O scrisoar e p ierdut ă Ion Luca Caragiale 1884 CONTEXTUALIZARE Ș I ÎNCADRARE Surprinzând dintr-o perspectiv ă comic ă realit ăț ile române ș ti ale timpulu i, dar ș i ale naturii umane în general , observator lucid ș i ironic al metamorfozelor individului ș i ale societ ăț ii aflate sub imperiul „progresului” ș i al modei, rafinat psiholog ș i des ă vâr ș it maestru al jocurilor de limbaj , Ion Luca Caragial e semneaz ă în comediile sale atât o cronic ă vie a epocii în care a tr ă it , cât ș i un tablou imuabil, esen ț ializat, al mecanismelor umante activate în preajma unor moravuri, devenite teme ale operei, precum: compromisul, imita ț ia, parvenirea, ș antajul, corup ț ia, nepotismul, adulterul, minciuna etc., fiind considerat cel mai mare creator de tipuri umane din literaturia român ă Reprezentat ă pe scen ă în anul 1884 , comedia de moravuri O scrisoare pierdut ă de I. L. Caragiale este a treia pies ă din seria celor 4 scrise de autor, accentuând ș i prezentând cu umor limitele condi ț iei umane , drept pentru care este considerat ă o capodoper ă a genului dramatic. Comedia este o specie a genului dramatic, care stârne ș te râsul prin satirizarea unor moravuri, unor tipuri umane sau unor situa ț ii nea ș teptate . Personajele comice apar ț in unor tipologii clasice , iar sursa principal ă a comicului este contrastul dintre aparen ță ș i esen ță . Formele comicului sunt diverse: umorul, ironia ș i diferite tipuri de comic (de moravuri, de situa ț ie, de inten ț ie, de caracter, de limbaj, de nume etc.) Fiind un text dramatic , comedia este destinat ă reprezent ă rii scenice , dovad ă fiind lista cu „Persoanele” de la începutul piesei, prezen ț a didascaliilor , compozi ț ia în 4 acte alc. din scene ș i replici , dialogul ș i monologul ca moduri de expunere , precum ș i limitarea ac ț iunii în timp ș i spa ț iu Opera apar ț ine REALISMULUI CLASIC prin: satirizarea unor aspecte sociale, spiritul de observa ț ie acut, veridicitatea ob ț . prin tehnica acumul ă rii detaliilor, tipicitatea personajelor. Caracterul clasic este sus ț inut de echilibrul compozi ț ional, sursele comicului, generalitatea situa ț iilor ș i a caracterelor ( prostul fudul, canalia, „încornoratul”, cocheta etc.) GENEZA - punctul de plecare: realit ăț ile social-politice române ș ti de la sfâr ș itul secolului al XIX-lea - inspirat ă din farsa electoral ă din 1883 TEMA - SATIRIZAREA VIE Ț II SOCIAL-POLITICE dintr-un ora ș de provincie în circumstan ț ele tensionate ale alegerii unui deputat, la sf. sec. XIX - aspecte din via ț a public ă ș i de familie a unor politicieni corup ț i : • VIA Ț A PUBLIC Ă (POLITIC Ă ) : lupta pt. putere politic ă , ș antajul, falsificarea listelor electorale • VIA Ț A PRIVAT Ă : triunghiul conjugal Zoe - Trahanache - Tip ă tescu 1 TITLUL - cuprinde explicit numele obiectului ce va declan ș a conflictul dramatic , fiind pretextul intrigii: pierderea unei scrisori de amor - SCRISOAREA = LAITMOTIVUL COMEDIEI - pune în eviden ță contrastul comic dintre aparen ță ș i esen ță - pretinsa lupt ă pentru putere politic ă se realizeaz ă , de fapt, prin lupta de culise - instrumentul ș antajului politic : „ o scrisoare pierdut ă ” ⇓ art. nehot. „o” indic ă atât banalitatea întâmpl ă rii, cât ș i repetabilitatea ei - traseul scrisorii ordoneaz ă ac ț iunea dramatic ă ș i polarizeaz ă personajele în fc ț . de interesele de moment: Tip ă tescu - Zoe - Cet ăț eanul turmentat - Ca ț avencu - Cet ăț eanul turmentat - Zoe - este semnalat ă generalizarea acestei practici politice , idee consolidat ă ulterior de introducerea unei noi scrisori - cea prin care a parvenit politic Agamemnon Dandanache -, cu acela ș i scop „strategic” - lumea „scrisorii piedute” se dovede ș te a fi un cerc închis, egal cu sine, un mecanism autoreglator. CONFLICTUL - principal: • confruntarea pt. putere politic ă a dou ă for ț e opuse: 1. reprezentan ț ii partidului aflat la putere: prefectul Ș tefan Tip ă tescu , pre ș edintele grup ă rii locale a partidului, Zaharia Trahanach e ș i so ț ia acestuia, Zoe ; 2. gruparea independent ă constituit ă în jurul lui Nae Ca ț avencu , ambi ț ios avocat ș i proprietar al ziarului „R ă cnetul Carpa ț ilor” • conflictul are la baz ă contrastul comic dintre ceea ce sunt ș i ceea ce vor s ă par ă personajele, dintre aparen ță ș i esen ță - secundar : • grupul Farfuridi - Brânzovenescu , care se teme de tr ă darea prefectului REPERELE SPA Ț IO-TEMPORALE - autorul evit ă s ă - ș i plaseze eroii într-o realitate reperabil ă ș i finit ă , preferând a juca ingenios cu valen ț ele universale ale ambiguit ăț ii, specifice naturii umane - laconica precizare „În capitala unui jude ț de munte, în zilele noastre” orienteaz ă a ș tept ă rile cititorului c ă tre o lume româneasc ă etern ă - adj. pronominal „noastre” creeaz ă o coinciden ță sugestiv ă între timpul cre ă rii operei ș i timpul mobil al recept ă rii acesteia - asigur ă ACTUALITATEA subiectului în orice epoc ă - cr. lit. Nicolae Manolescu: „politicul are universalitatea lui ș i nu pretinde glose de subsol ca s ă fie inteligibil dup ă decenii” STRUCTUR Ă Ș I COMPOZI Ț IE - strucuturat ă în 4 acte - 44 scene - interven ț iile autorului sunt moderate (orientate spre „descrierea tehnic ă ” a decorului) 2 SUBIECTUL - ac ț iunea poate fi structurat ă pe momentele subiectului - întâmpl ă rile nu modific ă nimic esen ț ial, ci se deruleaz ă concentric în jurul pretextului. ACTUL I - EXPOZI Ț IUNEA : • îl prezint ă pe Ghi ță Pristanda (poli ț aiul ora ș ului), care îi raporteaz ă servil lui Ș tefan Tip ă tescu (prefectul jude ț ului) în leg ă tur ă cu misiunea pe care o avuse cu o noapte înainte (num ă rarea steagurilor) - INTRIGA: • Zaharia Trahanache vine cu vestea de ț inerii scrisorii de amor de c ă tre adversarul lor politic, Nae Ca ț avencu , proprietarul ziarului „R ă cnetul Carpa ț ilor” • pierderea scrisorii compromi ță toare are loc înainte s ă înceap ă comedia • „scrisorica de amor” de la Tip ă tescu c ă tre Zoe , so ț ia lui Trahanache , devine obiectul ș antajului politic , prin care Nae Ca ț avencu sper ă s ă ob ț in ă candidatura de deputat (acesta o furase de la Cet ăț eanul turmentat, care o g ă sise pe strad ă ) ACTUL II - DESF ĂȘ URAREA AC Ț IUNII : • Ș tefan Tip ă tescu ordon ă arestarea abuziv ă ș i perchezi ț ionarea locuin ț ei lui Ca ț avencu , dup ă care încearc ă s ă îndrepte situa ț ia oferindu-i diverse func ț ii în stat, îns ă acesta refuz ă cu îndârjire • Ca ț avencu reu ș e ș te s ă ob ț promisiunea Zoei Trahanache pentru candidatura râvnit ă , aceasta fiind îngrozit ă c ă va fi compromis ă moral în societate • Farfuridi ș i Brânzovenescu (2 membri marcan ț i ai partidului) se tem de tr ă darea prefectului ș i trimit la „ centru ” o telegram ă anonim ă , pe care prefectul o opre ș te la timp ACTUL III • are loc întrunirea electoral ă în sala mare a prim ă riei • se rostesc discursurile candida ț ilor Farfuridi ș i Ca ț avencu • Zaharia Trahanache r ă spunde la ș antaj cu ș antaj, descoperind o poli ță falsificat ă de Ca ț avencu - PUNCTUL CULMINANT : • venirea dispozi ț iei ferme de la „centru” de a fi trecut pe lista candida ț ilor un oarecare Agamemnon Dandanache ( Agami ță ) • atmosfera devine agitat ă , iar în timpul înc ă ier ă rii, Ca ț avencu pierde p ă l ă ria în c ă ptu ș ala c ă reia se afla scrisoarea ACTUL IV - DEZNOD Ă MÂNTUL : • Agamemnon Dandanache îi întrece în prostie ș i necinste pe candida ț ii provinciali: „mai prost ca Farfuridi ș i mai canalie decât Ca ț avencu” • Dandanache ajunsese pe list ă ș antajând un politician important tot cu o scrisoare de „amor” • mi ș elia personajului reiese din faptul c ă el nu înapoiaz ă scrisoarea, pentru c ă „mai trebuie ș -alt ă dat ă ” • Cet ăț eanul turmentat g ă se ș te p ă l ă ria cu scrisoarea ș i i-o înapoiaz ă lui Zoe • adversarii se împac ă , iar atmosfera se învesele ș te, de ș i votarea în sine fusese o mascarad ă dirijat ă de interesele personale ale unor oameni politici • Nae Ca ț avencu este mul ț umit de „binefacerile unui sistem constitu ț ional”, iar Pristanda confirm ă „curat constitu ț ional” (comicul de situa ț ie) 3 PERSONAJELE - Caragiale : cel mai mare creator de tipuri umane din lit. rom. - personajele ac ț ioneaz ă stereotip , ca ni ș te marionete , f ă r ă a evolua pe parcursul ac ț iunii (personaje plate) - apar ț in tipologiei clasice, având o dominant ă de caracter - se apropie de realism, fiind individualizate prin limbaj ș i elemente de statut social ș i psihologic - personaje ridicole: • Zaharia Trahanache - tipul încornoratului simpatic • Nae Ca ț avencu - tipul parvenitului ș i al demagogului • cuplul Farfuridi - Brânzovenescu - tipul politicianului incult ș i prost • Ș tefan Tip ă tescu - tipul donjuanului ș i orgoliosului • Zoe Trahanache - tipul cochetei adulterine , dar ș i al femeii voluntare • Ghi ță Pristanda - tipul slugarnicului • Cet ăț eanul turmentat - tipul aleg ă torului anonim , ame ț it de frazeologia ș i demagogia politicienilor (instrument al hazardului) • Agamemnon Dandanache - cumuleaz ă toate tr ă s ă turile negative ale celorlalte personaje: parvenitismul, prostia, demagogia, incultura, perfidia, ramolismentul SURSELE COMICULUI - sunt variate ș i servesc inten ț ia dramaturgului de a satiriza defectele omene ș ti puse în eviden ță de campania electoral ă COMICUL DE MORAVURI - vizeaz ă via ţ a de familie : imoralitatea triunghiului conjugal (rela ţ ia dintre Tip ă tescu ş i Zoe) - vizeaz ă ş i via ţ a politic ă : modul în care se preg ă tesc, se desf ăş oar ă ş i se câ ş tig ă alegerile, adic ă ş antajul, falsificarea listelor electorale, corup ţ ia. - spa ț iul politic devine un circ ridicol al intereselor personale COMICUL DE INTEN Ț IE - atitudinea scriitorului fa ţă de personaje se reflect ă în vorbirea lor , utilizarea neologismului reflectând adâncimea contrastului comic dintre APAREN ȚĂ ș i ESEN ȚĂ - personajele mai modeste în preten ţ ii sunt doar ironizate : ele doar pronun ţă gre ş it ( Pristanda , Cet ăţ eanul turmentat ). - în schimb, ambi ţ iosul Ca ţ avencu , incult, dar snob , cu preten ţ ii de erudi ţ ie (avocat, director de gazet ă , prezident al unei societ ăţ i „enciclopedice” , aspirant la mandatul de deputat), este satirizat : atribuie sensuri gre ş ite neologismelor. - un singur personaj este grotesc : Dandanache , „alesul” trimis de la centru - Senil , cu o vorbire incoerent ă , este incapabil de a asimila neologismul, care este înlocuit de interjec ţ ie ş i onomatopee – „Închipuieste- ț i s ă vii pe drum cu birza ț in ț i postii, hodoronc-hodoronc, zdronca- zdronca...” (Dandanache) COMICUL DE SITUA Ț IE - sus ţ ine tensiunea dramatic ă prin întâmpl ă ri neprev ă zute, construite dup ă scheme clasice: • pierderea ş i g ă sirea scrisorii, • acumularea progresiv ă , • coinciden ţ a, • confuzia, repeti ţ ia, • triunghiul conjugal • quiproquoul (Dandanache îl confund ă mereu pe Trahanche cu Tip ă tescu), • evolu ţ ia invers ă a lui Ca ţ avencu (p ă c ă litorul p ă c ă lit), • perechea Farfuridi-Brânzovenescu. 4 COMICUL DE CARACTER - izvor ăş te din comportarea personajelor, din atitudinea lor ş i din ipostazele în care acestea sunt prezentate, din contrastul dintre preten ţ iile pe care le au ş i ac ţ iunile lor. - cuprinde tipologiile clasice , reliefând defecte general-umane pe care Caragiale le sanc ţ ioneaz ă prin râs , cum sunt: demagogia lui Ca ţ avencu, servilismul lui Pristanda, senilitatea lui Dandanache. COMICUL DE NUME - ilustreaz ă principalele tr ă s ă turi de caracter ale personajelor. - Ghi ță Pristanda: numele poli ţ aiului sugereaz ă caracterul servil ş i umil , obedien ţ a fa ţă de ş efi , lipsa de personalitate , deoarece „pristanda ” este un joc popular, asem ă n ă tor cu brâul, ce se danseaz ă într-o parte ş i în alta, conform strig ă turilor ş i comenzilor unui conduc ă tor de joc. - Ca ţ avencu vine de la „ ca ţă ” care înseamn ă „palavragioaic ă ” ş i de la „ca ţ aveic ă ” – hain ă cu dou ă fe ţ e – , de unde reiese demagogia ş i ipocrizia personajului. - Sarcasmul lui Caragiale atinge apogeul comicului prin numele lui Agamemnon Dandanache , care const ă în al ă turarea ridicol ă a numelui marelui strateg grec cu „ dandana” care înseamn ă „încurc ă tur ă ”, sugerând astfel ridicolul personajului, dus pân ă la grotesc - Zaharia Trahanache: sugereaz ă ramolismentul ş i tic ă iala – „zahariseala” – ş i u ş oara modelare a eroului de c ă tre superiorii de la „centru” („trahana”- coc ă moale). - Ş tefan Tip ă tescu evoc ă tipul abil , junele prim , cuceritor de inimi - Farfuridi ş i Brânzovenescu , prin aluzia culinar ă , sugereaz ă imbecilitatea , dependen ţ a , fiindu- ş i unul altuia de folos (farfuria ş i brânza). COMICUL DE LIMBAJ: - surs ă de caracterizare indirect ă , se eviden ţ iaz ă incultura personajelor , u ş or de dedus din: - ticuri verbale - gre ş eli de exprimare - pronun ţ area gre ş it ă a neologismelor ( „bampir”, „so ţ ietate” ), - false etimologii – „capitali ş ti” pentru locuitorii capitalei, „fali ţ i” pentru oameni de fal ă , „ renumera ţ ie” în loc de „remunera ţ ie, salariu”, - truisme ( „O so ţ ietate f ă r ă prin ţ ipuri, vas ă zic ă nu le are”) , - paradox ( „curat mi ş el”, „Dup ă lupte seculare care au durat aproape treizeci de ani” ), - anacolut ( „eu care, familia mea” ), - nonsens („Din dou ă una, ori s ă se revizuiasc ă , primesc, dar s ă nu se schimbe nimic, ori s ă nu se revizuiasc ă , primesc, dar atunci s ă se schimbe pe ici pe colo ş i anume prin p ă r ţ ile esen ţ iale. Am zis!”), - tautologia („ enteresul ş i iar enteresul” ), - confuzii paronimice ( „scrofulos la datorie” în loc de scrupulos) etc. CONCLUZIE A ș adar, prin comedia de moravuri O scrisoare pierdut ă , I. L. Caragiale realizeaz ă o veritabil ă „galerie de arivi ș ti”, provocând râsul cititorilor, dar, în acela ș i timp, atr ă gând aten ț ia spectatorilor/cititorilor, în mod critic, asupra „comediei umane”. Comicul este armonizat cu tragicul („ înd ă r ă tul oric ă rei comedii se ascunde o tragedie” - Titu Maiorescu) într-o oper ă de excep ț ie, mereu vie ș i actual ă , care îndeamn ă ș i ast ă zi la cercetare estetic ă spre a-i fi p ă trunse toate sensurile ș i mecanismele artistice care au generat-o. 5