1 2 Copyright: Manuel VL Ă DU Ţ – 2008 All right reserved Motto: "Do what you can,with what you have,where you are" “F ă ceea ce po ţ i, cu ceea ce ai, acolo unde te afli!” Theodore Roosvelt CAPITOLUL 1 PSIHOLOGIA SUPRAVIETUIRII Este nevoie de mai mult decat cunostintele si maiestria de a construi adaposturi,de a gasi mincare,de a face foc si a calatori fara unelte de navigare standard, pentru a trece cu success printr-o situatie extrema.Unii oameni cu putina pregatire - sau deloc - reusesc sa supravietuiasca.Altii, desi fiind antrenati, nu si-au folosit priceperile si au murit.Cheia in orice situatie de supravietuire este starea mentala a individului in cauza. Sa ai calificari,cunostinte este important;dar dorinta de a supravietui este esentiala. Psihologia de supravietuire poate ca este mai important sau cel putin la fel de importanta ca si trusa de supravietuire.Inainte de toate trebuie sa evaluezi situatia in care te afli, sa incerci sa te linistesti, sa-ti limpezesti mintea si sa gandesti. Nu uita regula 333: 3 ore expus la temperaturi extreme! 3 zile fara apa! 30 de zile fara mancare! Nu spun ca e bine sa nu maninci 30 de zile, dar nu se recomanda mai ales in cazul in care nu ai apa. PRIVITOR LA STRES Intr-o situatie extrema omul se infrunta cu mult stres care pina la urma are un impact asupra gindirii lui.Stresul nu este o boala pe care o poti elimina si lecui,este o conditie prin care trecem toti. Stresul poate fi descris ca reactia noastra la presiune exterioara.Este numele dat experientei pe care o avem in 3 timp ce fizic,mental,emotionalsi spiritual raspundem la tensiunile vietii. Intr-o situatie critica un stres minor te ajuta sa gindesti. Stresul ne provoaca; ne da sansa de a invata despre valorile si fortele noastre.Stresul ne poate arata capacitatea noastra de a minui presiunea psihologica fara a esua; ne testeaza adaptibilitatea si flexibilitatea,ne poate stimula sa actionam mai eficient. FACTORII STRESULUI 1.Durerea 2.Mediul inconjurator 3.Setea si Foamea 4.Oboseala DUREREA Este o reactie fiziologica normala,de aparare a organizmului uman.Omul, lipsit de simtul durerii, este in mare pericol pentru ca nu reuseste la timp sa elimine factorul periculos.Pe de alta parte,durerea il irita si distrage pe om,iar durerea puternica continua ii influennteaza comportamentul si toata activitatea.Cu toate acestea omul este in stare sa se ispraviasca chiar si cu cele mai mari dureri,concentrindu-se asupra unei probleme,cautind iesirea dintr-o situatie ,poate uita pe un timpde durere. MEDIUL INCONJURATOR Chiar si cele mai ideala conditii contin stresori legati de timp(frig si caldura),teren si varietatea de fiinte ce locuiesc pe aria data.Caldura,frigul,vintul,muntii,mlastinile,deserturile,insectele,reptilele priculoase si alte animale sint doar citeva din provocarile care te asteapta.In dependenta cum om isi minuieste stresul ,mediul inconjurator poate fi o sursa de hrana sau si protectie sau poate fi cauza unui discomfort extrem ducind la rani,boli si chiar moarte. SETEA SI FOAMEA Fara apa si mincare omul slabeste si in definitiv, moare. Problema gasirii apei si hranei poate fi o sursa de stres! OBOSEALA Omul se forteaza a continua sa supravietuiasca si nu este deloc usor pe masura ce este tot mai obosit. Posibil ca la un moment dat sa devina atit de obosit incit chiar faptul de a sta treaz devine stresant ! 4 TEHNICI DE CONTROL ALE STRESULUI SI DE CRE Ş TERE A REZISTENTEI PSIHICE V ă prezent ă m mai jos câteva metode ş i tehnici uzuale, folosite în sport, in combaterea stresului de lupt ă dar ş i al celui cotidian, în exersarea ş i concentrarea aten ţ iei, în autorelaxare – înainte ş i dup ă efort, în impunerea autosugestiv ă a voin ţ ei, etc. A. EXERCI Ţ II DE RESPIRA Ţ IE: a)- în pozi ţ ia ş ezând, cu coloana vertebral ă dreapt ă , elimin ă cât mai mult aer din organism, prin contractarea mu ş chilor abdominali; - astup ă - ţ i nara dreapt ă prin presiunea u ş oara cu degetul ş i inspir ă pe nara stâng ă ; imagineaz ă - ţ i c ă odat ă cu aerul inspiri energie din mediul ambiant; - retine- ţ i respira ţ ia, concentreaz ă -te asupra acestei idei, apoi astup ă - ţ i nara care fusese libera pân ă atunci ş i expira lent pe cealalt ă nar ă ; - concentreaz ă -te asupra ideii c ă elimini oboseala ş i încordarea odat ă cu aerul expirat; - începe o noua inspira ţ ie cu nara dreapt ă ş i continu ă ciclul prezentat mai sus. b)- din stând sau ş ezând, expir ă contractând brusc ş i rapid musculatura abdominal ă pentru eliminarea aerului cu zgomot, apoi, f ă r ă pauza, relaxeaz ă - ţ i mu ş chii abdominali, ceea ce duce în mod spontan la umplerea p ă r ţ ii inferioare ş i mediene a pl ă mânilor cu aer; - urmeaz ă apoi un ş ir de respira ţ ii sacadate, în ritm rapid, prin contractarea ş i relaxarea musculaturii abdominale; Acest exerci ţ iu este recomandat pentru purificarea ş i înt ă rirea pl ă mânilor ş i a c ă ilor respiratorii superioare, îndep ă rteaz ă microbii care au p ă truns în fosele nazale, încarc ă organismul cu energie ş i prin aceasta contribuie la cre ş terea capacit ăţ ii de concentrare a aten ţ iei. B. EXERCI Ţ II DE CONCENTRARE A ATEN Ţ IEI a) Exerci ţ ii de izolare de stimulii perturbatori externi: Izolarea de stimulii exteriori poate fi practicat ă , pentru antrenarea cu zgomotele specifice mediului ş i desprinderea spontan ă de acestea în timpul ac ţ iunilor. 5 - din a ş ezând comod, cu spatele drept, pune în ap ropiere un ceas cu un tic- tac puternic; închide ochii, relaxeaz ă musculatura ş i execut ă câteva respira ţ ii calmante; - spune- ţ i în limbaj interior (în gând) c ă nu mai auzi tic-tac- ul ceasornicului. Imagineaz ă - ţ i c ă e ş ti insensibil la ac ţ iunea stimulilor pertu rbatori. Odat ă familiarizat cu acest exerci ţ iu, vei putea decide în mod voluntar s ă auzi numai acele sunete pe care dore ş ti s ă le auzi; - la început, exerci ţ iul se executa 10 - 20 secunde urmând s ă m ă re ş ti durata pân ă la 1 - 2 minute. b) Concentrarea aten ţ iei pe obiecte concrete (metoda Tratak): - alege o imagine simpl ă , neutr ă , de culoare odihnitoare (verde deschis, albastru deschis, cenu ş iu) desenat ă pe un carton; - plaseaz ă cartonul la 1 - 1,5 m. în fa ţă , astfel încât s ă - l po ţ i privi f ă r ă dificultate. A ş eaz ă -te într-o pozi ţ ie comod ă , relaxeaz ă - ţ i musculatura ş i execut ă câteva respira ţ ii lini ş tite; - fixeaz ă apoi centrul figurii (la început 10 - 20 secunde apoi 1 - 2 minute) f ă r ă sa clipe ş ti, pân ă când figura începe s ă fluctueze; - în acel moment ai senza ţ ia c ă ea î ş i schimba culoarea, iar ochii încep s ă l ă crimeze. Închide ochii ş i vizualizeaz ă mental figura. F ă totul ca vizualizarea mental ă care urmeaz ă fix ă rii s ă fie perfect clar ă si limpede, chiar în absen ţ a figurii; - prin exersare se dobânde ş te capacitatea ochiului de a- ş i reprezenta imaginea obiectului (figurii), la comanda voin ţ ei; în orice moment metoda Tratak reduce agita ţ ia min ţ ii ş i contribuie definitiv la dezvoltarea puterii de concentrare. c) Concentrarea pe o imagine mental ă : - alege- ţ i o pozi ţ ie comod ă ş i relaxeaz ă - ţ i musculatura. Execut ă câteva respira ţ ii calmante; - alege o imagine simpl ă , neutr ă , de culoare odihnitoare ş i caut ă cu ochii închi ş i s ă vizualizezi imaginea respectiv ă ; - încearc ă s ă î ţ i reprezin ţ i imaginea în toate detaliile ei. Vei remarca faptu l c ă imaginea aleas ă tinde s ă fluctueze sau s ă dispar ă de pe ecranul mental, care este invadat de gânduri f ă r ă leg ă tur ă cu imaginea aleasa; - când acest lucru se întâmpl ă , readu încet imaginea aleas ă ş i continu ă s ă o vizualizezi. C. EXERCI Ţ II DE AUTORELAXARE a) Metoda Saihtdinov. Pentru înv ăţ area relax ă rii se poate utiliza urm ă torul text: 1. “M ă lini ş tesc, m ă deconectez de tot ce este in jurul meu, nu m ă gândesc în mod special la nimic. Relaxez voin ţ a, m ă destind, m ă odihnesc. 6 2. Îmi reprezint mental propria înf ăţ i ş are; fa ţ a mea e lini ş tit ă , destins ă , senin ă , f ă r ă semne de tulburare. Mu ş chii fe ţ ei sunt relaxa ţ i, fruntea este relaxat ă . Pleoapele devin grele, se las ă în jos. Mu ş chii gurii ş i maxilarele sunt relaxate. fa ţ a e lini ş tit ă , destins ă , relaxat ă 3. Respira ţ ia e egal ă , lent ă , lini ş tit ă ; respir u ş or, liber, lini ş tit. 4. B ă t ă ile inimii se lini ş tesc. Inima bate lini ş tit, egal, ritmic. 5. Mu ş chii bra ţ ului drept se relaxeaz ă Mu ş chii bra ţ ului stâng se relaxeaz ă . Degetele se înc ă lzesc u ş or; mâinile se înc ă lzesc. Mâinile ş i bra ţ ele sunt nemi ş cate, relaxate. 6. Mu ş chii piciorului drept se relaxeaz ă , se înc ă lzesc. Mu ş chii piciorului stâng se relaxeaz ă , se înc ă lzesc Mu ş chii picioarelor sunt relaxa ţ i, destin ş i, calzi, nemi ş ca ţ i. Simt o c ă ldur ă pl ă cut ă în picioare. 7. Tot corpul este relaxat, nemi ş cat. Mu ş chii abdomenului ş i spatelui sunt relaxa ţ i. Simt o c ă ldur ă pl ă cut ă care se scurge prin tot corpul. O c ă ldur ă pl ă cut ă îmi inund ă tot corpul. O stare de toropeal ă îmi cuprinde mintea. Intru într-o stare de somnolen ţă ”. Dup ă 15 - 20 minute de odihn ă , militarul poate folosi urm ă toarele forme, cu caracter de montaj psihologic autosugestiv: 1. “Din to ţ i mu ş chii mei dispare senza ţ ia de greutate ş i de relaxare. Simt o senza ţ ie de r ă coare. Senza ţ ia de rece îmi face “pielea de g ă in ă ”. Palmele ş i labele picioarelor devin reci. 2. M-am odihnit. M ă simt vioi si alert. Respira ţ ia devine mai activ ă Inima bate mai puternic, mai energic. Capul e limpede, mintea clar ă Mu ş chii sunt pu ţ in încorda ţ i. Sunt activ ş i energic. Sunt gata s ă primesc mari înc ă rcaturi de efort în antrenament (misiune). Sunt rapid ş i rezistent. 3. Deschid ochii. M ă uit atent, concentrat. Simt activarea energiei. Sunt plin de for ţă 4. Am o bun ă capacitate de efort. Corpul mi se încordeaz ă ca un arc. Sunt pe deplin mobilizat. Sunt gata s ă ac ţ ionez, s ă -mi manifest voin ţ a” (metoda este indicat s ă fie aplicat ă înaintea începerii unei misiuni de lupt ă ). b) Antrenamentul autogen (metoda Schultz) Se practic ă într-o camer ă lini ş tit ă , bine aerisit ă ş i suficient înc ă lzit ă Subiectul st ă într-un fotoliu cu sp ă tarul înalt sau culcat pe pat cu fa ţ a în sus, picioarele întinse ş i u ş or dep ă rtate unul de altul, mâinile pe lâng ă corp iar capul sprijinit pe o pern ă mic ă . În aceast ă pozi ţ ie fiind, cu ochii închi ş i ş i complet relaxat, se rostesc în gând anumite fraze, cu o concentrare maxim ă asupra ac ţ iunii exprimate. Primul ciclu al antrenamentului autogen este format din opt exerci ţ ii, pentru înv ăţ area ş i însu ş irea fiec ă ruia fiind nevoie de cel pu ţ in dou ă s ă pt ă mâni. Exerci ţ iul respectiv se execut ă de dou ă ori pe zi, durata sa fiind de cinci minute. 7 Exerci ţ iile antrenamentului autogen : 1. Exerci ţ iul întâi - urm ă re ş te realizarea calmului. Pentru acesta se roste ş te urm ă toarea fraz ă : “Totul este calm ş i lini ş tit, sunt calm”. 2. Exerci ţ iul al doilea - urm ă re ş te men ţ inerea senza ţ iei de greutate într- unul din membre. În acest scop se roste ş te urm ă toarea fraz ă : “Bra ţ ul meu drept (stâng) este foarte greu”. Acest exerci ţ iu se execut ă numai pentru un singur bra ţ , senza ţ ia ob ţ inut ă extinzându- se ulterior ş i la celalalt. 3. Exerci ţ iul al treilea - se execut ă pentru realizarea senza ţ iei de c ă ldur ă într- unul din bra ţ e, cu urm ă toarea fraz ă : “bra ţ ul meu drept (stâng) este foarte cald”. El contribuie la dilatarea vaselor de sânge ş i ob ţ inerea unei senza ţ ii de c ă ldur ă în membrul resp ectiv. Exerci ţ iul acesta, ca de altfel ş i cel dinainte, se poate executa ş i pentru membrul inferior. Senza ţ ia ob ţ inut ă se va extinde ulterior ş i la restul membrelor. 4. Exerci ţ iul al patrulea - urm ă re ş te declan ş area senza ţ iei de r ă coare a frun ţ ii. În acest ca z se roste ş te urm ă toarea fraz ă : “Fruntea mea este r ă coroas ă ”. 5. Exerci ţ iul al cincilea - se execut ă pentru dobândirea controlului asupra inimii. Fraz ă stereotip ă utilizat ă este: “Inima este lini ş tit ă ş i bate puternic”. 6. Exerci ţ iul al ş aselea - urm ă re ş te reglarea respira ţ iei, folosindu- se urm ă toarea fraz ă : “Respira adânc ş i lini ş tit”. 7. Exerci ţ iul al ş aptelea - duce la realizarea senza ţ iei de c ă ldur ă la nivelul pântecului. Executantul va trebui s ă spun ă fraz ă : “Pântecele meu este cald, iradiaz ă c ă ldur ă ”. 8. Exerci ţ iul al optulea - se recomand ă pentru prevenirea st ă rii de mole ş eal ă , posibil ă , dup ă executarea celor de mai sus. În acest scop se va rosti urm ă toarea fraz ă : “Respir adânc, îmi încordez bra ţ ele si deschid ochii”. c) Autorelaxarea concentrativ ă (tehnic ă de antrenament autogen) : • durata antrenamentului: 1 - 2 luni, pana la 15 minute de 2 - 3 ori pe s ă pt ă mân ă I. Concentrarea: - din pozi ţ ia culcat pe spate sau ş ezut (pe scaun, în genunchi, cu picioarele încruci ş ate), având pozi ţ ia corpului cu fa ţ a spre nord sau e st, cu palmele direc ţ ionate cu fa ţ a în sus; - se închid ochii ş i se caut ă mental “cel de- al treilea ochi” pozi ţ ionat între sprâncene, ap ă rând ca un punct rotund, luminos, de culoare galbena, ro ş iatic, din ce în ce mai intens; 8 - men ţ inând mental punctul luminos se elimin ă treptat orice gând rebel, orice zgomot din jur, ob ţ inând concentrarea maxim ă II. Relaxarea: - se repeta încet, cu voce sc ă zut ă , monoton ă , formele inten ţ ionale (autosugestii) adresate unor p ă r ţ i ale corpului sau unor func ţ ii psihosomatice, în scopul ob ţ inerii autocontrolului. • Exemplu de formul ă inten ţ ional ă adresat ă sistemului nervos: “Sunt calm, relaxat, am autocontrolul. Nimic ş i nimeni din jur nu m ă influen ţ eaz ă . Am r ă bdare, multa r ă bdare. Creierul meu reac ţ ioneaz ă destins, lucid; fac absolut totul cu sânge rece, meticulos”. • Exemplu de formula inten ţ ional ă adresat ă aparatului locomotor: “Picioarele mele sunt relaxate, moi. Mu ş chii s-au relaxat, simt t ă lpile reci, u ş oare; gambele sunt destinse, genunchii flexibili. Simt o amor ţ eal ă pl ă cut ă urcând spre coapse. Acum ambele picioare sunt relaxate”. - acest gen de formule inten ţ ionale se repet ă de mai multe ori, rar, în timpul concentr ă rii, timp de pân ă la 15 minute, pân ă se face sim ţ it ă starea sugestionat ă în timpul repet ă rii. - se poate continua - în cazul p ă r ţ ilor corpului - relaxarea succesiva ob ţ inând acelea ş i rezultate. III. Ie ş irea din starea de concentrare - nu se recomand ă ie ş irea brusc ă din exerci ţ iul de autorelaxare. Dup ă ob ţ inerea st ă rii induse de formulele inten ţ ionale, se continu ă cu o formula de genul: “Corpul meu se înc ă lze ş te, pulsul este normal, simt mu ş chii înt ă rindu-se, amor ţ eala dispare”. - se repeta de 5 - 6 ori. - punctul luminos - “cel de-al treilea ochi” (al subcon ş tientului) începe s ă se estompeze, aceasta obligându-se prin rotirea globilor oculari, men ţ inând pleoapele închise. dup ă dispari ţ ia punctului luminos se deschid ochii, ie ş ind definitiv din starea de concentrare. 9 CAPITOLUL 2 SUPRAVIE Ţ UIREA METODE DE PREVEDERE A TIMPULUI PROBABIL Cunoa ş tere a indiciilor de prognozare a vremii î ţ i permite planificarea riguroasa a ac ţ iunilor, m ă rindu- ţ i astfel ş ansele de supravie ţ uire. Iat ă câteva dintre indicii: a) Previziunea timpului prin urm ă rirea comportamentului animalelor si plantelor: Timp frumos -Animalele s ă lbatice pasc lini ş tit sau alearg ă (zburda); -Turmele de oi si vite pasc lini ş tite; -Vulturii planeaz ă la mare inaltime; - Ş oarecii si ş obolanii stau afar ă din vizuina; - Ş erpii si ş opârlele stau la soare pe stânci; -Albinele, furnicile sunt in plina activitate; -Trifoiul îsi apleac ă tulpina si isi pliaz ă frunzele; -Ciubo ţ ica cucului î ş i desface frunzele si florile; -M ă cri ş ul isi deschide frunzele; -Seara, iarba se umple de rou ă Timp urât -Animalele s ă lbatice coboar ă in zone ad ă postite; -Turmele de oi si vite se întorc spre staule, ori se ad ă postesc la piciorul stâncii; -Câinii p ă r ă sesc turmele si se întorc la stana; -T ă unii, mu ş tele si ţ ân ţ arii sunt foarte agresivi, enervând animalele domestice; - Ş oarecii si ş obolanii intra in ad ă post; -Vulturii coboar ă la cuiburi; -Corbii si ciorile se aduna in stoluri, croncane si zboar ă perpendicular pe direc ţ ia furtunii care se a ş teapt ă ; -Rândunelele si l ă stunii zboar ă razant cu solul; -Albinele r ă mân in stup; -Trifoiul isi ridica tulpina si se desface; -Ciubotica cucului isi strânge frunzele si florile; -Iarba se umple de roua dimine ţ ii chiar dac ă cerul a fost acoperit. b) Previziunea timpului prin observarea unor fenomene atmosferice naturale: 10 Timp frumos -Aparitia unui strat sub ţ ire ceata deasupra crestelor si vârfurilor mun ţ ilor; -Aparitia cetii seara pe vai; -Lipsa vântului; -Vant slab din orice direc ţ ie, asociat cu un cer senin sau pu ţ in noros diminea ţ a; -Timp frumos, iar vântul sufla din direc ţ ia nord cu viteze mari moderate; -Vantul pornit odat ă cu înnoptarea preveste ş te timp frumos; -Timp frumos, iar vântul bate din direc ţ ia S-E si E, timpul ramane in continuare frumos; -Inseninarea cerului; -Racirea timpului noaptea si aparitia fenomenului de rou ă ; -Culoarea purpurie a norilor înainte a apusului soarelui; -Prezenta cerului pâclos si a vizibilitatii slabe, ca si aparitia curcubeului, datorita impuritatilor ramase in atmosfera, prevestesc timp frumos; -Cerul roz înainte de r ă s ă rit; -Cerul galben-auriu înainte de rasaritul soarelui, înseamn ă ca ziua ramane frumoasa; -Fulgerul f ă r ă nori preveste ş te timp frumos. Timp urât -Soarele r ă sare in ceata; -Presiunea atmosferica scade continuu; -In jurul soarelui (lunii) apar si se men ţ in mai multe cercuri colorate; -Aerul este mai transparent si se observa mai clar diferite detalii ale obiectelor; -Pe vârfurile si piscurile izolate ale mun ţ ilor apar nori den ş i care se deplaseaz ă cu mare viteza pe verticala; -Stelele sclipesc mai puternic; -Cerul galben - pal la apusul soarelui arata ca timpul va deveni ploios; -Cerul ro ş u-murdar-violet, atât la r ă s ă ritul cat si la apusul soarelui este prevestitor de vreme rea sau chiar de furtuna; -Cerul de culoarea alburie pu ţ in incetosata preveste ş te furtuna; -Vantul slab cu soare arz ă tor preveste ş te vreme rea; -Vant din direc ţ ie N-V cu tendin ţ a de înt ă rire înseamn ă c ă in urm ă toarele zile vremea se strica (vara ploua, iar iarna viscole ş te); -Când ploua sau ninge, iar vântul sufla puternic din S, timpul se men ţ ine urat; -Când brizele de vale si de munte se întrerup, timpul se schimba; -Norii Cirus la orizont sau traversând orizontul din N-E prevestesc timp schimb ă tor; -Norii Cirus din S-E cu tendin ţ a de a deveni Cirostratus prevestesc peste 1-2 zile schimbarea vremii; -Norii Cirocumulus la orizont, Cirostratus, Altostratus si Cumulonimbus prevestesc vânt si furtuna, timp urat, desc ă rc ă ri electrice, ploaie cu z ă pad ă 11 PROCURAREA Ş I PREPARAREA HRANEI In situa ţ ia când e ş ti izolat si ra ţ ia de hrana personala este pe terminate sau s-a terminat, trebuie sa fii in m ă sur ă s ă - ţ i procuri ş i s ă prepari hrana provenit ă din mediul înconjur ă tor. RE Ţ INE; Sunt comestibile: • toate animalele s ă lbatice (vânatul) , erbivore sau carnivore; excep ţ ie face vulpea, datorita mirosului sau puternic cu iz de usturoi; • toate p ă s ă rile s ă lbatice - chiar dac ă sunt p ă s ă ri de ap ă sau de prad ă ; o oarecare excep ţ ie o face corbul sau cioara - din cauza c ă rnii sale deosebit de tare si cu gust nepl ă cut (dar poate fi totu ş i mâncat ă în condi ţ ii extreme); • ou ă le g ă site in cuiburile p ă s ă rilor s ă lbatice, indiferent de specia lor , cu condi ţ ia ca acestea sa nu fir clocite; • ş erpii venino ş i sau neveninosi, sunt extrem de gusto ş i (gust intre pui ş i pe ş te). De preferat sunt ş erpii de ap ă , de talie mijlocie. Se m ă nânc ă frip ţ i pe jar, sau cu sosuri diverse, dup ă ce în prealabili au fost jupui ţ i ş i li se îndep ă rteaz ă capul; • broa ş tele de ap ă - se consum ă numai membrele inferioare (pui de balta dup ă ce au fost jupuite, fripte, pr ă jite sau in sosuri); broasca râioasa - este comestibila, dac ă i se îndep ă rteaz ă cu grija pielea care con ţ ine glan de cu substan ţ e toxice si se spal ă bine cu apa; • broa ş tele ţ estoase (de uscat ş i acvatice) - se m ă nânc ă dup ă fierbere, partea c ă rnoas ă din interiorul carapacei. La fel, sunt comestibile ou ă le acestora pe care le depun în nisipul de pe marginea râului sau în frunz ă ri ş aflat în fermenta ţ ie; • pe ş tii - de toate speciile, afla ţ i in râuri si lacuri cu apa dulce sau s ă rata; • racii - care se g ă sesc în scobiturile de sub malurile b ă l ţ ilor, râurilor si pe fundul n ă molos al b ă l ţ ilor, se consuma cle ş tii si coada dup ă fierbere; • scoicile de lac si de râu - se consum ă partea c ă rnoas ă din interiorul cochiliei; • melcii - de preferat cei de talie mare (culoare cafenie, se întâlnesc în crânguri, islazuri, marginea dealurilor, livezi, mai ales diminea ţ a în zori, pe rou ă sau dup ă ploaie, în orice perioada a zilei) - se fierb, dup ă care se consum ă partea c ă rnoas ă , prajiti cu usturoi sau cu diverse sosuri, sau pur ş i simplu fier ţ i; • insectele de talie mare: c ă r ă bu ş ii, l ă custa verde - se m ă nânc ă dup ă ce în prealabil au fost fripte pe jar. Sunt foarte gustoase ş i con ţ in multe proteine; • larvele de insecte, râmele, se consum ă în stare naturala (râmele sunt dulci, datorit ă con ţ inutului lor masiv de glucide). Folosirea capcanelor ş i a curselor A. Capcane a. Reguli la instalarea unei capcane: - înl ă tura orice miros care poate îndep ă rta animalele; 12 - pala capcana cu apa clocotita sau le ş ie din cenu ş a de lemn; clateste bine de mai multe ori; ascunde-o sub un strat de frunze uscate; manipuleaz-o ulterior cu be ţ i ş oare; - nu aduce modific ă ri minime mediului in care ac ţ ionezi; - preg ă te ş te capcana cat mai departe de locul unde va fi instalata; - instaleaz-o pe inserat si ancoreaz-o de un punct fix; - pune momeala numai dup ă instalarea acesteia; - pune momeala la locul ales 2 - 3 zile la rând înainte, pentru a obi ş nui animalul cu prezenta hranei. b) Tipuri de capcane: Capcana cu arc - fig. nr. 1 - alege un arbust tân ă r, cu crengi lungi, drepte si flexibile, pe marginea potecii animalului; - confec ţ ioneaza un cr ă can de lemn; infinge-l cu partea bifurcata in pamat, lateral de arbust, pe cealalt ă parte a potecii; - ciople ş te un bat sub ţ ire, cu cârlig la un cap ă t, in care sa înfigi momeala; - leag ă sfoara (sarma) cu un cap ă t de una din crengile arbustului ales si la un cap ă t leag ă -i un cap ă t scurt (10 - 15 cm.); - leag ă cap ă tul latului de mijlocul lemnului scurt (opritor); - întinde sfoara (sarma) arcuind creanga; - introdu latul cu opritorul prin spa ţ iul dintre cr ă can si sol; - fixeaz ă ba ţ ul cu momeala intre cr ă can si opritor; - aranjeaz ă circular latul pe pamat; astfel încât momeala de pe bat sa fie intre nodul si centrul latului; - mascheaz ă latul cu frunze uscate. Capcana “Fier ă str ă u” - fig. nr. 2 - alege patru crengi drepte (de esen ţ a tare de preferat), groase de 2,5 - 3 cm., trei dintre ele taiele la lungimea de 30 - 40 cm., iar una la lungimea de aproximativ 1,50 m.; - ascute bine cele trei buca ţ i de lemn la un cap ă t, apoi pârleste-le la foc (pentru înt ă rirea vârfului); - leag ă cele teri buc ăţ i de lemn (capete de lance) cu cap ă tul neascu ţ it, perpendicular pe creanga t ă iata mai lunga, la distanta de 25 - 30 cm. intre ele; - leag ă o sfoar ă dubla de tulpinele a 2 copaci de marginea potecii, la înaltimea de 1,50 - 2 m. (in func ţ ie de vânatul vizat); - introdu cap ă tul liber al ansamblului de l ă nci intre cele doua sfori dintre copaci; - preg ă te ş te doi ţă rusi curba ţ i la un cap ă t si înfinge-i in pamat, de o parte si de alta a potecii, la o distanta de 3 - 4 m. intre ei si la o distanta de 0,7 - 1 m. fata de copaci pe care este montata capcana; - preg ă te ş te o sarma sub ţ ire si rezistenta, lunga de câtiva metri; - rasuceste sfoara dubla cu ajutorul pârghiei formate de lemnul ce sus ţ ine l ă ncile, pana la refuz (ca la fier ă str ă u); - leag ă un cap ă t al sârmei de cap ă tul lemnului, lâng ă prima lance; 13 - pozitionand ansamblul de l ă nci vertical (cu l ă ncile orientate spre direc ţ ia de mers spre poteca); - întinde bine sarma peste o creanga apropiata a altui copac, crescut ă perpendicular deasupra potecii; - men ţ inând sarma întinsa, sprijin- o de primul ţă rus înfipt in pamat astfel sa nu se afle deasupra solului la o inaltime mai mare de o palma; - traverseaz ă apoi poteca si petrece sarma întinsa de celalalt ţă ru ş dup ă care leag-o de por ţ iunea sa aflata întinsa pe creanga de deasupra potecii; - mascheaz ă sarma ce traverseaz ă poteca cu ierburi si frunze, iar por ţ iunile întinse in aer, cu l ă stari crescu ţ i pe copaci si împrejurul lor. Capcana “Groap ă de lup” - fig. nr. 3 - sapa in mijlocul potecii o groapa de 1,5 - 2 m. lungime, 1,5 m. adâncime, pe toata l ăţ imea ei; - transporta p ă mântul extras in l ă st ă ri ş , la o oarecare distanta si împr ăş tie-l; - alege câteva (6 - 8) crengi groase de 2,5 - 3 cm., drepte, ş i ciople ş te- le pân ă la ascu ţ ire la unul din capete; - cu un ţă ru ş , g ă ure ş te fundul gropii si marginile acesteia, dup ă care fixeaz ă bine ţ epu ş ele cioplite, astfel încât vrafurile lor sa ias ă din pamat 25 - 30 cm.; - acoper ă groapa cu ramuri uscate si fragile, apropiate intre ele, peste care a ş terne frunzi ş uscat, astfel încât sa nu se observe crengile sau marginile gropii. B. PROCEDEE DE PRINDERE A P Ă S Ă RILOR a. La ţ ul Materialele necesare confec ţ ion ă rii lor: sfoara, sârma, nailon (gut ă ), p ă r de cal împletit, cablu metalic. (fig. nr. 4,5,6). P ă s ă rile se prind relativ u ş or cu ajutorul latului. (Fig. nr. 7) Momeala folosita pentru prinderea lor se constituie din: boabe de cereale, viermi, insecte, semin ţ e. b. Alte procedee P ă s ă rile mai pot fi prinse ş i cu ajutorul be ţ i ş oarelor de lemn, lungi de 10 - 12 cm., amplasate pe sol împreun ă cu momeala. Be ţ i ş oarele se ung cu clei (r ăş ini de conifere) ş i se lipesc de picioare ş i de aripi. Cleiul ob ţ inut din r ăş ina de conifere se poate folosi ş i în cornete de hârtie ori de carton înfipte în p ă mânt. Ciocul p ă s ă rii va r ă mâne lipit de r ăş in ă , când aceasta ş i-l introduce dup ă momeal ă Un alt procedeu este acela de a introduce boabele de cereale în alcool sau spirt, dup ă care se arunc ă pe sol. D. Procedee de pescuit - cel mai bun mijloc de pescuit este (dac ă se dispune de acesta) plasa sau n ă vodul; 14 - undi ţ a improvizata se folose ş te în locuri unde apa are adâncimea mai mare ş i este lini ş tit ă ; - priponul se poate improviza dintr-un fir de sfoara sintetic ă (nylon), lung de 3 -4 m. ş i un alt fir de nailon pe care se leag ă 10 - 15 cârlige cu momeal ă . Se arunc ă seara în ap ă ş i se scoate diminea ţ a. Se poate ancora de un pom sau de un ţă ru ş adânc înfipt în p ă mânt; - ca momeal ă se pot folosi: râme, viermi, carne crud ă , buc ăţ ele de pe ş te, pe ş ti sau broa ş te mici, l ă custe, fluturi, pâine sau m ă m ă lig ă ; - cârligele se pot improviza din sârma, cuie, ace, os, lemn, spini. Procurarea ş i prepararea hranei din plante. De regul ă , tot ceea ce cre ş te din p ă mânt poate reprezenta o surs ă poten ţ ial ă de hran ă . Pentru a putea ob ţ ine ş i preg ă ti hrana din plante, trebuie s ă ş tii s ă le recuno ş ti pe cele comestibile. Prezent ă m in continuare un test care te poate ajuta în acest sens: Testul de comestibilitate universal ă const ă în: a) testeaz ă numai o por ţ iune dintr-o plant ă presupus ă comestibil ă ; b) sec ţ ioneaz ă planta în p ă r ţ ile componente: frunze, tulpini, r ă d ă cini, muguri ş i flori; c) miroase planta, ca s ă consta ţ i prezen ţ a mirosurilor puternice sau acide (nu uita c ă doar mirosul, nu indic ă faptul c ă o plant ă nu este comestibil ă ); d) nu mânca timp de opt ore înainte de începerea testului; e) timp de opt ore cât te ab ţ ii de la mâncare, testeaz ă dac ă te-ai intoxicat a ş ezând o por ţ iune din planta pe partea interioara a cotului sau a închieieturii mâinii de obicei, 15 minute reprezint ă un interval de timp suficient pentru a observa reac ţ ia; f) în timpul perioadei de testare nu b ă ga nimic în gur ă exceptând apa epurat ă ş i por ţ iunea de plant ă pe care o testezi; g) alege o por ţ iune mic ă a unei singure componente ş i preg ă te ş te-o în felul în care dore ş ti pentru a o mânca; h) înainte de a pune por ţ iunea de plant ă pe care ai g ă sit-o în gur ă , atinge o por ţ iune mic ă din suprafa ţ a exterioar ă a buzei pentru a vedea dac ă produce arsuri sau mânc ă rimi; i) dac ă dup ă trei minute nu apare nici o reac ţ ie pe buze, a ş eaz ă por ţ iunea de planta pe limba, ţ inând-o acolo timp de 15 minute; j) dac ă nu apare nici o reac ţ ie, mestec ă foarte bine, o f ă râm ă din ea ş i ţ ine-o în gur ă timp de 15 minute. NU INGHI Ţ I! k) dac ă nu apar arsuri, mânc ă rimi, amor ţ eal ă , în ţ ep ă turi sau alte irita ţ ii, timp de 15 minute, înghite alimentul; l) a ş teapt ă timp de opt ore ş i dac ă apare vreun efect în acest interval, provoac ă - ţ i vom ă ş i bea mult ă ap ă ; m) dac ă nu apare nici un efect nedorit, m ă nânc ă o jum ă tate din aceea ş i parte a plantei, preg ă tit ă în acela ş i fel ş i a ş teapt ă înc ă opt ore (dac ă nu apare nici 15 un efect, partea de plant ă pe care ai preg ă tit- o în acest fel poate fi mâncat ă f ă r ă probleme). Plante comestibile dintre cele mai r ă spândite : Nr. crt. Denumirea Unde se g ă se ş te Ce se folose ş te 1 2 3 4 1 Aglica (fig. nr. 8) pe paji ş ti mai uscate tuberculii cruzi sau fier ţ i (con ţ in amidon, ca si cartoful) 2 Cupa vacii (fig. nr. 9) in luncile râurilor, pe s ă lcii si tufi ş uri (planta urc ă toare) rizomii se consuma pr ă ji ţ i, înlocuind cartoful 3 Cicoarea (fig. nr. 10) de la câmpie la munte, prin paji ş ti, izlazuri, pe marginea drumurilor si cailor ferate R ă d ă cina pr ă jita si m ă cinata (pisata) - serve ş te ca un bun înlocuitor al cafelei. 4 Hameiul prin z ă voaie, de-a lungul apelor, mai ales la câmpie si la deal prim ă vara, se consuma l ă starii tineri, înmuguri ţ i, la supe, ciorbe. 5 Iarba mare (fig. nr. 11) in rari ş ti, pe malul apelor, margini de p ă dure, paji ş ti umede, de la câmpie la deal rizomul fiert sau pr ă jit. 6 Nalba (fig. nr. 12) frecventa de la câmpie la munte, prin gr ă dini, pârloage, margini de drumuri si cai ferate tulpinele tinere si frunzele, ca salata si ca spanacul (supe, ciorbe, piure). de la câmpie la 16 7 P ă p ă dia (fig. nr. 13) munte, prin gr ă dini, lunci, paji ş ti frunzele, ca salate sau ciorbe. 8 Ş tevia de la câmpie la munte, frecventa prin gr ă dini, lunci, marginea drumurilor, paji ş ti frunzele - la salate, supe, ciorbe, piureuri (la fel ca spanacul). 1 2 3 4 9 Urzica (fig. nr. 14) abundenta prin locuri ferite (viroage), pe lâng ă garduri, drumuri, cai ferate frunzele dup ă fierbere, in ciorbe, supe, piureuri. 10 Afinul la munte, mai sus de limita p ă durilor, formând afini ş uri fructul copt, de culoare neagr ă -brumat ă 11 Alunul de la câmpie pân ă la munte prin p ă duri, t ă ieturi si margini de p ă dure, tuf ă ri ş uri, grohoti ş uri ş i chiar prin poieni fructul uscat. 12 Fragul (fig. nr. 15) la munte ş i deal, prin rari ş ti, margini de p ă dure, locuri pietroase Fructul. 13 Murul la deal si munte, prin tuf ă ri ş uri, margini de p ă dure fructul, de culoare negru- lucios. 14 Zmeurul în regiunile muntoase, prin t ă ieturile de fag ş i brad Fructul. 17 Ciuperci comestibile Ciupercile comestibile con ţ in ap ă , substan ţ e minerale (s ă ruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, etc.), substan ţ e organice (glucoz ă , celuloz ă , proteine, vitamine, acid citric). Dintre cele ar ă tate rezulta c ă ciupercile constituie un aliment complet, cu o valoare nutritiva destul de mare. La substan ţ ele componente enumerate se adaug ă ş i aroma lor, care le confer ă calit ăţ i apetisante apreciabile. Se recomand ă ca ciupercile sa fie consumate în stadiu tân ă r ş i imediat dup ă recoltare, deoarece con ţ in substan ţ e u ş or a lterabile, care în cursul descompunerii lor pot da na ş tere la compu ş i toxici. Înainte de preg ă tire trebuie s ă fie bine cur ăţ ate de p ă mânt, nisip ş i bine sp ă late; la multe specii piciorul, fiind dur, se îndep ă rteaz ă Ciupercile se pot consuma proaspete sa u conservate (uscate, murate sau marinate). Nr. crt. Denumirea ciupercii Unde se g ă se ş te Cum se recunoa ş te 1 2 3 4 1 Ciuperca de câmp (de b ă legar) (fig. nr.16) Pe p ăş uni, in locurile însorite, cu iarba, in gr ă dini, pe marginea -lamelele de un roz pl ă cut ori maro, are picior relativ scurt, miros caracteristic foarte pl ă cut; drumurilor, din martie pana in decembrie. 2 Buretele galben (fig. nr.17) In p ă durile de foioase si de conifere, mai des in lunile de vara, dup ă perioade ploioase, uneori apare si in septembrie. -culoarea vie-galben ă , forma caracteristica neregulata, ondulata. -stratul fertil al corpului fructifer, pare a fi format din lamele, dar de fapt este cutat-ridat. 3 Mân ă tarca sau hribul (fig. nr.18) Cre ş te in paduri de conifere si foioase, prin tufi ş uri, la marginea p ă durile, doar in luna mai pana la sfâr ş itul verii. -culoarea galbena-verzuie al stratului fertil al corpului fructifer; picior c ă rnos, ornamentat cu re ţ ea sub p ă l ă rie; culoarea c ă rnii de un alb persistent. -ATEN Ţ IE, se poate confunda cu: mân ă tarca de var ă , care are o culoare mai deschis ă ş i tot 18 piciorul acoperit cu o re ţ ea alb ă ; cu hribul dracului, acesta având piciorul împânzit de o re ţ ea ro ş iatic ă 4 Creasta coco ş ului (fig. nr.19) Cre ş te în p ă durile de foioase ş i de conifere, pe sol, -toat ă ciuperca are culoarea unitar ă , galben -ocru; are ramuri lungi, cilindrice; 1 2 3 4 în grupuri, pe versan ţ ii de mun ţ i stânco ş i, vara ş i toamna. în ă l ţ imea caracteristic ă , 10 - 20 cm. -ATEN Ţ IE, se poate confunda cu: “barba caprei” care are ramuri mai întortocheate, ro ş ietice ş i portocalii care este otr ă vitoare. 5 Buretele ş erpesc (fig. nr.20) Cre ş te vara si la începutul toamnei, in p ă durile de foioase si de conifere, in tufi ş uri, iarba, la liziera p ă durilor. -în ă l ţ imea ie ş it ă din comun (15- 45 cm.), gulera ş ul mobil, p ă l ă ria care se desprinde u ş or de picior. -ATEN Ţ IE, se poate confunda cu ciuperci otr ă vitoare, e preferabil sa nu se culeag ă decât exemplarele mai mici de 15 cm. 6 Sbârciogul (fig. nr.21) Cre ş te numai prim ă vara, din aprilie pân ă în iunie, pe sol umed cu ierburi, tufi ş uri, la marginea p ă durilor sau lumini ş uri. -gropi ţ e alungite, neîntortocheate, de pe p ă l ă rie; cavitatea unit ă a p ă l ă riei ş i a piciorului; culoarea maro- deschis a p ă l ă riei. -ATENTIE, se poate confunda cu zbârciogul gros, care are p ă l ă ria prev ă zuta cu pliuri lobate asem ă n ă toare circumvolun ţ iunilor de pe creier. 19 7 Râ ş covul (fig. nr.22) Cre ş te în p ă durile de brad, vara ş i toamna. -latexul portocaliu, care se înverze ş te în contact cu aerul, p ă l ă ria are la suprafa ţ a zone de culoare; lamelele de culoarea portocaliu-aprins. -ATEN Ţ IE, se poate confunda cu râ ş covul de mesteac ă n. 8 Iu ţ arii Cresc vara ş i la început de toamna, în p ă duri de foioase (stejar ş i fag). -p ă l ă ria alb ă -neted ă ; lamele albicioase, strâns apropiate, piciorul cilindric, relativ înalt (3 - 11 cm.). 9 Pitarca (buretele de mesteac ă n) (fig. nr.23) Cre ş te vara si toamna în p ă duri de foioase, in lunci, cel mai adesea in apropierea arborilor de mesteac ă n. -p ă l ă rie maro-cenu ş ie sau galben-maronie stratul fertil tubulos, cenu ş iu cu pori mici; picior suplu, acoperit cu granula ţ ii de culoare închis ă 10 Ghebele (fig. nr.24) Cresc vara si toamna in p ă durile de foioase, pe buturugi putrede, -p ă l ă ria maro-decolorat, lamelele în forma de pâlnie, piciorul lung, maro-deschis, f ă r ă gulera ş (5-10 cm.). 1 2 3 4 pe r ă d ă cini; în grupuri mari. 11 Buretele de nuc (p ă str ă v de nuc) (fig. nr.25) Cre ş te din prim ă vara pana in toamna, pe trunchiurile de ar ţ ari sau nuci, dar si pe pomii fructiferi si foioase, de regul ă etajat. -corpul fructifer cu picior, dimensiuni variabile, de la câ ţ iva cm. pana la 50 cm; pielita (scuama) maro-închis, dispus ă în semicerc. Ciuperci necomestibile. Nr. crt Denumirea ciupercii Unde se g ă se ş te Cum se recunoa ş te 1 2 3 4 1 Hribul ţ ig ă nesc (mân ă tarca In p ă duri rare de foioase, vara si la începutul toamnei; de obicei cate una, -p ă l ă ria alb ă -cenu ş ie sau crem- cenu ş iu; stratul fertil fructifere este tubulos, porii au culoarea ro ş ie; la ap ă sare devine albastru- verzui; piciorul de culoare 20 dracului) (fig. nr.26) uneori in grupuri. galben ă , acoperit cu o re ţ ea fin ă ro ş ie, la mijlocul piciorului; carnea este alb ă - g ă lbuie, la sec ţ ionare devine alb ă struie. Cre ş te în lumini ş uri de -p ă l ă ria, ro ş u-aprins, ro ş u- g ă lbuie uneori portocalie, 2 P ă l ă ria ş arpelui p ă duri de conifere, uneori sub mesteceni si în p ă duri de fag, la sfâr ş itul verii ori toamna. împodobita cu buline albe; lamelele albe; piciorul alb, sub p ă l ă rie are un gulera ş alb, bine dezvoltat; carnea este moale alb ă 3 Sbârciogul gros (fig. nr.27) Cre ş te în p ă duri de brad, cu sol nisipos, uneori in p ă durile de foioase in aprilie; poate apare si in martie sau vara. -p ă l ă ria prezint ă pliuri lobate, asem ă n ă toare circumvolu ţ iunilor de pe creier, forma neregulata, culoarea ro ş iatic ă , ocru sau maro-închis; piciorul de culoare alb-murdar, galben- pal poate fi si ro ş iatic; carnea este asem ă n ă toare cu , casant ă , sf ă râmicioas ă 4 Buretele viperei (fig. nr.28) Cre ş te de la începutul verii, pana toamne târziu - în p ă duri de foioase, uneori in p ă duri de brad. -p ă l ă ria este lucioas ă , striat ă radial c ă tre margini, are culoarea verde-g ă lbui dar poate fi si verde-maronie sau verde-cenu ş ie; lamele albe, strâns apropiate; piciorul alb, fibros, catifelat, eventual p ă tat cu culoarea p ă l ă riei; în ă l ţ imea 6-12 cm. În partea superioara prezint ă un guler r ă sfrânt. in jos. -ATEN Ţ IE, poate sa-i lipseasc ă gulerul ş i din aceasta cauz ă poate fi confundat ă cu ciuperci comestibile. Dac ă o ciuperca seam ă n ă cu buretele, neap ă rat trebuie aruncat ă Cre ş te vara si -p ă l ă ria maro-cenu ş ie,