Rihliotece . inivevsifăţii lași MIR e (i p DY e a i BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY d SERVICIUL PROPAGANDEI LEGIONARE Lb ALEXANDRU CANTACUZINO INTRE EGIONARA SII CI DMUNISTĂ EDIȚIA II ———.7 1940 BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY SERVICIUL PROPAGANDEI LEGIONARE L_— IND | ALEXANDRU CANTACUZINO 16 MAL Î94, i * Bibi ai ul Ja) i INTRE “i 200 | LUMEA LEGIORARĂ 9] “LUNEA COMUNISTĂ EDIȚIA II EDITURA MISCĂRII LEGIONARE CI ZI 1940 BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY *.h .: o... . .... Lei i BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY Dacă vrem cinstit să cunoaştem o specie de omenire, urmează să descoperim înăuntrul firei societăților omeneşti, straturile. lor de sensibilitate, reflexele lor intime de gândire şi să căutăm deci în dosul măştilor, dincolo de fațadele expresiunilor obişnuile, dincolo de 'concepţiie şi judecăţile comun admise. Indă- rătul aspectelor de defilare, în substraturi, iar nu în formele din afară, se disting adevă- ratele diferențieri între societăţile omenești. In deosebi ne preocupă să deslușim, ce deo- scbire esenţială este, în profunzime, între lu- mea legionară şi lumea comunistă-marxistă. Precizez dinadins că ne ocupăm aci de comu- nismul marxist, în şi nici de fel de celelalte numeroase variaţi-. uni ale comunismului, cum sunt: comunismul platonician, comunismul creştinismului pri- mitiv, comunismul Saint Simonian, etc.. Von. întrebuința, deci cuvintele de comunism și. comunist marxist. BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 4 latre stările economice din Rusia Soviclică și cele din Italia Fascistă sau din Germania Hitleristă, există o diferenţă exterioară, apa- rentă, care este şi în genere pusă în relief, Proprietatea individuală este admisă şi apă- rată atât în Italia Fascistă cât și în Germania Hitleristă. Mai mult, doctrina musoliniană a- firmă că simţul proprietății amplifică şi per- fecţioncază personalitatea omului, Totuşi, aceste diferențe astăzi încă destul de aparente tind să dispară, deoarece desfin- farea capitalului privat rămâne un deziderat teoretic, iar în practică comunismul sovietic evoluiază spre tolerarea unui restrâns capital individual. In linii mari, în suprafaţă, în înfățișări, în forme sociale, societatea musoliniană spre pildă şi societatea comunistă nu prea diferă, Iar hitlerismul de stat și comunismul de stat „Sunt aproape unul de celălalt. Statul totalitar, educaţiunea şi vieţuirea colectivă, rânduirea la olaltă a dorințelor Şi a străduinţelor indi-. viduale, dominaţiunea scopurilor Statului, 'so- cializarea: marelui capital, economia dirijată, anihilarea libertăţilor -publice Și economice, aceste directive au, atât în Rusia :Sovietelor. cât şi în: țările -fasciste, -consemne şi aplicaţi=. uni asemănătoare. Faptele acestea .nu 'se -ex- BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY ” o „plică prin o rudenie naturală între organis- mele sociale din Rusia Sovietică şi din. ţările fasciste, ci prin o similitudine în mijloace de. guvernare, asemănare datorită” mai cu seamă actualelor. vremuri de răscolire. 'Trebue să distingem de o parte asemănările suporficia- le, de alta resorturile adânci ale firei socictă- ților. Este evident că însăşi împrejurările pre- zente şi atâtea cutremure contemporane, ne- cesită pretutindeni unele forme sociale orga- nice foarte asemănătoare între ele, caracteri- zate, în deosebi, prin gigantismul puterii exe- cutive și prin voința statului de a acapara toate puterile şi directivele de viaţă omenca- scă. Noi forme sociale apar cu contururi simi- lare, mai oriunde în univers. Toluşi aceleași forme sociale, necesitate 'de furtuna zilelor acestora, au fundaţiunile lor morale înteme- iate pe pături adânci de sensibilitate diferită, „Stalinismul, Legionarismul, Musolinismul, Hi. terismul, Kemalismul, nu se aseamănă decât aparent. - | „Intradevăr numai din straturile de sensibi- litate internă, isvorăse energiile de rcînvicre şi de primenire precum și forţele de rezisten- ță ale organismelor de la suprafaţă. In adân- „Curile ncexplorute ale făpturii omenești, se ) BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 6 cristalizează bogăţia de viziuni care pregătesc viitorul. Deaceia mai mult decât liniile geo- metrice ale societăţii exterioare, ne interesca- ză instigaiunile interne, clocotul, crupţiunea, aburii, puterea de vulcanism a sensibilităţii interioare, subconștientă întro naţiune, Fără acest vulcanism, fără această încordare, na- țiunile stagncază în confortul lor ca o mlaști- „Nă de apă stătătoare. Un exemplu: atât în lumea hitleristă cât și în lumea comunistă, constatăm aproape ace- leaşi restricţii şi înfrânări ale liberalismului în viaţa publică, economică și chiar culturală. Dar dacă se ascamănă unele metode adminis- trative întrebuințate atât în Rusia Sovietelor cât şi în Germania Ilitleristă, este absurd a se deduce că aceiași pulsaţie internă animă a- ceste societăţi. Chestiunea libertăţilor publi- „ec şi economice nu poate constitui un element hotăritor pentru catalogarea unui organism social. Această chestiune nu reprezintă un factor de diferenţiere între lumea legionară şi lumea comunistă, Noi știm că libertatea este mincinoasă și în prea dese cazuri, este o robie care se lcapădă de răspunderi, o robie mascată, nemărturi= sită, în fața unor forţe materiale ncomenoase BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 7 şi în faţa unor busturi, a unor “puteri coali- zate în umbră şi în anonimat. Odată ce fiecare este liber să-și aleagă și să-și construiască viitorul. său cum îi placc, fără a ţine scama de folosul colectiv, rezultă că nimeni nu mai este-dator să îngrijească de alţii. Ficcare rămâne răspunzător numai de el însuși. Nici unul dintre noi nu mai este în- dreptăţit să. aștepte ajutorul altcuiva; său să se. bizuie pe altceva decât pe ajutorul forţelor şi posibilităţilor sale. Nimeni nu are dreptul la: sprijinul societăţii. Noi simţim că este o parodie dea proclamă: suntem egali de liberi, cecace este interzis u- nuia este interzis tuturor. Ne amintim ce spu-. nea Anatole France: „Legea, în majestoasa ci egalitate, opreşte .pe cei bogaţi ca și pe cei săraci să sc culce sub poduri, să cerșească pe străzi şi să fure pâine”, Nedreptăţile unei :e- gale libertăţi constiluesc -un capilol ilustrat zilnic cu întâmplări cari au o' adâncă rezo- nanță în gândirea noaslră. * Toleranța învăduită în Europa Occidenta- lă, în deosebi în secolul al XIX-lea în activita: tea economică și publică, această toleranţă a- uea 'un.singur reazim şi are o singură explicd- ție .anume, certitudinea că mintea şi suflelul oamenilor şi întreaga lor individualilate crau BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 8 —— pătrunse de o unică dorinţă, la toţi invariabil aceiaşi, tinzând către o prosperitate materială mărită şi către o îmbogăţire progresivă a fie- căruia şi a coleclivilăţii, * In sec. AIA-lea, în civilizaţia occidentală, patimile religioase se stinsescră, rugurile se desafectaseră, schizmele şi creziile religioase nu mai pasionau, şi nici nu mai scandalizau pe nimeni, mistica dumnezeiască dispăruse din sim|irea oamenilor, toţi se închinaseră unei singure credin|e, credinţa în bogăţie. Nu mai cra nevoie «le inchiziție, de „aulodafee”, de legiuiri de constrângeri, pentru instituirea unei unanimități de simțire, Deci principala condiție pentru desvolta- rea libertăţii publice, este o unitate generală de simţire, care, ca, îndeplineşte atunci func- ția de a îingrădi orice pasiune schismatică. Cecace permite înflorirea libertăţii, este o su- punere voluntară la un singur crez, la același adevăr elementar și trecător, la o certitudine provizorie, necesară în acel timp, este limita- rea unci singure religii împărtășită de fie. care. Asifel societatea poate fi construită pe o te- melie de simţire Şi de credinţă necontestată, Atunci unitatea națională ne mai fiind ame. nințată de spărturi confesionale, societatea BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY Te ta A 4 74 poate să devină tolerantă! și să-şi îngădue lu- xul de a se desvolta ; jermiţând libertăţile, prelerinţele şi fanteziile individuale. Generaţiile care ne-ai precedat se supu- neau lesne celor doi idoli acreditaţi: progre- Sul și bogăţia. Amândouă! aceste zeități făceau pe atunci legea existenţci omenești, o lege ac- ceptată de toţi, aproape fără excepție, o lege adusă la îndeplinire prin mijloace admise fă- ră cârteală, anume: prin circulația intensă a bunurilor și a ideilor, prin concurenţa şi inî- ţiativa nestingherită, ete, Avem o observaţie de relevat. In genere ]i- bertatea publică nu se desvoltă 'intens decât | într'o societate materialistă, întrun teren so- cial îngrăşat de poftele bogăției. Este evident că în aceste societăţi materialiste, ca în orice gospodărie particulară, constrângerile şi res- tricţiile apar odată cu greutăţile economice. Primele pepiniere ale libertăţii, în secolul al XVII-lea, au fost oraşele îmbogăţite prin co- merţ, oraşele hansiatice, oraşele italieneşti: Veneţia, Genova, Milano, etc. Se pare că Llăco- mia de avere şi nevoia de libertate se împreu- nează şi se înfrățesc natural, Dimpotrivă, într'o societate teocratică, în- tr'o societate icrarhizată și ordonată după o unanimă credinţă sufletească, într'o societate BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 10 care râvnește în deosebi la recompensele 'mo- rale ale spiritului, libertatea este o pollă mai puţin obişnuită, care nu are căutare Şi nu in: spiră vre-o tentaţie, In toate timpurile, felurite forme de guver: nământ, fie oligarhice sau burgheze, fie: de: mocralice sau autoritare, fie capitaliste sau socializanle ori comuniste, au fost sectare şi intolerante până ce au reușit să eatermine vrăjmăşiile mai amenințătoare ce le intâmpi- nau şi au devenil liberale de îndată ce Drinci- pile lor s'au evidenţiat, cu vremea, ca o -ne- cesitate şi o binefacere generală. | „De allminteri nu s'a înfăptuit niciodată și nicăeri o revoluţie fără dictatură, Insăși pen- tru realizarea libertăţii și a principiilor de- mocratice ale drepturilor omului a trebuit să se împlinească teroarea anilor 1793—1794 î Franţa şi dictatura napolioniană. „Un fruntaș fascist spunea: „suntem pentru diclalură, fiindcă fără ea na pulem face re- voluția”, | ate Intradevăr trebuese, într”o stare revolujio- nară, dintr'un început, bine disciplinate pen- tru un singur jel, toate inițiativele particula- re şi îndrumate în sens unic. Pentru aceasta este nevoie de o constrângere superioară. - BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY - 11 Atât revoluționarii fasciști cât şi cei comu- niști sunt deci nevoiţi să întrebuinţeze dicta: tura, ca singurul mijloc de a face revoluţie. > x * Lăsăm deci la o parte exteriorizările poli- tice şi sociale ale colectivităţilor omenești. Vom observa însă ce curente, ce cfluvii inter- ne determină diferența și ostilitatea crâncenă care separă lumea legionară, de lumea comu- nistă-marxistă. ” Este cred între cele două omeniri o ceartă metafizică, o ceartă teologică. Iată ce scrie Dostoewski: „Socialismul nu este numai o chestiune muncitorească sau chestiunca celei ce se numește a 4-a clasă; dar este mai cu seamă chestiunea ateismului, aceia a unei rcîncarnări moderne a ateismu- lui, chestiunea Turnului Babel clădit fără Dumnezeu, nu pentru a se înălța de pe pă- mânt către cer, însă spre a face să coboare cerul pe pământ”. " Berdiaef adaugă: ,„Socialismul vrea să fie o religie nouă şi să răspundă nevoilor religi- oase ale omului. Socialismul nu înţelege să înlocuiască capitalismul. Dimpotrivă, el se ține pe acelaşi teren și este carne din carnea şi sânge din sângele capitalismului. Dar so-.- BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 12 [mm cialismul vrea să înlocuiască creștinismul, „Să-l înlocuiască prin socialism; ca Şi creştinis- mul, socialismul este pătruns de spirit Imesia- nic şi pretinde să aducă buna veslire a unci umanității salvată din mizerie Şi din sufe- rință. Socialismul a cşit din teren cvreesc; el este forma seculară a anticului milenanism c- _braic, a nădejdii lui Israel] într'o miraculoasă domnie pământească, întro fericire pămân- tească. Nu este un hazard care a făcut din Carol Marx un cvreu. El păstra speranţa în apariţia unui viitor Mesia „care să fie invers lui Hristos: respins de poporul ebraic. Dar pentru Marx, poporul ales de Dumnezeu, poporul mesianic, era. pro- letariatul. EI îmbracă această clasă cu înfăţi- şările poporului ales, Statul socialist, pentru Marx, nu este un Stat laic, ci un stat confesio- nal, ca și statul catolic cu 0 religie domi- nantă; se bucură de o întindere nelimitată în drepturile lor, singuri cei care aparţin acestei confesiuni. Statul Socialist nu cunoaşte, decât un Singur adevăr la care vrea să se închine obligator toţi oamenii; cl nu lasă nici o facul- tate: de alcgere. Pe de altă parte Barrâs zicea: „Jaurts este un episcop -deandoaselea Și Prietenii săi sunţ toţi preoții cari au călcat strâmb”, Iar apoi BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 13 cercetând felul socialiștilor de a se “comporta față de Icricire, Barres scria: „Dreptul la fe- ricire, dreptul de a căuta fericirea; trebue să acceptăm acest drept, sau atunci irebuc să ne incovoiem sub resemnare. Şi să visăm despre cerul creștin. Himeră pentru himeră, cred că este mai bine ca idealul să fie pământesc, pentru că aceasta dă oamenilor un principiu inepuizabil de activitate, Accusta face revolu- țiile; am vrea oare doar să fim budiști sau musulmani? Când idealul este pământesc el este instabil, deoarece devine repede indivi- dual”, Ă "Pe aceste citate putem începe meditaţiuni din cele mai pasionate, spre a desprinde o pricepere justă şi pătrunzătoare a firii ome- neșii şi a istoriei societăților. Intr'adevăr, sensibilitatea și reflexele de gândire stârnite de spiritualitatea legionară, creiază în omenire o purtare nouă, diametra] opusă felului de a fi al lumei comuniste mar-: xiste, faţă, spre exemplu, de creştinism şi de religie, faţă de viaţă și faţă de moarte, faţă de ucmurirca sufletului, faţă de determinisny şi de liberul arbitru omenesc, faţă de perso- nalitatea omului, față de fericirea: omului,. faţă de naționalism şi rase, faţă de lupta de. clasă. Scriecm. aci un studiu sumar: BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 14 — Cine ştie să moară nu va îi- rob niciodată Este lămurit, că | | Te nu au ca singur imbold de acțiune, o sumă de dorinţi sau de pofte către o nouă distribuţie a unui vechi capital limi- tat, de drepturi politice, de privilegii sociale sau de bunuri economice, Acestea sunt sortite periodic să treacă, cu ajutorul unui sângeros cadril revoluţionar, dela clasa stăpânitoare la aceia stăpânilă şi apoi dela acest nou stăpân la altă categorie de decăzuţi și de nemulţu- miţi. Dar transferul averilor şi a unui patri- moniu vechi de privilegii și de avantagii dela clasa burgheză la clasa proletară, nu explică decât parţial mişcările revoluţionare din vre- mea noastră. „Aceste migraţiuni de bogății Şi de privilegii sunt periodice şi frecvente în istorie, sub pre- “siunea forţelor mulţimii. In multe răscoale din secolul al XIX-lea, predominau mai cu seamă revendicările de drepturi politice şi de libertăţi economice. Era întrucâtva pe atunci O .singură civilizație occidentală, având. un singur. resort de acţiune, o civilizaţie. stimu- «lată numai de visuri -şi închipuiri materiali. ste și. de. țeluri de fericire imediată pămân- tească. Atât clasa de sus împilatoare. bur- BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 15 gheză şi capitalistă, cât şi clasa de jos opri- mată, proletară sau fărăncască, aveau ace- Jcaşi fundamente. morale și sensitive şi nu se preocupau decât de a câștiga o fericire: indi- viduală sau familiară, Singura temă de ne- înţelegere între aceste clase cra greşita repar= tizare a bucuriilor şi a averilor pământeşti acaparate de clasa de sus. Spre deosebire de aceste răscoale, avem în revoluţia sufletească înmugurirea unor sentimente, a unor impulsiuni noui de rreaţie. Trebuiesc luate în scamă aceste aporturi noui la suma de imbol- duri morale și sufleteşti cari conduceau ome- nirea în trecut. Cine .ştic să moară nu va îi rob niciodată Ce diferenţiere esenţială constatăm între a- ceste imbolduri? Aceasta este problema ce ne-o punem. “Trebuie să. amintim aci că există 0 înfră- țire naturală, conlinuă, nedesminţită în fapte, între spiritul comunist şi spiritul cvrcesc, Exmeii pretutindeni sunt purtătorii de ger- meni. ai comunismului... „Elementele. vătămătoare mai de seca din comunism, provin, din -inspiraţia judaică, iar: BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY 16 studiind aci teme comuniste, studiem aplica- jiuni ale 'spiritului evreesc. Vom indica sumar, câteva atribute speci- fice ale gândirii şi ale simţirii comuniste, cari au — credem noi — efectele cele mai rele a- supra societăţii omeneşti. “ke * > |. — Spiritul comunist este anticreştin, vrea să anihileze facultatea omului de a adora uu Dumnezeu transcendent Şi de a încheia cu Dummezeirea raporturi de iubire, “Unele popoare au conceput legăturile lor cu Dumnezeirea sub aspectul unor raporturi contractuale. | Evreii de exemplu, au cu Ichovah rapor- turi comerciale. Intre Iehovah Şi poporul ales, este un contract care urmează a fi aidoma respectat de ambele părţi, de teama sancţiu- nilor reciproce poate Şi a rezilierii, Diinpotrivă creștinismul este facultatea de îndumnezeire' prin iubire. : Cu: totul diferit este sentimentul supunerei, sentimentul groa- zei în faţa destinelor apăsătoare Şi oarbe cari stăpânesc și condamnă în religiile păgâne. .. “Spiritul. comunist respinge revelaţia divină, harul:şi mântuirea. Adoraţiile. comuniste. suit: BCU IASI/CENTRAL UNIVERSITY LIBRARY