Douglas Miller genlal! um sa ar trel ucite Ce trebuie sd qtii, s6 faci gi sa spui ca s[ transformi ideile tale in succes [[ tI c I s 6s^ RENTROP & STRATON \ / r anr nenrrr Iii?#lEiii#lE# www.rs,lo Ai o idee geniali. Gum faci si devini realitate? Este esential sd dovedegti initiativd qi sh ii dai curs: permite organizatiilor in care lucrezi sd prospere, aceasta fiind gi calea cdtre realizdri gi succese mai mariin carierele noastre. in cadrul locului de muncd, ideile strdlucite pot fi generate de indivizi de la orice nivel giin orice scop. Unele idei rezolvd probleme; unele imbundtbtesc un proces sau un produs; altele dezvdluie oportunitdli cu totul noi. :^ REZULTATE GENIALE: o Veifi capabil si identifici obiective 9i sd generezi idei pentru a le realiza. o Vei deveni expert in transformarea ideilor tale in realitate. o Abilitatea ta de a avea idei geniale va construi un alt mod de viafi. Douglas Miller este specializat in atitudine pozitivS, gAndire creativd 9i leadership, lucrAnd cu organizalii importante din Marea Britanie gi Europa. ffirrsRrs ISBN : 978-973-722-37O-g ilt IIiltIIililtilillltlll @ RENTROP & STRATON /: lnnnl , ilxill[J[il[ffitlllilil @ Pearson Education Limited Aceastd traducere - Brilliant Idea What to know, do and say to make a success - este publicatd in inlelegere cu Pearson Education Limited @ 2O1O RENTROP & STRATON Fii genial! Cum sd ai idei strdlucite ISBN: 978-91 3 -1 22-37 O-8 Toate drepturile rczeNate. Nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi reprodusd, arhivatd sau transmisd sub nicio formd ;i prin niciun fel de mijloace mecanice sau elecrronice, rotocopiere, **-"ffi:J:::,:il;i*", fdrd permisiunea in scris din Pregedinte: George Straton Director general: trlorin Cdmpeanu Director Divizie Editoriali: Rizvan Tinase Traducere: Magda Achim Manager editoriaVredactor: Manuela lArloaici Art director: Cristina Straton Tehnoredactare : Dana Segirceanu Corecturi: Elvira Panaitescu Tipdrit la C.N.I. ,,Coresi" S.A. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei MILLER DOUGLAS Fii genial! Cum si ai idei strilucite / Douglas Miller; trad.: Magda Achim - Bucuregti: Rentrop & Straton,2010 ISBN 978-973-722-370-8 I. Achim, Magda (trad.) 159.923.2 /-* 8&5/)RENTROP&STRATON \-,2 Cnp de Uitrrl ti Co6dLdi in Ahced Bdul Nafunile Unite nr. 4, bloc 107 A, sector 5, Bucure$ti TeI.: 021.209.45.45. Fe 021408.28.99 E-mail: cani@rs.ro. Internet: rw.rs.ro. Ce trebuie sa $tii, sa faci gi sa spui CUMSAAI IDEI STNAruCITE ca sA transformi ideile tale in succes Douglas Miller Traducere: Magda Achim 11 13 Etapa 1 1 Cuprins lntroducere Etapa 2 2 a J 4 Etapa 3 5 6 7 8 Etapa Etapa Obiectivul ideii geniale De ce sd ai idei? G ener eazd. idei geniale ,,Habitate" pentru idei geniale Depdgirea barierelor psihologice Cum sd generezi idei geniale Luarea deciziilor Provocdrile oamenilor Idei in laborator - testele dure Idei in laborator - testele delicate Decizli gi acfiuni Idei in libertate Strategia gi lansarea ideii tale geniale Idei qi echipe geniale Tu qi atitudinea ta pozitivd Ciclul de viati al unei idei Ce se intAmpld cu ideea ta 4 9 10 11 I t2 29 31 43 55 75 77 93 111 119 135 r37 159 17l Concluzie Bibliografie Mullumiri Despre autor 183 185 t97 t93 195 5 t99 Introducere ,,Ideea este tot ceea ce existd." Omette Coleman, muzician gti genial! Uneori s-ar putea sd nu te simfi aqa, dar esti. Privind in jur la tine in birou, in tren sau intr-o cafenea, sau in oricare alt loc in care citeSti aceastd carte, s-ar putea sd itri vind greu sd crezi cd locuitorii PdmAntului, asemenea 1ie, i1i impdrtdgesc talentul. Ca ti tine, qi ei sunt geniali! Egti genial pentru cd ai idei tot timpul. Ai momente de reve- lalie cdnd te ndpddesc ideile, s-ar pdrea din senin, adesea la ore nepotrivite ca, de exemplu, 3 dimineafa. Sau cdnd faci un dug, sau te plimbi prin parc, sau cdnd te uifi pe fereastrd ore in gir. Egti genial pentru cd pAnd $i atunci cdnd efectuezi cele mai sim- ple sau cele mai instinctive sarcini, egti capabil sd ili pui intrebdri de genul: ,,De ce nu fac lucrul dsta aga?" sau: ,,Md intreb ce s-ar intdmpla dacd l-ag face aqa". 1ti o capacitate infinitd de 1in9va Egti genial pentru cd ai o intuitie care te face unic. Ea poate schimba in bile nu numai propria-liuiafd, dar qi pe a celorlaltri. Egti genial pentru c6 te pofi elibera de gdndirea rigidd. PoJi sd ifi schimbi modul in care gdndeqti 9i felul in care abordezi slujba existentd. Epti genial pentru cd dai lumii tale forma pe care o doreqti. Prietenele noastre, animalele, trebuie sd se adapfezt! Ia mediullor de viaf6. $i tu o pofi face, dar, in acelagi timp, poti sd dai mediului in care trdieqti forma care fi se potrivegte. Poti sd explorezi ;i sd expe- rimentezi la nesfArgit ideile qi opfiunile pe care le ai la dispozilie. + ,/ 8 Cum sd ai idei strdlucite Aqadar' vrei sd ai mai multe idei geniale? vrei sd exploatezi la maximum aceastd inteligentd? Vrei sd mai qtii 9i de ce ar rre_ bui sd o faci? Atunci citegte mai departe... De ce sd ai idei geniale? I Vrei ca la sfdrgitul viefii tale profesionale sd pofi sd i1i spui cd ai reugit? Sau vrei ca toate oportunitaiile legate^de ocupalia ta zilnicd sd ifi scape printre degete? I Munca poate sd insemne 45 de ani de corvoadii sau exact lucrul care i1i definegte viafa in cele mai pozitive moduri. Nu prin noroc se diferenliazd cei activi de cei pensiona{i din motive psihologice. Ci prin atitudine. r i1i vei petrece intre 80.000 qi 100.000 de ore din viatra ta la serviciu. Este ingrozitor de mult timp sd te plictisegti, sd te descurajezi gi sd te demotivezi. avana idei 9i incercAn_ du-le, te implici cu adevdrat in munca ta. I La serviciu ai idei extraordinare tot timpul. Ce lucru fan_ tastic sil po{i sd spui cd ai avut o idee extraordinard, ai pus-o in practicd qi ai adus o schimbare. I Cand incepem sd ne ,jucdm,,cu ideile, uitdm cd suntem ,,la muncd". Simlim cd am depdgit ,,limitele temporale.., sun_ tem relaxafi 9i eficienfi. Obignuitele opt ore (sau poate 10, sau 12) zboard.,,Munca., ;i toate conotafiile negative ale acestui cuvdnt se transformd in ceva ce fac alfii. O Tuturor ne place sd fim asociafi cu succesul. De ce s6 nu faci parte din acest succes, fdc6ndu_1i cunoscute propriile idei? De ce sd nu fii jucdtor, in loc sd fii spectator? I A avea idei, a le incerca gi a nu_fi fi teamd sd eguezi une_ ori qg-q! elemente esenfiale pentru ceea ce face din tine o fiinld umaiid. i Transpunerea ideilor in practicd reprezintii un mod exce_ lntroducere 9 lent de a atinge sentimentul de putere gi succes personal. AjunE iftr-aTe$AaEea Senzdie cE ,,eqti Viu", pe cafe numai contactril crl lumea fi-o poate da. Pentru a supraviefui gi a prospera in organiza\iata, trebuie sd dovedegti initriativd, sd ai idei qi sd te implici. De ce citegti aceaste carte? Ai o idee care este ,,genial de simpld" -"-U!|99$l_slqpllg4lg schimbd ceva? Sau eqti nerdbddtor sd creezi ceva ,,pur qi simplu geiriai":unlucru mare care schimbd totul? Ai o idee comerciald buni sau o idee de modificare organi- zalionald qi vrei sd qtii cum sd ii influen\ezi pe ceilalli pentru ca aceste lucruri sd se intdmple? Probabil vrei mai mult de la slujba ta sau vrei sd devii mai eficient in ceea ce faci. S-ar putea sa fii plitit ca sd fii un generator de idei si ai sen- , zgfa-Cra-arfqpas in pani de idei bune. S-ar putea sa joii un rot administrativ ti sdifdoreqfi sd aduci o schimbare sau si incepi sd i{i vezi slujba altfel. Poate egti doar curios sd afli cum sd ai idei geniale. Indiferent de rolul tdu, fie cd egti un manager care doreqte ca' echipa sa sd aibd gi si pund in practicd idei geniale, un manager I i care doregte sd aiba gi sd pund singur in practicd idei geniale sau \ un angajat care vrea sd iasd in evidenfS, aceastd carte este pen- itru tine. Dacd ai toate sau oricare din aceste lucrui, aceastd carte te poate ajuta. 10 Cum sd ai idei strdlucite Unde o poti folosi? Sfaturile din aceastd carte sunt adresate celor care sunt anga- jati de altcineva, dar multe dintre instrumente, tehnici gi procese pot fi aplicate in multe aspecte ale viefii. Este pentru cei care simt cd, prin ideea potrivitd, pot schimba lumea, precum gi pen- tru cei care vor sd i;i transforme slujba. Cum func{ioneazi aceastd carte? Fii genial! Cum sd ai idei strdlucite te poarte prin urmdtoarele etape: Etapa t Identificarea obiectivului tiu iti va da posibili- tatea sd identifici obiectivele legate de rezolvarea problemelor sau de exploatarea oportunitdlilor care creeazd necesitatea idei- lor geniale. Etapa a 2-a: Generarea ideilor geniale te va ajuta sd gene- reziidet geniale pentru arealiza obiectivele de mai sus. Etapa a 3-a: Luarea deciziilor explicd modalitdti de selec- tare a celor mai bune idei geniale. Btapa a 4-az Idei in libertate i1i aratd cum sd i1i pui ideile geniale in practicd prin propria atitudine pozitivd gi printr-o strategie extraordinard, dar qi prin ;i cu alli oameni. Etapa a 5-a: Ce se intimpli pe urmd explicd faptul cd ge- nerarea ideilor nu este ceva ce se intdmpld o data in viata; este un proces permanent. Aceastd etapd te ajuta sa vezi unde te afli in ciclul ideii Si incotro sa te indrepli in etapa urmdtoare. incepem cu Etapa 1 - cu identificarea problemelor sau a oportunitdtilor ;i cu stabilirea obiectivelor noastre... Obiectivul icleii geniale ai iclei? evoia de a genera idei geniale vine din urmdtoarele trei surse: 1- Ai identificat o oportunitate care trebuie transpusd in viafd. Obiectivul tdu este si generezi idei geniale care sd optimi- zeze aceastd oportunitate. 2 Tu, echipa ta, departamentul tdu sau organiza(ia ta se con- fruntd cu o problemd care necesitl rezolvare. Qbiectivul tdu este sd generezi idei geniale care sd rezolve problema. 3 ]i-a venit o idee geniald qi gtii ci are potenfial. Obiectivul tdu este sd ii evaluezi potenfialul qi sd decizi cine ale ne- voie de ea, cum poate fi folositd qi cum pofi sd o faci sd fie acceptatd. Va fi folositd pentru a rezolva o problemd sau reprezintd o oportunitate care trebuie fructificatd? in acest capitol vom analiza valoarea ideilor gi necesitatea de a le transforma in obiective, in caz cd urmeazd sd fie transpuse in viafd. Avem in vedere, de asemenea, qi cum putem sd identi- ficdm aceste obiective. Obiectivele ne conferd directie, iar dacd gtim in ce direcfie ne indreptam, g$nilirea noastrd (,,generarea ideilor") devine mai agild. Vom analiza in detaliu acest proces in Etapele a 2-a, a 3-a Si a 4-a. Un obiectiv clar conferd. ideii concentrare, energie Si control. James Adams Conceptual Blockbusting 16 Cum sd ai idei strilucite Aga cum au mai evidenfiat 9i alfii in repetate r0nduri, adeseori este_micd diferenla apfg g qroblemd qi o oponunitate. pro_ b-lenGto cidc iEtfeci f11ventp,;;;;""3fnT:TfiX;iil3llll'f ilffi :::f ; ideilor rdm'ne aceragi, indiferent o" ouiJ"tiuur no.u.r'iinJ:*" * nFluxulu icleilor geniale Po{i sd observi in diagrama de mai jos cum se integreazd identificarea obiectivului in int "guf f-Ji al ideii geniale. O oportunitate O problemi Luarea deciziei (Etapa a 3.a) l. Jli \t' Ideile in libertate (Etapa a 4_a) -\ ,i ) I r-{ Obiectivul ideii geniale (Etapa l) $ Generarea ideii geniale (Etapa a 2_a) {} De ce sd ai idei? 17 Obiectivul exploatlrii oportunitS{ii O cale captivantd de a produce o idee genialS este sd identi- fi,cj o oportunitate sau doar sd ai o vagd idee cd un lucru s-ar putea gtim precis este cd vAndtorii de oportunitdti se disting printr-o mare curiozitut", p_gl_irtr"br4jijlplryj. in plus, adesea igi aratd nemullumirea-fa1a dF starea de fapt, pentru cd pun o multrime de intrebdri de tip ,,cum", cate confin cuvinte precum a imbundtifi, mai bine, mai repede, mai mult sau mai promptpen- tru a imbundtdfi practicile curente sau a inventa unele noi. Acest subcapitol referitor la exploatarea oportunitdtrilor se imparte in patru pd(i: L Vindtorii de oportunitifi - trisdturile 2 ,,Imagineering-ul*" ideilor noi - identificarea oportunitdfi- lor creative 3 GAndirea scenariului - o abordare strategicd a identificdrii oportunitdlilor 4 Oportunitdfile * cdteva mementouri. VAndtorii cle oportuniteti - trlsdturile / 'VanAtorii de opornrnitifi se disting prin diverse caracteristici Pe care le vom explora in continuare. Nicio problemd ' Vandtorii de oportunitdfi exploreazd idei, chiar dacd s-ar putea sd nu existe niciun motiv clar gi hotdrAtor pentru a face * Termen format de la imagination qi engineefing calchiat de Walt Disney pen- tru a descrie procesul prin care cei care creeazd animalii iSi folosesc visele ;i viziunea pentru a le transforma in realitate (n.tt.). sd reprezinte o ,,idee bund". Ideile cdnd identifici o lg. No existd o singurd metodd, p*cara largd, de identificare a oportunitdlii. insd ceea ce Ciclul de viafi al unei idei (Etapa a 5_a) 18 Cum sd ai idei strdlucite I I\ ll i j l,?ii|l^9.,9. ?"::ltd din timp o gandire acrivd, pofi sd scurt_ cfcurtezr potenlialele probleme viitoare. Aceasia'pentru "a v'ndtorii de oportunitdfis-ar puteu ra n" at6t de precoce in iden- tificarea viitoarelor oportunitdfi de schimbare, inc0t * il"""pa sd genereze iaei n3rlgr11re ca porentialele probleme ftA*if" sifuatia curen td. EviGrirc*"';;;' la aou"a.eti acest -iu.*, TruC.ai*gqcn-obprryg lr_tut_g,:ste"f;cdfi catddinrimp,nuavem niciodard nicio sania ,a ffi,em "*" _fi f;;;il;r,;;;i" uo*, de acliuric. $timTfisa- ea-o idec't-und.* .ruq," o noud oportuni- tate ne dd Sani't sd actiondm inainte.a o fu"a altcineva. posibilitdti Vdndtorul de oporfunirdf i considerd idp*il,e.-_qp-i 4fpp1 -pqSi_ btl.1t$31" o-eaai b 9._T9."_.pgr9 $ * ga"dgg-tj. Fireete, cei mai multri dintre noi, exCepianau_i p" iei lpatici mental, avem idei nglgnejredm posibiiitdfi noi in minteiot r_pri. ria";;il;" , .,oRortuniidii pilcepu1i"ptnnhEffi."**.;;ffi ";;;";;; \ asta?" sau dau glas unor gdnduri ".r_ * fi: ,,Md iiitreb ce s_ar )intdmpla dacd,...,,sau: ,,Nu_mi vine sd "."il;;* ;;ar";i" f asta". Vendtorii de oportunitdfi pricepufi au idei qi sugereaid / posibilitali legare de acestea. Ideile altora ' vendtorii de idei pot adapta sau pot forosi ideile altora. Ei sunt buni ascurti[tori gi adeseori "ste nevoie sd pui intrebdri potT"_i!: pentru a obtrine riispunsurile prefioase pe care vrei si le auzi. Ydndtorii de oportuniHli iqi ascut 'rririurr"u perifericri pen_ tru a vedea ce spun $i ce fac afJil fii receptiv f" "p"""riHtii" Si ideile pe care fi le prezintd ceiialti! --r" De ce sd ai idei? 19 Creativitate Vdnarea oportunitdtilor necesitd in mod frecvent un grad ridi- cat de gdndire creativd. in acest sens vei gdsi util Capitolul 4 - ,,Cum sd generezi idei geniale". Vindtor sau,,profitor"? - A vdna o oportunitate este ceva; a profita de o oportunitate este altceva. Dupd ce ai identificat o oportunitate, trebuie sd stabileqti obiectivul de exploatare a oportunitdfii - ce incerci de fapt sd rea- lizezi. Trebuie sd faci acest lucru pentru cd ideile neclare despre oportunitdtri vor conduce la solutii neclare qi la acfiuni neclare. Oportunitatea iniliald egueazd din cauza lipsei de specificitate. Urmdregte procesul de gdndire din spatele ,,Obiectivului de rezolvare a problemei" (vezi paginile urmdtoare) pentru a te aju- ta sd stabileqti 9i obiectivul de exploatare a oportunitdtrii. Iclei grozave cle la imagineeri De aproape 60 de ani, Walt Disney Corporation are un depar- tament de imagineering care ndscocegte noi experienfe pentru copii gi adulli, care ajung sI se materializeze in parcuri tematice, personaje g.a.m.d. Ce a determinat echipa Apple sdcreeze iMacul gi iPodul? Ce a determinat echipa Google sd creeze Google Earth? Ce l-a determinat pe Walt Disney sd se gAndeascd la filmul artistic de lung metraj Albd-ca-Zdpada ;i cei ;apte piticiintr-un moment in care filmele de animafie durau de reguld circa cinci minute? Ce l-a determinat pe un dezvoltator de software sd decidd cd un document voluminos poate sd fie trimis dintr-o fard in alta qi sd ajungd in 10 secunde? Aceste lucruri s-au intAmplat pentru cd irl fiecare caz imaginatia unei persoane a creat oportunitatea. Apoi, intuitia a transmis persoanei respective si celorlalti cd este o idee 20 Cum sd ai ideistrelucite a fdcut ca De ce sd ai idei? 21 vor fi mai bine pregdtiti in caz cd oricare dintre scenariile pre- conizate devine realitate. Planificarea scenariilor reprezintd un catalizator extraordinar pentru crearea oportunitdtrilor, deoarece ifi proiecteazd gAndirea in viitor qi te incurajeazd: Fie s-d 4duc! v!!19ry1 imqginat mai aproape sau chiar in pre- zent, ceea ce am putea numi ,,viitorul acum". Fie sd identifici problemele viitoare gi sd creezi mecanisme de prevenire a acestora sau sd le transformi in oportunitdtri aqa cum a fdcut-o Shell cu atAt de mare succes i in cazul lui Shell, aceasta insemna cd atunci cdnd prgtu\ petrolului a sdrit in aer, compania a fost capabild sd isi adjudece ] cota de pia{d, intruc6t pregdtise mental acest scenariu in avans. ] Ideea a prins, iar organizalii precum gigantul minier Anglo- American din Africa de Sud qi-a creat propriul departament de creare de scenarii, condus de futurulogul gi planificatorul de sce- narii Clem Sunter. Acesta a planificat cu succes scenariul prdbu- girii sistemului de apartheid. Este posibil sd decizi cd ,,viitorul acum'o este o nofiune asu- pra cdrei este prea devreme si acfionezi; insd gAndind Ei plani- ficdnd totul in avans, vei avea un avantaj in fala celor care nu au fdcut-o. " Ceea ce numim noi noroc... este ceea ce se intilmpld cdnd pregdtirea se futtillneSte cu oportunitatea. Dacd eSti mereu gata, nia ry3i11g!1tg,23jf-p!eg!gl! $F'' - Will Smith, actor Oportunitdtile - cAteva mementouri Iatd cdteva lucruri-cheie de refinut in incercareata de a iden- tifica gi a exploata apoi la maximum majoritatea oportunitdtilor. Imagineering-ul ideilor noi P":irys9an:pgLltgo idee similard, insd nu vor vedea ll-9'*i1gr,.rur@;arasi rer. (J rctee noud vine ffitcieauna uneiTinguG*irers6and;l Chiar aaca a fost influentatd de multe. Ideea poate fi adoptatd imediat de ceilalli, respinsd, imbunatdfita, denaturatd sau modificatd in alte p.iuirrtr, A* provine de la _o-singurd persoand. De ce nu ai fi tu acea persoand? Un mod excelent de a identifica oportunitili noi este prin ,,imagineering,,, adicd proiectdndu_le creativ prin imaginafie. Imagineering_ul este fotosit in-Ooud lumi: il cea a qtiinfei 9i a cinernatografiei. A-i"r" recunosc cd ideile care stau la baza noiloiinvenfii, "u_ * fi aeroplanul sau bicicleta, Donald Duck sau E.T., nu rezultdtdintr_o gdndire intensd, ra{ionald, ci din saltul inimaginalie, insolit de o dozd siiniltoasd de intuitrie care sd ,;;j_" inventia. Cdnd imaginezi idei,,nu existd un plan de urmat. Inspirafia LtlS:,I,^l1Tlt -'To, d.i1tr-o combiffi intre imaginafie si intuilie, iar apoi, prinmultd transpiralie, il;; il"gfiil#"r: devin realitate. ,,Visele devin realitate,i _iatace ne reamintesc mie gi fiicelor mele filmere lui walt Di.n"; de fiecare datd c6nd le urmdrim. Deqi prefioasd, aceasrd afirmaiie imi reamintegte cd nimic extraordinar nu ri se int'mpld ""ror "L nu igi imagineazd lucruri extraordinare. Elaborarea scenariilor _ o abordare strategici a identi- ficdrii oportunitifilor Popularizatd de Shell la inceputul anilor ,70, conceperea sce_ nariilor a fost folositd.c.a letodd de a prevedea diverse pori'ii" scenarii pentru viitorul industriei petroiiere. shell spera cd astfel t- V/ 22 Cum sd ai idei strdlucite I Multe din ele insufld gdndirii tale o dozdtsdndtoasd qi necesard de realism. d I Y-::lil o-p:Ir"i,31ile existd doar penrru scurr rimp. Fii - qregdtir sd i{i pui ideea in practicd rapid. o Cautd oportunitali.. in .loc'sa le astepti. Cei care asteaptA I { viid.mai putin decAt cei care ," uita. da a$tepfi ?nseamnd sd I r vezi doar ce trece direct prin falata. e Ideile se nasc adeseori din cunoagtere Ei invi[{are. Cu c6t suntem mai informafi, cu atAt suntem mai capabili sd ,,vedem,, mai multe. & Pe de altd,parte, ideile vin din naivitate. Aceastd naivitate ne poate ?mpiedica sd fim excesiv de legali O" u""f,iuf ,ill. , Naivitatea ne poate elibera gAndirea. e Ideile creeazd incertitudin;. Sa exploatezi oportunitdli inseamnd sd ifi asumi riscuri. Nimic ,iu "r," garantat. * lf;*"".ut oportunirdfile, la rAndul lor, pot sd creeze ;i pro_ * Cend folosesti o oportunitate ;i pui o idee in practicd, ade_ seori lucrurile se pot schimba pentru totdeauna. & Oportunitatile pot fi imaginate 9i apoi uitate, aqa cd noteazd_fi ideile aleatorii care i1i vin in cap. i $ Ideile noi ne lovesc atunci cAnd ne a;teptam cel mai pufin, si.-in consecintd. ! *.-._,s-e{ p!rg-1 ld n! fim pregdti(i penrru ele. De ce sA ai idei? 23 Obiectivul rezolvdrii problemelor O a doua cale de creare a unui obiectiv pentru o idee geniald eslq.s4 qlqbilgsti un obiectiv care y9,zo\it9p1oflemd. Dupd cum este bine stiut. solutia unei probleme poate sd reprezinte o opor- tunitate in sine gi, in realitate, fgry]Ularea pg_iob_i991!y $g 1e.zol v_arg_ I grypleme,i trebuie s d reprezint" Ju_ tgl--d:l l{r .g-eportuni- " tate. aieeTai a iezolva o"problema. " - *DAinire;-d6ieCiinuTiii ae -ieiiiivare a problemei (penrru care va trebui sd generdm ideile noastre geniale) serealizeazd. in trei etape: l Exista o problema? 2 Car.e este exact problema? 3 Care este cauza problemei? 1. Existd o problemd? Dacd simti cd organizafia ta se confruntd cu o problemd, pe cetebazezi c6nd spui acest lucru? Probabil, pdrerea ta se bazea- zd pe unul din urmatoarele doud lucruri: Dovada - un anumit incident sau eveniment ca.re a scos la iveala o problema. S-ar putea sa delii dovezi statistice despre existenJa unei probleme. Dacd a$a stau lucrurile, atunci fd pasul urmdtor: defineqte exact care este problema. SAU Intuifia - senzafia cd ceva nu este in ordine. S-ar putea sd fie valabild mai ales in raport cu comportamentul uman, unde masurile sunt dificile (iar unii ar putea spune chiar nedorite). S-ar putea sd te agtepfi la un anumit standard qi sd ai ,,senzafia" cd standardul nu este respectat. Probabil nu se intdmpld ceva ce ar trebui sd se int6mple. S-ar putea la fel de bine ca intuilia sd vind prima qi apoi sd fii in stare sd produci niqte dovezi care vin in sprijinul acestei sen- zalli. Avertisment.. Dacd nu tii seama de ideile tale atunci cdnd apare o oporrunitare. acest lucru s_ar t"r;;;;* ;ttil;;" probleme pe rermen lung. De ce "r;;f;;';;;" gi nu profili de ocazie, in loc sa "u,dfi;;;;;;; sd devii unul care rezolvd probl;n ;il iCititorii care doresc ,u_"1.^^T3i mulre despre identificarea qi exploararea oponunititilor s-ar Dutea *? yr._u ,d consulle .*.u ."u Make your Own Good Fort une : Ho w to sr,r. ua t opfoii ;,;; i;;,"#;ina 1 e6). 24 Cum sd ai idei strdlucite -.. @oc_e_s_e_t ioe_i$e4i4g nu ar_rre-lui subestlmat. StrAngerea dovezilor creeazr temii'l,tfev6ndui..celorrefracr*r;;;t":,l""J"rfiTJlffi IJ; posibilei rezisrenle fafd de idee a ta (vezicapitolele f ui iii_* putea sd i1i fie mai greu 1d itiv.-zisolufia ra o anumitd o#r"-, dacd nu ai suficiente_ dovezi pentru u_g "onrrirrge colegii cd existd o problemd de depdqit. ,,A_ ,"rrru1ia cd...,, nu este o afir_ malie convingdtoare, ruita ca atare. Nevoia de a-fi vinde ideea incepe aici gi acum. 9j]t1!g"li lt--"_tgj9a exisrii o problemd, purem trece mai de_ parte la definirei?-preciS6. 2. Care este exact problema? Odatri ce ai hotdrdt cii existd o problemii, urmdtorul pas este sd stabilegti care este ea. sd spunem ci o companie a ajuns la concruzia cil oamenii sdi nu comunicd suficient. Aveau giunele dovezi in acest;r;,-; cd s-au a$ezat cu tofii qi au gdndit rru_"rour" moduri prin care puteau si[ comunibe mai bine. printre acestea se aflau reducerea conversaf iilor scrise, inmulf irea discutriilor, cre$terea numdrului de intdlniri, reducerea numdrului de e_mail_uri, mai multe ieqiri T:tuu cu echipa, mai multe O"pfur,lri, p*cum 5i frecventarea obligatorie a unor cursuri O" "omurri"ur"] Toate reprezentau sugestii utile, insd ajutau doar marginal; in realitate, unele erau foarte vagi * aincifL pus in practicd. Ci_ 1a3 a sugerar apoi cd adellrayellgU_ege4g:m leeata a" .or*_ -q$re tim€. se ptre-a d;a*#aofrfiemd era cd-rurrndni nu mai vorbea deschis. Altcineva u "uia"nfiui faptul cd primeqte in medie 50 de e-mail_uri pe zi,iar dtnp"r;i;i siiu de vedere, aceas_ ta era cauza principald a problemei de comunicare. probabil, a sugerat el, oamenii fllo-seau e_mail_ul pentru a comunica atunci cdndcomunic*oa""ruuu-rrt-r*rmffi 'r*.il;fiil""r* De ce sd ai idei? 25 rea sd fie de acord: e-mail-ul era problema, in special folosirea er?_sig!L1_ege$qia.E3!fu !td:t"p6;Coniinuau'iase614Ap'e- d.iluEr1'i-.--ql9lnel1l6$try;tg$fq!fl g-gti-qv%.sl-anume cineva care primea in jur de 50 de e-mail-uri pe zi. Uneori statisticile-iti permit sa te conce -dgpg! aqUg{g. problemei existente. In alte cazui, concentr6ndu-te clar asupra iffiEilor-c[A; care problemd, de ce si cdnd apare - gdndi- reatavadeveni mai agerd. in exemplul nostru, problema nu era lipsa de comunicare, ci folosirea necorespunzdtSare a m-etodeloi- decomunieffi;fffi in consecinld, din acest scenariu trebuie invdfate urmdtoarele lecfii: I Definirea unei probleme este adeseori mai importantd decdt GirrtiiiEqEn-ereTg:inff met?Amsoffi iile-hureZolvd-eTeCf iv areald,, ele sunt periferice fatd de ne O Dacd produci idei geniale pentru a rezolva o problemd, asigurd-te cd rezolvi problema potrivitd. o Specificd sigur care este problema. o Asigurd-te cd te concentrezi numai asupra rezolvdrii pro- blemelor care meritd timpul gi atenJia ta. 3. Care este cauza problemei? Uneori, cauza problemei este mai pufin clard. S-ar putea sd fie mai multe cauze, deci este posibil sd fie necesard o solufie mai vastd. in exemplul nostru s-ar putea sd existe un numir de cauze ($i o gamd vaiatd de idei pentru arezolva problema): 3 Prea'multe e-mail-uri cu CC, motivate de faptul cd ,,s-ar putea sd te intereseze problema". e Prea mult ,,manage- ment prin e-mail'.. a Oameni care trimit Concentreazi-te asupra adeviratei cauze a problemei; astfel vei gisi o solu(ie mai concentratd. e-mail-uri celor de ldngd ei. De ce sA aiidei? 27 26 Cum sd ai idei strdlucite Este totugi important sd incerci si te concentrezi asupra adevdratei ca'uze a problemei pentru ci va permite ideilor pe care le genercziin etapa urmdtoare sd fie concentrate mai direct. Compania noastrd a propus urmdtorul obiectiv de rezolvare a problemei: Reducerea numirului de e-mail-uri pentru ca noi sd discutdm mai mult unii cu al1ii. S-a hotirdt cd metoda cea mai bund de atingere a acestui obiectiv ar fi sd propunemnigte idei de rezolvare a problemelor. Acestea includeau: I Interzicerea trimiterii de e-mail-uri cdtre persoanele care stau la 5 metri de tine. O Declarareazilei de vineri cazifirrd e-mail-uri. o Includerea in CC a unui numdr de maximum qa3e per- soane. o Folosirea e-mail-ului doar ca o confirmare scrisd a acor- durilor verbale. Apoi, pentru a-i face pe oameni sd vorbeasci mai mult, au propus un obiectiv revizuit: Reducerea numdrului de e-mail-uri trimise in inteiorul com- paniei, astfel incilt nimeni sd nu trimitd mai mult de 15 pe zi. Acesta este, fdrd indoiald, un lucru mai bun pentru cd include un standard (15 pe z1) care poate fi mdsurat in timp. Stabilir€ra unui standard itri permite sd observi dacd funcfioneazd ideile generate pentru rezolvarea problemei. Obiectivul revizuit le-a permis sd vind cu idei in plus pentru rezolvarea problemei: o Configurarea unui rdspuns automat la e-mail-uri care ii anun- fd pe destinatarii extemi cd e-mail-ul a fost primit qi citit. o Telefoneaz6 colegilor sau vorbeqte-le direct' dar scurt 9i la obiect. o Toatd lumea trebuie si vorbeascd cu cel pufin 10 persoane Pe zi- o Destinatarii e-mail-urilor pot trimite rispunsuri in call s1 intrebe: ,pe ce mi-ai trimis acest e-mail?" ' dacd consider[ acest lucru necesar' o eUr"ni"r"a ,,FYI*" este interzisd in e-mail-uri' Rezumat Ideea ta fie va rezolva problema, fie va sugera o oportunitate care urrneazi sd fie exploatatd' Sau ambele' Ideea ta se va ffans- forma acum intr-un #;;il' Acolo unde este posibil' obiectivul t eUuie sd aibd trei caracteristici: l Trebuie sd fie sPecific' 2 Trebuie ,a ri" "ii*Jabr' intrucdt trebuie s[ fii motivat pentru a-lrealiza' 3 Ar trebui sA includa' acolo unde este posibil' un anumit tip de misurare pentru a putea urmdri progresul' Acum putem trece la Etapa a 2-a aptocesului ideilor geniale' in care ru[m obiectivur 9i jenerdm o mulfime de idei pentru a ;"r p;tiurii alit" p" care ni le oferd obiectivul' 7-ps 12 PsY Your lnformation - in scop informativ (n'tl:') I GenereazA idei geniale nHabitate, pentru iclei geniale rdsdturile personalitdlii noastre influenfeazd modurile in care ne vin cele mai bune idei. Unora dintre noi ne vin pe negdndite: ideile ne trec prin cap in momente ciudate, adeseori cAnd suntem foarte relaxafi gi spontani. Altii s-ar putea sd prefere un proces mai sistematic pentru a genera di- verse genuri de idei, probabil un sistem care ii ajutd sd inleleagd de ce g6ndesc in felul in care gdndesc. Relo<area min{ii Indiferent de cum aborddm generarea ideilor, cu tofii avem blocaje care ne ?mpiedicd sd avem toate acele idei extraordinare de care suntem capabili. Gerrninarea gi generarea ideilor inseam- nd relaxarea mintrii gi a imaginatiei. Pentru a face acest lucru, tre- buie sd credm conditriile care favoizeazd cel mai bine crealia. in urmdtoarele doud capitole analizdm,,relaxarea minfii" in doud moduri. Acestea sunt: 1- Crearea ,,habitatelor" mentale - condiliile ambientale care introduc mintea intr-un mod sdndtos de generare a ideilor. 2 Eliminarea blocajelor emofionale gi mentale - a percep- triilor care ne inhibd capacitatea de a gAndi liber qi de a ge- nera idei geniale. $ase <habitate) mentale pentru idei geniale in acest capitol vom analiza gase medii psihologice sau fi- ,,Habitate" Pentru idei geniale 35 34 Cum sd ai idei strdlucite zice care ajutd la crearea conditiilor potrivite pentru favorizarea generdrii ideilor geniale. Aceste habitate sunt: L Banda lentd 2 Frigiderul 3 Jungla 4 Terenul de joaci 5 Provincia 6 Muntele Habitatul 1 - Banda lenti ,,incetinegte ritmul, altfel nimic de valoare nu te va prinde vreodatd din urmd", spune o vorbi din bdtrani. Cdteodatd ne fo(dm si gdsim idei ti solulii sub presiune, ceea ce scade con- siderabil gansele de a le identifica pe cele mai bune. Cdnd te deta$ezi de obiectivul constituit de problemi sau de oportunitate, ,,mintea inferioara", care lucreazd la un nivel mai profund - subconqtient, in somn, incongtient - se joacd in con- tinuare cu cele eliberate de conqtientul tiu. Creierul face tot felul de .cpnexiuni aleatorii, chiar dacd tu nu con$tientizezi acest lucru. $i adesea te vei trezi cd din imaginafia ta itri vin in minte solufii, idei Si inovafii pentru ci i-ai dat creierului tiu timp sd se apuce cu adevdrat de lucru. Nu degeaba ,,noaptea e un sfetnic bun", care di rezultate pentru multi dintre noi, atdt in luarea deciziilor, cAt qi in generarea ideilor geniale. De ce sd alegi banda lentd? I Dacd vrem intr-adevdr sd avem o ,,productie" de idei, trebu- ie sd oferim seminlele din care cregte gi se maturizeazd re- colta. O Momentele extraordinare in care strigi ,,evrika" nu apar in general in momente de cizi. O minte calmi este adeseori capabili de o inspiralie pitrunzdtoare. O Este mai pufin important sd infelegi cum funcfioneazd sub- congtientul tr[u. Mai bine il lagi sd lucreze. Stau Si aStept. E nevoie de multd lini1te fnaintg sd fmi vind ,"rtA pti"it.'Ttebuie sd aStept pind apare ceva Ia cate nu md uqi"p,t,'""ru care md surptinde,-dat despte carc stiu cd este corect' Scott Walker, cdntdrel gi comPozitor Habitatul 2 - Frigiderul Frigiderul se referd la cum site fii ! frdu' atunci cdnd emo- triile amenintn sd iti O"to'n"'" rafiunea' inseamni Y *11i,t:t ii;t*t cumpitul in orice situatrie' indiferent dacd este tenslo- nati sau nu. Ai observat vreodatd cum reacfioneaz[ diverse per- soane in situalii extreme? cum unii oameni dau nagtere unei crize dintr-o provocare minori? De exemplu cei care misoard in lung si-n lalblou]' c1 p"t "ii ft"fe$tafi;i cu figuri incruntate' spundnd: "Trebuie sd rezolvlm aceasti probleria acum" sunt adeseori cei care e cel ,""i p"ii" proUauif se vind cu solufii' Ei creeazil multi tensiune' dar cei mai multri ai*" noi nu putem s[ ddm ce e mai bun din noi in tensiune. p""i" ii foarte complicat si vii cu idei geniale cdnd incerci sa te gAndelti din greu ia solutii' in loc sd o faci pe indelete. De ce sd alegi frigiderul? O Tensiunea 9i stresul reduc alimentarea cu oxigen a creieru- lui, iar oxigenul este vital pentru ca acesta sd funcfioneze liber 5i opti-, fdri sd se supraincdlzeascl' o pdstrarea "o-fa*toi -"niitr" perspectiv.a,. ajutandu-te-si - f"t"f"gi dace este o cnzlreali' ce necesitd o reacfle 1me- Oiata ii unde ai ceva timp cu care sd jonglezi' o Pdstrarea "t*puitf"i' c^triar si in tensiunea unei situafii provocatoare, pAstreazd qr::petlTea creierului' care este astfel capabil sd produci idei geniale din belsug' I Pdstrarea "o-paiofui oferd cel'or mai bune idei rdgazul de a veni la tine in loc se fii fo(at sd le giseEti' 36 Cum sd ai idei strdtucite O piistrarea cumpi[tului, mai ales in situa{ii de cnzd,,itri per_ mite si{ alegi solutria cea mai bund, chiar O""a lpli""if" sunt limitate. Habitatul 3 _ Jungta Fiecare specie de vietruitoare a evoluat prin supraviefuire in habitatur sdu natural. Din acest habitat fac parte animarele de pradii (concurenfii rdi?) gi toate lucrurile cere -"i t;;;;;;"." natura ti le oferd pentru o supravieluire sdniitoasii. Ai observat cd somonul ciescut in fe tos precum cer crescur in sdlbdticie? s"T;dTrT'.3rTlr*f:; o aromd mai pldcutd decdt cei indopafi? Sau cd ro;iile "r"r""," afard,la soare, sunt mai dulci A""at ""i" de serd? [. -C,*" este motivu] pentru care Apple Corporation riimdne la -/ fel de inovatoare? M^icrosoft ".t"-rio,-ur. in egard mdsurd, , Apple fine Microsofl intr_o p"**"rU stare de alertd. Concu_ ' renfa dintre Starbucks.qi -uti" utt" tu;ri de cafenele ii incura- i jeazdt sd menlind o strictefe u niu"ruiui'*erviciilor, a inovdrii de , produse gi a modelului de afacere, in ti_p ce conducerea pro_ ' priu-zisd a afacerii ri[m6ne relaxatdtiinexiula. unde altundeva , ar mai fi fost cineva stimulat ,a propr.J tiapuccino cu aromd de \ dovleac? De ce sd alegi jungta? a Salutd concurenfa pentru cd scoate ce e mai bun din tine gi te men{ine sensih.il la ce se intampld pe piafd. O Bucurd-te cd delii locul doi ,uu'rn Mirosul prdzii teface sii ,amai uigft,,:uu ou,* pe piafd. * Viafa in jungld grdbegte nevoia j" u_ti crea propria con_ curenfd, dar 5i de a o provoca. urmdtoareu tu ia"" "*t uor_ dinard de produs sau serviciu s_ar putea sii o facd pe ultima perimatd gi este mult mai bine daca tu descoperi acest lucru, qi nu altcineva ,,Habitate" pentru idei geniale 37 Habitatul 4 - Terenul de joacd Cdnd experimentezi la serviciu acele senzafii de pldcere pe care, de reguld, le ai cind faci ceva in afara contextului profe- sional, munca poate fi descrisd ca o ,joacd" .Imagineazdt-te chiar acum fdcdnd ceva ce itri place sau dedic0ndu-ti timp unui hobby fdrd legdturd cu munca. Cum te simfi? Absorbit, prins, fdrd nofiunea timpului, incitat, interesat, captivat, nestresat, domic sd afli mai multe $i fericit cd faci greqeli in timp ce incerci sd faci ceva? ImagineazL-fi ce s-zr intdmpla dacd am trdi aceste senzafii mai des, la muncd. Imagineazd-{i de ce am putea fi capabili. lmagineazit-ti ce idei am putea avea qi ce energie am simfi, pundnd aceste idei in practici. A fi in stare sd te joci la muncd inseamnd ci nu ai senzafia cd egti captiv. inseamnd cd nu eqti deprimat. inseamnd cd ifi ex- ploatezi propria unicitate in beneficiul tdu 9i al organizaliei pen- tru care lucrezi. Este chiar in reguli sd vezi in locul de muncd un fel de loc de joacd, sd aduci la locul de muncd ceva din gdndirea liberd pe care o foloseqti in afara profesiunii. Locul de joacd este o atitudine pozitivd a mintrii tale. Nu inseamnd sd pierzi vremea, ci sa fii tu insuti. Felul in care te ,joci" este unic pentru felul tdu de a fi. Nimeni nu poate spune ce formd va lua jocul tdu, dar te vei simtri aga: t Jocul nu este altceva decAt starea de spirit pe care o ai cAnd ifi place ceea ce faci. I Jocul inseamnd sd fii tu insutri. C Jocul creeazdpresiune pozitivd, nu stres negativ. o Jocul inseamnd cd nu i1i pierzi timpul uitAndu-te la ceas. e Jocul inseamnd cd ili iei munca in serios, dar nu pi pe tine. e Jocul nu este o activitate incordatd. o Jocul poate sd insemne sd fii in stare sd faci distincfie intre comportament $i motive specifice. AvAnd motive speci- fice, ajungi pe Lund. JucAndu-te necondilionat, ajungi pAnd la stele.