărilor elementare ale coronogramelor pentru o interpretare eficientă a rezultatelor studiului, au fost relevate următoarele legități. Starea de bază, descrisă prin omogenitatea luminiscenței, caracterizează starea normei fiziologice relative. Stările vacante indică faptul că procesul decurge subacut (vacant) sau cronic (deschis). Starea deschisă indică o scădere semnificativă a activității funcționale a organului. Starea vacantă poate indica, de asemenea, o scădere a activității funcționale în legătură cu cronicizarea procesului sau datorită schimbărilor funcționale temporare, dar mai puțin semnificative decât la stările deschise. Stările distante se caracterizează prin: 1) focarul patologic cronicizat, care se află fie într- o stare latentă, fie de acutizare 2) luminiscența excesivă vorbește despre un proces acut recent început, care decurge activ (procesul inflamator infecțios, tulburări circulatorii, etc.) 4 Forma, mărimea și luminozitatea stării excesive caracterizează activitatea procesului patologic: cu cât contururile excesivității sunt mai ramificate, mai luminoase și mai mari, cu atât procesul este mai activ și mai acut. Prin activitate, în acest caz, se înțelege gradul de participare în proces a diferitor componente, inclusiv celor imune, vasculare și inflamatorii. Dacă starea excesivă distantă este luminoasă, foarte ramificată, mare, atunci aceasta poate indica o acutizare a patologiei cronice. În cazul în care starea excesivă nu este agresivă, dar pe fondul faptului vacant, aceasta poate însemna agravarea patologiei cronice. Conform topografiei anatomice a lui Mandel-Voll, fiecărui sector al aurei îi corespunde un organ sau a un grup de organe. De regulă, caracteristica aurei din anumite sectoare ale degetelor umane, corespunde stărilor organelor care își au proiecțiile pe aceste sectoare. În 1973, Dr. Peter Mandel, medic naturopat german a elaborat o procedură pe care o numește „Energetic Terminal Point Diagnosis” (ETD), (Mandel, 1990). Baza este fotografia Kirlian modificată de el. Acest lucru ar trebui să permită perceperea și prezentarea bolilor sub formă de „perturbații energetice”. Cel mai important aspect sunt relațiile dintre câmpurile reflexe presupuse ale pielii și ale organelor interne ale corpului, similare cu ipotezele de bază ale medicinei tradiționale chineze în legătură cu acupunctura. El face legătura dintre meridiane și amprenta degetelor, utilizată în Coronoscopie. Sistemul Mandel-Voll arată că proiecția organelor interne corespunzătoare se reflectă pe degetele umane. Topografia anatomică a lui Mandel-Voll se poate cerceta în manualul aparatului. Sistemul Mandel-Voll - Mandel a proiectat punctele celor două meridiane care trec printr-un deget pe planul coroană-kirlian, împărțind astfel coroana pe sectoare care includ cele mai importante organe, spre care indică activele biologice a acestor două meridiane. Astfel, în conformitate cu această diviziune, caracteristica aurei în anumite sectoare ale degetelor de la mâinile și picioarele omului, a corespuns stării organelor ca în exemplul de mai jos. 5 Degetele mânii stângi Degetele mânii drepte Mare 1 – camerele osului etmoid 2 - sinusurile frontale și paranazale, maxilarul inferior 3 - plămânii 4 - amigdalele palatine,glanda tiroidă 5 - limfa 6 - maxilarul inferior În compoziția bazelor fiziologice a activității vitale a organismului se includ o varietate de procese diverse, cum ar fi sinteza și analiza nutrienților, procesele de reglare nervoasă și umorală etc. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste funcții nu ar fi posibilă fără existența unor rezerve de energie în organism și distribuirea lor. Bioenergetica este un set de procese de conversie a energiei, care apar în organism și asigură funcțiile sale vitale. După cum se știe, la baza multor fenomene fiziologice din corpul uman stau procesele bioelectrice (de exemplu, funcționarea sistemului nervos central și vegetativ, a fibrelor musculare, precum și activitatea organismului în ansamblu ș.a.m.d.). Schimbările acestor procese au un efect semnificativ asupra homeostaziei energetice a celulelor (constanța conținutului intern). Ele pot apărea, în special, sub influența proceselor inflamatorii din organism, de exemplu, la eliminarea substanțelor biologic active de către celule. Starea bioenergetică se bazează pe homeostazia energetică și fiziologică a celulei. Totodată, această homeostază este destul de labilă. Ea este supusă unei schimbări constante sub influența diferitor agenți. Atâta timp cât există compensație pentru proces, celula este capabilă să revină la starea inițială și cât timp își menține această capacitate, simptomele bolii ar putea să nu apară. Imediat ce celula își pierde capacitatea de a reveni la starea inițială, se manifestă decompensarea și apar semnele bolii. În primul rând, aceste modificări vor fi vizibile pe coronograme. Boala este incapacitatea celulei de a regla și menține constanța stării sale energetice, incapacitatea acesteia de a reveni la starea funcțională sănătoasă. Pierzându-și integritatea inițială, celula nu va mai funcționa mult timp, va apărea starea de decompensare în sistemele slab genetice, precum și în locurile cu cea mai mică rezistență. 6 Metoda de coronoscopie permite înregistrarea celor mai subtile schimbări ale homeostaziei energetice a celulelor. Avantajul coronoscopiei constă, de asemenea, și în faptul că pot fi detectate etapele preclinice care precedă manifestarea bolii. La baza bioenergeticii organismelor se află legile termodinamicii, aceleași pentru sistemele vii și moarte. În conformitate cu legile sale, organismul viu este un sistem dezechilibrat staționar deschis, care face schimb de substanțe și energie cu mediul înconjurător, constanța parametrilor căruia se aprovizionează neîntrerupt cu energie din mediul înconjurător, într-o cantitate care compensează consumul său intern. Astfel, aspectul coronogramelor și dinamica modificărilor lor depind în mare măsură de natura modificărilor organice sau funcționale din organism. Coronoscopia este o metodă modernă de evaluare multifuncțională a stărilor psiho- fiziologice umane, pe baza căreia este elaborată o nouă generație de sisteme hardware și software avansate „Coronoscop”, bazată pe tehnologii de vizualizare dinamică cu descărcare în gaze (GDV) într-un complex cu înregistrarea dinamică inovativă a luminiscențelor, precum și cu aplicațiile informatice actualizate periodic. În domeniul psihologiei coronoscopia realizează controlul și monitorizarea stării psihofiziologice a clienților, identificarea problemelor de natură energo-emoțională, capacitatea de a vedea și de a demonstra dinamica schimbărilor în starea psihologică înainte și după efectul ședințelor de terapie. De asemenea realizează determinarea adecvării profesionale în scopul selecției profesionale. Avantajele metodei:  Bază științifică - dezvoltarea tuturor programelor și echipamentelor are loc cu participarea specialiștilor din principalele parcuri științifice din Rusia și din alte țări. Metoda este fundamentată științific și dezvoltată împreună cu întreprinderea inovativă „Telebiomet” UTCIM. A fost testată clinic în peste 24 de țări ale lumii și în instituții guvernamentale din Rusia. Coronoscopul este utilizat pe scară largă în principalele instituții științifice și medicale din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Coreea, Spania și altele. Sunt publicate peste 500 de lucrări tehnico-științifice pe tematica metodei. În scopuri de cercetare științifică, acest complex hardware-software (CHS) este utilizat de un șir de instituții și organizații ale diferitor ministere și departamente. Printre ei se numără: Academia de Medicină 7 Militară S.M. Kirov, Universitatea de Medicină acad. I.P. Pavlov, Institutul de Stat de Cercetare al Ministerului Apărării din Fedrația Rusă, Institutul de Cercetare de Cultură Fizică, Institutul de Medicină Aerospațială din Moscova, Spitalul Psihoneurologic de Copii №18 din Moscova, Spitalul №28 și altele.  Tehnologie - abordare dinamică pentru înregistrarea aurei obiectului investigat, realizată prin filmare, care oferă o exactitate considerabil de mare a filmării și date informative, față de abordările similare, la baza înregistrării cărora se află tehnologia statică. A doua oportunitate principială care o realizează doar Coronoscopul - este funcția feedback-ului, ceea ce este imposibil de realizat, din punct de vedere tehnologic, în condiții de fotografiere. Ca rezultat, dotarea Coronoscopului cu componente tehnologice principial noi, însăși produsul „Coronoscop” este atribuit clasei ca – dispozitiv GDV dinamic, nou, cu funcția de biofeedback, ceea ce prezintă cele 2 diferențe principale și principial avantajoase față de dispozitivele GDV al altor producători.  Ecologie și non-invazivitate – posibilitatea de a efectua studii mai aprofundate și complete de evaluare a riscului, absolut fără a provoca disconfort pacientului.  Produs modern - liderul pe piață, care reprezintă o nouă generație de sisteme multi-screening pentru evaluarea complexă a stării umane și poate fi dobândit din orice loc al globului pământesc, datorită rețelei tot mai mare de reprezentanți și dealeri autorizați.  Preț accesibil, acoperire largă și rentabilitate ridicată – compania producătoare are grijă de reputația sigură a produsului său ca fiind unul multi-funcțional, accesibil după preț și loial pentru utilizator. Rentabilitatea dispozitivului este una mare și acoperă o sferă largă de aplicare: asistență medicală, reabilitare sanatorială, psihologie, selecție profesională, sport, Wellness, SPA, bioenergetică, activitate distributivă, asistență socială, studiul individual al stărilor, ajutor pentru scrierea lucrărilor de cercetare științifică.  Aplicații informatice - în fiecare sezon se crează diferite actualizări a soft-ului intern, realizate în noile programe și aplicații pentru evaluarea stării umane, ceea ce oferă utilizatorilor ample posibilități de a alege dintr-o varietate de programe, extinderi și dezvoltare maximă.  Corecția stării – posibilitatea de a-ți gestiona stările în mod operativ, rapid și maximal eficient și de a le îmbunătăți cu ajutorul aplicațiilor de jocuri pe calculator pentru biofeedback.  Fiabilitate - metoda este certificată și are brevet. Garanția producătorului pentru întreținerea dispozitivului și suportul informativ este pe viață. 8  Perspectivă și colaborare - metoda își extinde permanent limitele pentru utilizatorii din diferite țări ale lumii. Colaborarea și parteneriatul dintre utilizatori și clienți cresc datorită culturii corporative a companiei. Rețeaua oficială de dealeri operează în întreaga lume și reprezintă o bază stabilă pentru promovarea metodicii coronoscopiei în străinătate. Seminarele și conferințele desfășurate de către compania producătoare, sporesc în mod constant calificarea specialiștilor care operează cu echipamentul.  Internaționalism și abordare complexă - metoda de coronoscopie funcționează la intersecția a două abordări opuse în medicină - Occidentul și Orientul, care oferă cea mai completă analiză și cercetare a stării datorită combinării și completării conceptelor între ele. Partea de Psihodiagnostic a aparatului este reprezentată de 6 module: 1) Biofeedback-Control 2) Centre energetice (Chakre- centrii conștienței) 3) Câmpul psihoenergetic 4D 4) Crown-brain (Coroană-Creier) 3D 5) Diagrama Psihicului general și a Alergiei 6) Modulul Analiză Motivațională. Modulul „Biofeedback-Control” Definiția titlului de modul Indicatorul stării generale a organismului, la un moment dat, sub formă de schemă simplificată a unei ținte virtuale cu săgeți. Se bazează pe biofeedback-ul omului cu stările energetice a organelor sale, calculate pe baza coronogramelor celor 10 degete. 9 Scopul modulului 1) Identificarea rapidă și clară a indicatorului dominant al stării generale, după complexul unor parametri, cum sunt: „norma”, „deficitul energetic” și „excesul energetic”. 2) Un stimulent suplimentar pentru corecția stării. Ținta virtuală cu sectoare Pentru claritatea, confortul și eficiența biofeedback-ului, pacientului îi este prezentată o țintă virtuală, unde fiecărei săgeți îi corespunde o stare energetică a unui anumit deget. Și fiecare sector al țintei este legat de un anumit deget. De exemplu: LT (left thumb) - de degetul mare al mâinii stângi; LF (left forefinger) – de degetul arătător al mâinii stângi; RT (right thumb) - de degetul mare al mâinii drepte ș.a.m.d. Fiecare sector este împărțit în trei părți: 1 - partea verde a sectorului corespunde cu starea energetică normală a coronogramei unui anumit deget și se află în centrul țintei; 2 - partea galbenă a sectorului corespunde stării excesive de energie a coronogramei; 3 - partea roșie a sectorului corespunde stării deficitare de energie a coronogramei. Săgeata țintește exact în partea centrală, numai dacă toate sectoarele sale corespund cu starea energetică definită ca fiind „normală” (adică caracteristică stării, practic, sănătoase a omului). Dacă unul sau mai multe sectoare ale coronogramei se află în stare de deficit energetic, atunci săgeata va ajunge în zona roșie (chiar dacă restul sectoarelor ale coronogramei corespunzătoare sunt normale sau în stare de exces energetic). În acest caz, sectorul unde persistă un deficit energetic, este marcat prin hașurare pe coronogramele prezentate în modul. Interpretări psihologice 1. Zona normală (culoarea verde) - dacă cele mai multe săgeți sunt verzi, atunci energia este echilibrată, sistemele organelor interne sunt compensate. Din punct de vedere psihologic, aceasta indică o stare echilibrată și prezența unor forțe suficiente pentru a lua decizii optime. 10 2. Zona cu deficit sau exces energetic (culoare roșie) - dacă majoritatea săgeților sunt roșii, atunci acest fapt indică un nivel ridicat de stres, insuficiența de energie la om și starea generală „declinul forțelor”. Acesta este un deficit energetic general, care apare din următoarele motive: a) Probleme psihosomatice b) Epuizare nervoasă, stresul. Adesea, o astfel de stare se manifestă la sfârșitul zilei de lucru, în condiții externe nefavorabile și instalări interne incorecte. c) Probleme de sănătate. Acest lucru necesită o abordare prudentă a pacientului, când concluziile privind starea de sănătate se pot face numai după o serie de investigații:  după declinul ciclului fizic al bioritmilor,  după creșterea ciclului fizic al bioritmilor,  și, de asemenea, efectuarea de măsurători atunci când diverși factori externi influențează pacientul, înainte și după ședințele de tratament și psiho-practici. 3. Zona excesului energetic (culoare galbenă) - dacă majoritatea săgeților sunt galbene, atunci persoana prezintă un exces de energie, din care trebuie să aibă posibilitatea de a ieși. Aici omul poate să acționeze, nereieșind din motivațiile interne, ci pentru că așa „trebuie”, așa este necesar în acest moment. O astfel de stare apare adesea ca reacție la stres, în urma căreia omul este nevoit să-și folosească rezervele suplimentare de energie pentru a merge mai departe. În așa stare, omului îi poate fi inerentă starea de activitate excesivă, în care el poate „muta munții”, ceea ce pe viitor îl poate duce la o stare de deficit energetic, atunci când rezervele umane sunt epuizate ca urmare a acestei hiperactivități. Indicatorii excesului energetic, în decursul unei perioade lungi de timp, pot vorbi despre procese inflamatorii și infecțioase din organism. La detectarea deficitului sau excesului energetic, pentru a studia problemele psiho- emoționale și pentru determinarea „centrelor” problematice concrete, prin care se manifestă problemele interne ale omului, studiați în continuare modulul „Centre energetice”. Modulul „Biofeedback-Control” oferă o succintă impresie vizuală, inițială, a stării organismului la momentul investigației, înainte de următorul studiu detaliat în alte module. 11 Modulul Centre energetice Definiția titlului de modul Evaluarea indicatorului nivelului de productivitate al centrelor energetice umane și distribuția energiei în acestea. Calculul modelelor centrelor energetice se bazează pe ideea unui centru de legătură cu organe și sisteme concrete, respectiv cu acele sectoare ale coronogramei degetului, pe care se proiectează aceste organe și sisteme. Chakrele sunt centrii conștienței după C. G. Jung. Chakrele corespund arhetipurilor pozitive și negative pentru fiecare chakră. Chakrele sunt plexuri nervoase vegetative legate de glandele endocrine, a căror funcționare influențează diferite domenii de manifestare a personalității. Scopul modulului 1) Identificarea relației dintre starea centrelor energetice ale omului și starea lui psihofiziologică, la momentul înregistrării. 2) Stimul pentru corecția stării psihofiziologice. Sarcini pentru consultant  Să vizualizeze modelele acestor centre, să le evalueze valorile și deplasările. Valoarea este plenitudinea centrelor cu energie. Echilibrul este poziția centrului energetic în raport cu coloana vertebrală.  Aici este important să se acorde atenție centrelor în care este localizată problema, acolo unde există o abatere de la normă și să activeze precaut în continuare soluțiile practice și recomandările, aplicând tehnicile de îmbunătățire a sănătății și mijloacele de corecție a stării.  Dacă există mai mult de 2 înregistrări, este posibilitatea de a compara vizual indicatorii suprafeței și simetriei „înainte” și „după” efect, pentru: a) urmărirea stării omului, în scopul autoreglării; 12 b) demonstrarea eficienței produsului sau metodicii de însănătoșire, în scopuri de marketing, ca metodă de obiectivizare „înainte” și „după” efect. Programul calculează următorii doi parametri din sectoarele coronogramei: 1. Valoarea energetică, care este valoarea medie a tuturor valorilor zonei de distribuție a sectoarelor coronogramei degetelor mâinilor drepte și stângi, corespunzătoare organelor și sistemelor ce aparțin anumitor centre energetice. 2. Balanța, care este o asimetrie dreaptă (stângă) a zonei de distribuție a sectoarelor coronogramei degetelor mâinilor drepte și stângi, corespunzătoare organelor și sistemelor ce aparțin anumitor centre energetice. La sfârșitul procesării coronogramelor, se afișează automat fila Imaginea centrelor, unde valorile obținute sunt plasate pe imaginea omului.  Valoarea energetică a centrelor se afișează sub formă de cercuri, unde diametrul cercului corespunde nivelului valorilor energetice, iar deplasarea lui spre dreapta sau stânga - dezechilibrului emoțional logic.  Direcția rotației spiralelor se stabilește în felul următor: pentru valori pozitive și corespunzătoare zonei normale, rotația este spre dreapta; pentru valori negative care se află în afara zonei normale, rotația este spre stânga. În modul, există posibilitatea de a compara datele după centrele energetice a 2 sau mai multe înregistrări. Aceasta poate fi atât comparația înregistrărilor unui subiect, cât și o comparație vizuală a unui număr mare de persoane. Interpretarea centrelor energetice Fila Raport cu textul de interpretare corespunzător, afișează valoarea, asimetria și interpretarea centrului energetic în conformitate cu conceptul Ayurveda din medicina indiană. În acest caz, se ține cont de valoarea, asimetria și corespunderea acestui centru energetic (chakra) organelor și sistemelor organismului uman. 13 Interpretări psihologice Centrele energetice (chakrele) sunt plexuri nervoase vegetative legate de glandele endocrine, a căror funcționare influențează diferite domenii de manifestare a personalității. Nivelul centrelor de energie este variabil și se poate schimba atât în funcție de influențele externe, cât și de schimbările în starea psihoemoțională internă. Omul are 7 centre energetice principale. Starea acestor centre este afișată în acest modul. Modulul Câmpul psihoenergetic Determină contextul psiho-somatic al dezechilibrului energetic al organelor și sistemelor, în format 4D. Folosind secțiunea specială Psihosomatica, se studiază cauzele psihosomatice ale dezechilibrului energetic. Baza de interpretare a modulului este un instrument complet pentru studierea stării interne proprii și anume a problemelor psihologice, care prevăd anomaliile psihosomatice. Modulul Coroană-Creier Vizualizarea localizării anatomice a structurilor creierului sub formă de model 3D, analiza stării energetice și evaluarea echilibrului emisferelor drepte și stângi. Modulul permite 14 obținerea informațiilor în format tridimensional, folosind coronograme tridimensionale reale, ceea ce sporește veridicitatea datelor obținute cu privire la reprezentarea bidimensională. Pe fila Model 3D se vizualizează structurile creierului, pe baza topografiei anatomice Mandel-Voll pentru sectoarele cu proiecția corespunzătoare degetelor umane. Sectoarele creierului și zonele capului, pe care le cercetează programul:  Hipotalamusul – regiune a diencefalului care reprezintă o acumulare de celule neuro- conductive și neurosecretoare. Este cel mai mare centru de reglare a funcțiilor vegetative ale organismului ca un loc de interacțiune a sistemelor nervos și endocrin, reglează procesele de excitație și de inhibiție cerebrală, participă la reglarea somnului și revigorării, la termoreglarea corpului, nutriția țesuturilor, sistemul respirator și cardiovascular, hematopoeza și sistemul de coagulare a sângelui, toate felurile de metabolisme, funcțiile glandei endocrine, sfera sexuală.  Hipofiza - apendice cerebral sub formă de formațiune circulară, situat pe suprafața inferioară a creierului în buzunarul osos, numit teacă turcească, produce hormoni care influențează creșterea, metabolismul și funcția de reproducere. Este legătura centrală a sistemului endocrin.  Epifiza (glanda pineală) – mică formațiune glandulară ovală, care se referă la diencefal și este situată într-o adâncitură mică între pantele superioare a mezencefalului și deasupra talamusului. Funcția principală a epifizei este reglarea bioritmurilor circadiene, a funcțiilor endocrine, metabolismului (schimb de substanțe) și adaptarea organismului la schimbarea condițiilor de iluminare.  Sinusurile frontale și paranazale, maxilarului superior - sinusurile paranazale și frontale, maxilarul superior, precum dinții și gingiile.  Camerele osului etmoidal - sinusurile etmoidale și mucoasa nazală.  Zona capului, ochilor - activitatea funcțională a proceselor cerebrale, nivelul fiziologic a tensiunii intracraniane și/sau arteriale, alimentarea cu sânge a creierului, nivelul tensiunii intraoculare, hiperemia vaselor retiniene.  Maxilarului inferior – maxilarul inferior, ganglionii limfatici submandibulari și glandele salivare, precum dinții și gingiile. La evaluarea aurei acestor structuri, trebuie de luat în considerare faptul că organele sistemului endocrin sunt legate între ele și pot avea un impact semnificativ asupra funcționării organismului. Modificările din activitatea segmentelor hipotalamusului, hipofizei, epifizei, în 15 timpul analizei aurei, este important de corelat cu activitatea funcțională a tiroidei și pancreasului, cu starea energetică a zonelor ovariene, prostatei/uterului și a gladelor suprarenale. De asemenea, organele endocrine vor influența activitatea funcțională a organelor interne și vor schimba în ele dinamica procesului patologic (de exemplu, hormonii suprarenali pot provoca vasospasm, ceea ce poate duce la reducerea fluxului de sânge și deficit energetic, hormonii tiroidieni pot cauza palpitații cardiace și ca rezultat - insuficiență în alimentarea cu energie a inimii). Camerele osului etmoid, sinusurile osoase pot prezenta o activitate schimbată în urma prezenței proceselor inflamatorii, și într-un astfel de caz, trebuie investigate segmentele responsabile de limfă (sistemului limfatic) și starea căilor respiratorii superioare. Interpretări psihologice Indicatorul stării de echilibru a emisferelor drepte și stângi. Emisfera dreaptă este responsabilă pentru partea irațională, care răspunde de emoții, creativitate și inconștient și se referă la partea receptivă „feminină” stângă a corpului. Funcțiile emisferei drepte: prelucrarea informațiilor non-verbale (simboluri, imagini), imaginație, procesare paralelă „integrală” a informațiilor, intelectul emisferei drepte are predispoziție la activități practice. Emisfera stângă este responsabilă pentru deciziile raționale, logice și conștiente, se referă la partea „masculină” dreaptă a corpului. Funcțiile emisferei stângi: procesarea informațiilor verbale (controlul vorbirii, fapte), gândire analitică, prelucrarea secvențială a informațiilor pe etape, intelectul emisferei stângi are predispoziție la activități teoretice. Aici, este foarte important să se determine în care emisferă se observă deficit energetic, prin urmare, să se identifice sectoarele problematice ale creierului și zonelor capului, după care să se treacă la activitatea practică cu pacientul. În starea de abatere de la normă, și anume, cea de deficit energetic, indicatorii pot arăta o stare necompensată a sectorului și un impact negativ al stresului asupra unui anumit sector al capului. Deficitul energetic din sector indică faptul că acolo există un stres stagnat. Aura din jurul capului se micșorează ca reacție primară la stres. În acest caz, în lucrul practic cu 16 pacientul, este importantă acordarea unei asistențe psihologice în timp util și „descărcarea” tensiunii psihologice. Modulul Diagrama Psihicului general și a Alergiei Anumite sectoare ale coronogramelor, conform diviziunii Mandel-Voll, sunt responsabile pentru psihicul general și alergie (pe degetul mijlociu și inelar care arată gradul de degenerare a organelor). Pentru a evalua starea lor, se oferă diagrama corespunzătoare a vectorului psihicului general și alergiei. Coloanele Alergiei și a Psihicului general se află în starea excesului energetic, normei sau deficitului energetic, ceea ce corespunde culorilor de distincție a coloanelor (respectiv galben, verde sau roșu). Interpretări psihologice Vizualizarea stării câmpului electromagnetic uman, legată de starea de sănătate a omului. „Rupturile” sau „excesele” puternice indică caracterul incompensabil, starea dezechilibrată a structurii energetice umane. Un număr mare de „rupturi” și câmpul „zdrențuit” vorbesc despre epuizarea energetică a omului. Aceasta poate fi o stare limită provocată pe fond de stres. Dacă acesta este un indicator stabil, care odată cu trecerea timpului nu se schimbă, atunci putem vorbi despre boli cronice și probleme psihosomatice, care indică spre locurile „rupturilor” sau „exceselor” în 17 organele corespunzătoare. Un câmp uniform distribuit, cu un procent ridicat de simetrie (mai mult de 90%), vorbește despre o stare normală. În procesul de consultare a unui pacient, este important să se arate starea sa înainte și după efectul metodicilor și psiho-practicilor de tratament. Acest lucru este văzut în mod clar în indicațiile „Simetria”, care se afișează în procente și „Suprafața”, care se afișează în număr de unități convenționale. Simetria se afișează în proiecția „drept” (din față). Simetria este echilibrul stării energetice a părților drepte și stângi ale corpului. Simetria ideală este de 100%. Indicatorii suprafeței și a simetriei sunt vizibili pentru a demonstra eficacitatea practicilor, atât în scop de monitorizare a stării umane pentru autoreglare, cât și în scopuri de marketing (metoda de obiectivizare a eficienței acțiunii produsului sau metodicii de tratament sau psihopracticii). Diagrama „Meridianele mâinilor - activitate zilnică” se utilizează pentru a determina ciclurile de activitate ale organelor și meridianelor (după sistemul estic). Scopul acestei diagrame este de a determina orele de activitate ale organelor, evidențiate cu galben. În acest moment, organul subiectului va funcționa mai activ decât în orice moment al zilei. Pe câmpul energetic, acest fapt poate fi afișat ca o suprafață mai concentrată, sau zonă, care atrage atenția printr-un sector neuniform. Astfel, excesul de energie într-un anumit sector al coronogramei se poate datora faptului, că organul este activ în acest moment al ciclului. În acest caz, trebuie să se înregistreze datele subiectului la momentul în care organul se va afla într-o zonă care nu este marcată cu galben pe schema „Meridianele mâinilor - activitate zilnică”. Modulul Analiză Motivațională Realizează determinarea indicatorilor motivaționali ai tipului de percepție predominant senzorial și a personalității psihologice corespunzătoare. Scopul modulului 1) Prognoza comportamentului uman pe baza elaborării unui portret psihologic de personalitate. 18 2) Utilizarea informațiilor din modul de către psihologi și conducătorii de întreprinderi, în scopul selecției profesionale și atribuirii responsabilităților angajaților. Cu ajutorul acestui modul, se elaborează un portret psihologic obiectiv al omului, în conformitate cu dominanții săi senzoriali ai percepției. Acestea sunt recomandări care permit o mai bună recunoaștere a potențialului uman. Acest modul răspunde la întrebarea, cât de mult o persoană își folosește potențialul. • Modulul permite, de asemenea, să se prognozeze comportamentul uman, care este recomandabil pentru liderii întreprinderilor în alocarea de responsabilități personalului și în selecția profesională. • Compoziția portretului psihologic de personalitate, de regulă, include toate cele 8 tendințe motivaționale. În fila Descrierea tendințelor, se găsesc informații despre tendințe și psihotipuri. • Respectiv, fiecare tendință este exprimată într-o măsură mai mare sau mai mică. De regulă, în om predomină de la una la patru tendințe. Însuși acești dominanți sunt componentele Portretului psihologic și sunt afișați printr-un text scurt în partea dreaptă a filei Diagramele tendințelor. • Tendintele sunt componente ale motivatiei care semnalizează o stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Ele sunt trăite ca stări de agitație, alertă interioară, tensiune. • Tendința (impulsul sau propensiunea) este trebuința aflată în stare de excitabilitate accentuată, care determină o porțiune spre mișcare, acțiune spontană. • Dorința este trebuința conștientizată. • Intenția este tendința cu un grad superior de elaborare mentală, orientată spre un scop. Celelalte tendințe constitutive sunt prezente într-o măsură mai mică. În concordanță cu tendințele dominante, se construiește un portret motivațional individual al omului. Setul de tendințe pronunțate în cadrul unei personalități aparte, este un instrument de obținere a informațiilor despre caracteristicile psihologice, motivații, dominanțe senzoriale, temperament, predispoziția la anumite tipuri de activitate. Diagramele Tendințelor №1 - Expresivitatea tendinței - portretul potențial încorporat al tendințelor senzoriale dominante din percepția umană. 19 №2 - Realizarea tendinței – arată cum o persoană își realizează și-și folosește capacitățile senzoriale (tendințele) la momentul de față: – Dacă % №1 este mai mare decât % №2, atunci omul supraîncarcă o anumită tendință senzorială. – Dacă % №1 este mai mic decât % №2, atunci omul nu utilizează pe deplin potențialul unei anumite tendințe senzoriale. În secțiunea Realizarea tendințelor în termeni procentuali, se poate vedea în ce măsură își utilizează omul, la momentul de față, capacitățile și abilitățile potențiale, afișate în secțiunea Expresivitatea tendințelor. Există 3 combinații posibile ale parametrilor „realizare” și „expresivitate”: • Supraîncărcarea tendinței - în cazul în care procentul de „realizare” este mai mare decât procentul de „expresivitate”; • Realizarea tendinței - în cazul în care procentul de „realizare” este egal sau prezintă o mică diferență față de procentul de „expresivitate” (deviație de până la 10%); • Nerealizarea tendinței - în cazul în care procentul de „realizare” este mai mic decât procentul de „expresivitate”. • Cea mai optimă pentru starea umană, este situația când are loc realizarea tendinței. În acest caz, există un factor scăzut de dezvoltare a stresului la om și acesta se va afla într-o stare echilibrată. • Respectiv, va exista un factor scăzut de apariție a perturbării adaptării, iar probabilitatea de manifestare a factorului psihologic de îmbolnăvire este redusă. În celelalte două combinații rămase, va exista un factor de stres afișat vizual în anumite tendințe. Aici, stresul apare din nerealizarea sau supraîncărcarea acestor tendințe. • Supraîncărcarea tendinței - când omul manifestă o implicare excesivă în sfera de aplicare a tendinței. Acest lucru poate duce la suprasolicitare emoțională și suferință. • Nerealizarea tendinței - când omul manifestă o implicare insuficientă în sfera tendinței. Acest lucru poate duce la suprasolicitare emoțională și suferință. Cele mai frecvente cauze ale situațiilor de stres conform tendințelor  Anală - situația în care omul trebuie să manifeste perseverență, tendință spre confort și curațenie, cumpătare, soliditate, precum și să-și îndeplinească sarcina calitativ și responsabil, să- și termine treburile, să sistematizeze.  Uretrală - situația în care omul trebuie să manifeste calități de conducere, activitate, intenție, să găseasc noi soluții și, de asemenea, să conducă pe cineva sau ceva. 20  Musculară - situația în care omul trebuie să manifeste efort fizic, calități sportive, rezistență, diligență, să îndeplinească calitativ muncile practice, precum și să acorde atenție sănătății sale fizice.  Cutanată - situația în care omul trebuie să manifeste prudență, grijă, abordare bine gândită, atentă, rațională a sarcinilor, precum și abordare comercială, să controleze procesele.  Vizuală - situația în care omul trebuie să manifeste abordare creativă, empatie, să decoreze, să evalueze situația și spațiul exterior cu ajutorul canalului vizual - pozițiile „frumos-urât”, să privească, să urmărească, să vadă ceva.  Sonoră - situația în care omul trebuie să manifeste auz, să asculte de sunetele externe, să audă orice informație și sunete; să-și utilizeze abilitățile analitice.  Orală - situația în care omul trebuie să manifeste capacități oratorice, comunicabilitate, să vorbească, să explice, să exprime ceva în cuvinte.  Olfactivă - situația în care omul trebuie să manifeste intuiție, să obțină anumite informații. Prin tendințele în care există cele mai mari diferențe între indicatorii procentuali, este posibil să se găsească cauzele psihologice corespunzătoare apariției stresului. Pentru a continua munca cu situațiile stresante, se recomandă aplicarea programului corectiv „Biofeedback- Reglare”. Pe baza indicațiilor, se pot oferi recomandări pentru activitatea subiectului. În final putem concluziona că Coronoscopul este un aparat modern conceput nu numai pentru o diagnoză medicală ci și pentru o psihodiagnoză cuantică folosită în psihologia transpersonală, aparat foarte avansat tehnologic de care se pot folosi psihoterapeuții transpersonali atât în monitorizarea etapelor psihoterapiei cât și în cercetarea cantitativă a fenomenelor psihologice. Bibliografie Braud, W., & Anderson, R. (1998). Transpersonal research methods for the social sciences. Thousand Oaks, CA: Sage. Burris, C. T., & Tarpley, W. R. (1998). Religion as being: Preliminary validation of the Immanence scale. Journal of Research in Personality, 32(1), 55-79. 21 Cartwright, D., & Mori, C. (1988). Scales for assessing aspects of the person. Person Centered Review, 3, 176-194. Cartwright, D. DeBruin, J., & Berg, S. (1991). Some scales for assessing personality based on Carl Rogers' theory: Further evidence of validity. Personality and Individual Differences, 12(2), 151- 156. Cloninger, C. R., Svrakic, D. M., & Przybeck, T. R. (1991). The Tridimensional Personality Questionnaire: US normative data. Psychological Reports, 69, 1047-1057. Cloninger, C. R., Svrakic, D. M., & Przybeck, T. R. (1993). A psychobiological model of temperament and character. Archives of General Psychiatry, 50, 975-990. Denzin, N. K., & Lincoln, Y. (2005). The Sage handbook of qualitative research. Thousand Oaks, CA: Sage Publications. Ellison, C. W. (1983). Spiritual well-being: Conceptualization and measurement. Journal of Psychology and Theology, 11(4), 330-340. Elkins, D. N., Hedstrom, L. J., Hughes, L. L., Leaf, J. A., & Saunders, C. (1988). Toward phenomenological spirituality: Definition, description and measurement. Journal of Humanistic Psychology, 28(4), 5-18. Friedman, H. L. (1983). The Self-Expansiveness Level Form: A conceptualization and measurement of a transpersonal construct. Journal of Transpersonal Psychology, 15(1), 37-50. Gilgen, A. R., & Cho, J. H. (1979). Questionnaire to measure Eastern and Western thought. Psychological Reports, 44, 835-841. Hall, T. W., & Edwards, K. J. (1996). The initial development and factor analysis of the Spiritual Assessment Inventory. Journal of Psychology and Theology, 24, 233-246. Hartmann, E. (1991). Boundaries in the mind: A new psychology of personality. New York: Basic Books. Hoge, D. R. (1972). A validated intrinsic religious motivation scale. Journal for the Scientific Study of Religion, 11, 369-376. Hood, R. W. (1970). Religious orientation and the report of religious experience. Journal for the Scientific Study of Religion, 9, 285-291. Hood, R. W. (1973). Hypnotic susceptibility and reported religious experience. Psychological Reports, 33, 549-550. Hood, R. W., & Morris, R. J. (1983). Toward a theory of death transcendence. Journal for the Scientific Study of Religion, 22(4), 353-365. Hood, R. W. (1975). The construction and preliminary validation of a measure of reported mystical experience. Journal for the Scientific Study of Religion, 14, 29-41. Howden, J. W. (1992). Development and psychometric characteristics of the Spirituality Assessment Scale. Doctoral Dissertation. Texas Women's University. 22 Kass, J. D., Friedman, R. Leserman, J., Zuttermeister, P. C., & Benson, H. (1991). Health outcomes and a new index of spiritual experience. Journal for the Scientific Study of Religion, 30(2), 203-211. King, M., Speck, P., & Thomas, A. (1995). The Royal Free Interview for Religious and Spiritual Beliefs: Development and standardization. Psychological Medicine, 25, 1125-1134. Knoblauch, D. L., & Falconer, J. A. (1986). The relationship of a measured Taoist orientation to Western personality dimensions. Journal of Transpersonal Psychology, 18(1), 73-83. MacDonald, D. A. (1997). The development of a comprehensive factor analytically derived measure of spirituality and its relationship to psychological functioning. Doctoral Dissertation. University of Windsor. Windsor, Ontario, Canada. MacDonald, D. A. (in press). Spirituality: Description, measurement, and relation to the five factor model of personality. Journal of Personality. Mandel, P., (1990), DIE ENERGETISCHE TERMINAL PUNKT·DIAGNOSE, (Energetik Verlag, Bruchsal. Mathes, E. W., Zevon, M. A., Roter, P. M., & Joerger, S. M. (1982). Peak experience tendencies: Scale development and theory testing. Journal of Humanistic Psychology, 22(3), 92-108. Moberg, D. O. (1984). Subjective measures of spiritual well-being. Review of Religious Research, 25(4), 351-364. Paloutzian, R. F., Ellison, C. W. (1982). Loneliness, spiritual well-being and the quality of life. In Peplau & Perlman (Eds.), Loneliness: A sourcebook of current theory, research and therapy (pp. 224- 237). New York: John Wiley. Pekala, R. J. (1982). The Phenomenology of Consciousness Inventory (PCI). Thorndale, PA: Psychophenomenological Concepts. Pekala, R. J., Steinberg, J., & Kumar, C. K. (1986). Measurement of phenomenological experience: Phenomenology of consciousness inventory. Perceptual and Motor Skills, 63, 983-989. Persinger, M. A., & Makarec, K. (1987). Temporal lobe epileptic signs and correlative behaviors displayed by normal populations. Journal of General Psychology, 114(2), 179-195. Persinger, M. A., & Makareck, K. (1993). Complex partial epileptic signs as a continuum from normals to epileptics: Normative data and clinical populations. Journal of Clinical Psychology, 49(1), 33-45. Piedmont, R. L. (1999). Does spirituality represent the sixth factor of personality? Spiritual transcendence and the five-factor model. Journal of Personality, 67, 985-1013. Rowan J., (1992), The Transpersonal. London & New Yoik. Routhledge. Ruffing-Rahal, M. A. (1991). Initial psychometric evaluation of a qualitative well-being measure: The Integration Inventory. Health Values, Health Behavior, Education and Promotion, 15(2), 10-20. Stoudenmire, J., Batman, D., Pavlov, M., & Temple, A. (1985). Validation of a holistic living inventory. 23 Psychological Reports, 57, 303-311. Shapiro, S. B., & Fritzgerald, L. F. (1989). The development of an objective scale to measure a transpersonal orientation to learning. Educational and Psychological Measurement, 49, 375-384. Taft, R. (1969). Peak experiences and ego permissiveness: An exploratory factor study of their dimensions in normal persons. Acta Psychologica, 29, 35-64. Taft, R. (1970). The measurement of the dimensions of ego permissiveness. Personality, 1(2), 163-184. van Quekelberghe, R., Altstotter-Gleich, C., & Hertweck, E. (1991). Assessment Schedule for Altered States of consciousness: A brief report. Journal of Parapsychology, 55, 377-390. Tobacyk, J., & Milford, G. (1984). Superstitious belief and intentionality. Psychological Reports, 55(2), 513-514. Vella-Broderick, D. A., & White, V. (1997). Development and psychometric validation of the Mental, Physical, and Spiritual Well-being Scale. Psychological Reports, 77, 659-674. Wolman, R. (1997, September/October). Spirituality: What does it mean to you? New Age Journal, 78- 81. 24