ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT SUB - OBIECTIVUL 1: TABEL 1 Tipologie Volumetrică Comportament aplicat la Grădiniță (+ Avantaje) Riscuri și Vulnerabilități ( – Dezavantaje) 1. Forma Compactă (Monobloc) + Pierderi termice minime iarna (factor Perimetru/Volum mic) și amprentă redusă la sol, eliberând suprafața terenului pentru curte. +Sălile perimetrale se pot ventila direct. Permite ventilarea prin efect de coș (dacă există deschideri și diferențe de nive l). – Miezul clădirii rămâne întunecat și greu de ventilat natural dacă nu este decupat strategic cu o Agoră luminată de sus (zenital). – Adâncimea mare blochează ventilația transversală. Miezul clădirii, circulațiile și sălile interioare sunt complet dep endente de ventilația mecanică. 2. Forma Liniară (Bară) + Toate sălile de grupă pot fi orientate simultan spre Sud/Sud - Est, beneficiind de iluminat și ventilare pe două laturi. + Permite ventilare naturală pe două laturi. + Potențial foarte ridicat pentru ventilație transversală ("cross ventilation"). – Circu lații interioare foarte lungi pentru copii mici; volumetria nu ajută la închiderea unei curți ferite de vânt. – Dacă situl impune ca fațadele lungi să fie orientate Est - Vest, ventilația transversală poate aduce sarcini de răcire prea mari. 3. Forma în „L ” + Foarte echilibrată pentru grădinițe: separă clar grupele pe vârste, iar aripile dispuse pe Nord și Vest apără curtea de vânt și de zgomotul străzii. + Protejează curtea de vânturile predominante. + Potențial foarte bun pentru ventilație transversală. – Necesită o atenție sporită la colțul interior pentru a evita ca aripile să se umbrească reciproc în timpul iernii. – Risc major de stagnare a aerului la colțul interior. Orientarea brațelor necesită analiză atentă pentru a nu bloca vânturile dominante. 4. Forma în „U” / Cu Patio + Creează o curte - buzunar interioară foarte sigură, intimă și controlată pentru preșcola ri. + Curtea interioară acționează ca o zonă de admisie sau evacuare a aerului, în funcție de presiune. +Permite o excelentă ventilare naturală transversală a sălilor – Cel puțin o aripă va fi orientată pro st (spre Nord sau Vest) și își va arunca umbra peste curtea interioară iarna. - Risc de acumulare a aerului cald (vara) și de stagnare a aerului în curte dacă forma este prea închisă sau îngustă. ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT (flux de aer între fațada exterioară și patio) 5. Forma Pavilionară / Cluster + Calitate maximă a luminii (fațade libere pe 2 – 3 laturi) și liniște deplină (izolare acustică) între grupe. +Adâncimea mică permite ventilație transversală ideală. Aerul circulă liber printre volume, oferind ventilație independentă maximă. – Cel mai mare factor Perimetru/Volum ( pierderi termice masive prin pereți) și un consum ineficient de teren care secătuiește suprafața curții pe sit. - Distanțele prea mici între corpuri pot bloca vântul (stagnare). Coridoarele de legătură necesită sisteme proprii de ventilare. 6. Forma Circu lară / Inelară + Raport Perimetru/Volum bun, fără colțuri reci (punți termice); + Vântul alunecă pe lângă clădire, închizând perfect curtea centrală și protejând - o de curenți. Curtea centrală permite ventilația transversală a sălilor. – Fațada se rotește la 360°, ceea ce înseamnă că o parte din sălile de grupă vor ajunge inevitabil pe Nord sau pe Vest, lipsite de însorire directă. - Diferențele de presiune (fațadă exterior vs. curte) fac ca sălile să se ventileze inegal. Circulațiile inelare riscă să rețin ă aer stătut. fig.5.3.2.1 ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT Sursă: Heating, Cooling, Lighting: Sustainable Design Strategies Towards Net Zero Architecture - Norbert M. Lechner and Patricia Andrasik, pag 10, tabel 1.4B fig. 5.3.2.2 https://www.mobt3ath.com/uplode/book/book - 629.pdf SUB - OBIECTIVUL 2: fig.5.3.3.1 Victor și Aladar Olgyay, articolul The Theory of Sol - Air Orienta tion, 1954, reprodusă în Daniel A. Barber, Figure 5.11 ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT Ernst Neufert, Architects' Data, ediția a III - a, Diagram 3 fig.5.3.3.2 Norbert Lechner, “Heating, Cooling, Lighting” fig.5.3.3.3 ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT Norbert Lechner, Heating, Cooling, Lighting, Figure 15.5i, p. 492 fig.5.3.3.4 Norbe rt Lechner , Table 9.3, p. 239 fig.5.3.3.5 ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT SUB - OBIECTIVUL 3: Shadowmap , fig.5.3.4.1 Building Fabric 03, firstinarchitecture , fig. 5.3.4.2 ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT SUB - OBIECTIVUL 4: fig.5.3.5.1 . Tipologii de bază ale ventilației naturale în spațiile interioare. (Sursa: adaptare după @d7sketches) fig.5.3.5.2 . Principiile ventilației hibride. (Sursa: Heiselberg, P., „Principles of Hybrid Ventilation”, 2002) ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT fig.5.3.5.3 . Scheme de dirijare a fluxului de aer pentru ventilație și răcire pasivă. (Sursa: Lechner, N., „Heating, Cooling, Lighting”) fig.5.3.5.4 . Configurarea și amplasarea formelor construite pentru favorizarea ventilației naturale pe sit. (Sursa: Architecture & Engineering Talks, 2025) ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT fig.5.3.5.5 Integrarea vegetației ca barieră împotriva vânturilor reci și protejarea curții. (Sursa: adaptare după Lechner, 2014). fig.5.3.5.6 Beneficiile efectului de coș termic (tiraj natural) în diferite tipologii de secțiune. (Sursa: Layak Architect, 2023) ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT SUB - OBIECTIVUL 5 : Fig. 5.3.6.1. Rolul vegetației în reglarea aportului solar sezonier și reducerea supraîncălzirii clădirilor Sursa: Passive Design – Design Interventions, Shading Strategies Fig. 5.3.6.2.Contribuția vegetației la protecția față de vânt, zgomot și radiația solară. Sursa: Street tree benefits ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT Tabel 2.Criterii de selecție și integrare a vegetației în spațiul grădiniței . Zona din Curte Rolul Fizic & Energetic în Timișoara Specii Locale Aclimatizate în Timișoara ( Sigure pentru Copii) De ce aceste specii? 1. Nord și Nord - Est (Spatele clădirii & limita spre stradă) Baraj contra vântului de N - E iarna (reduce viteza vântului cu 50 – 60%) + barieră fonică și de praf Pinul negru (Pinus nigra) Bradul argintiu (Abies concolor) Chiparosul de baltă (Taxodium distichum — pe zonele mai umede) Conifere cu ace moi (nu înțeapă copiii ca molidul comun), rezistente la poluarea urbană și la solul greu din Câmpia Banatului. 2. Sud și Sud - Es t (Fațada sălilor de grupă & locul de joacă) Umbrelă solară vara (scade temperatura solului cu 5 – 6°C) + Arbori goi iarna (lasă soarele de 20.8° să intre în săli) Sâmbovina (Celtis australis) Alunul turcesc (Corylus colurna) Arborele de mătase (Albizia ju librissin) Ginkgo biloba (exemplare masculi) Fact local: Celtis australis și Corylus colurna sunt arborii emblematici din parcurile Timișoarei — rezistă perfect la canicula de 40°C, nu au spini, nu sunt toxici și fac o coroană deasă ca o umbrelă. Albizia înfrunzește târziu în mai (lasă soarele de pri măvară să treacă) și ține umbră toată vara. ANEXĂ / CONFIGURAȚIE SIT 3. Vest și Nord - Vest (Latura soarelui jos de după - amiază + direcția vântului cu polen) Zid verde etajat contra soarelui orizontal de la ora 16:00 + Filtru mecanic anti - Ambrozie și praf Carpen (Carpinus betulus — aliniament înalt) Corn (Cornus mas) și Alun (Corylus avellana) la bază Liliac (Syringa vulgaris) Pe Vest soarele bate pe sub copacii înalți, deci trebuie două straturi (arbori + arbuști deși la bază). În plus, perdeaua deasă de frunze de pe V/N - V reține mecanic până la 40 – 50% din particulele de praf și polenul de ambrozie adus de vântul de câmpie. 4. La Fațadă & Solul Curții (Primii 4 – 5 m lângă geamurile sălilor) Brise - soleil viu pe pergole + Eliminarea Insulei de Căldură și a Ambroziei la sol Viță de v ie fără sâmburi pe pergolă Trifoi pitic (Trifolium repens) + gazon dens Lavandă, Mentă, Rozmarin, Salvie Fact Timișoara: Ambrozia răsare doar pe pământ gol/afânat. Acoperirea 100% a solului cu trifoi pitic și plante perene blochează răsărirea ambroziei, nu cere tuns des, nu atrage albine (dacă e combinat cu graminee joase) și răcorește aerul cu 2 – 3°C înainte să intre pe geam.