B Ă NIC Ă DOBRE CRUCIFICA Ţ II COLEC Ţ IA "OMUL NOU” 19 5 1 u It 11 ll u It tt I) II 11 II II II 11 II II II II 11 II II II II 11 II il ti II il II li II 11 li 11 ii II il il II II II li II II li II II II II U II 11 II II 11 II li II II 11 II II 11 II I) II II 11 II II 11 II ll ll II B ă nic ă Dobre CRUCIFICA Ţ II Zile tr ă ite pe frontul spaniol. Colec ţ ia K0 m u 1 K o u,T 'ii ti ii ii ii u u ii ii ii li il II II II II ll II II 11 II 11 li II li li 11 ll II II II it II II II 11 it ll ii II |! II II II II ti 11 II II ll II 11 It II lt II 11 11 II II II 11 II II li II II II II II II 11 II II u 19 5 1 iB ă nica Q)o6re Mamei, recuno ş tin ţ ă pentru sacrificiile f ă ¬ cute ca s ă -rai pl ă m ă deasc ă sufletul ş i s ă -mi înt ă reasc ă credin ţ a. î H B ? A T A Camaradul meu B ă nic ă Dobre, care a luptat a ş a de frumos în Spania pentru Hristos,îmi cere o pre¬ fa ţ ă la istoricul ispr ă vilor celor Legionari ai lui Codreanu. Cred c ă este de prisos.Inaptele lui B ă nic ă ,glon ţ ul din um ă r,vitejia echipei române,îl prezint ă lu mei întregi ş i prefa ţ eaz ă ori ce lucrare ar seri. Nu prea sunt literat, nu prea iubesc pe scrii¬ tori, iubesc mai mult pe f ă ptuitori .A scrie este u- ş or,când ai un pic de talent. A f ă ptui ş i a f ă ptui fapte ca ale lui B ă nic ă ş i a celor ş apte,unde tre¬ buie s ă ai curagiu ş i voin ţ ă pân ă la maximum, este ceva mai mult ş i nu ori ş i cine poate. V ă d c ă B ă nic ă le întrune ş te pe amândou ă Bate ş i f ă ptuitor ş i scriitor ş i sunt-sigur c ă scrisul lui va place cum mi-a pl ă cut mie ş i scrisul ş i fap tele. H recomand deci c ă lduros publicului ş i mai ou seam ă Legionarilor. General Cantacuzino-Gr ă nicerul Bucure ş ti 27 Iunie 1937 * Motto jpontru HristOB,NccOtt ş i C ă pitan Suflet din sufletul mou. Gând din gândul meu. Si credin ţ ă B ă nic ă Dobre - La început do drum,22 Koomv .1936 Noomvrie 193^ £0 involburaso in nebunia ucig ă toare a urii,sa tanica corniro împotriva crucii. Trosneau în dop ă rtata ţ ar ă a spânilor, oatapo- tosmolo bisericilor ş i plângeau batjocorito me.do- nolo din Alcazar. Ura, sotoa do aângo ş i prigoana împotriva lui Cristos,so cuib ă r ia or ă în ţ ara însorit ă a poninau- loi Iborico. Erau în lupt ă geniul r ă ului pornit s ă ş tearg ă do po fa ţ a p ă mântului icoana simbolic ă a Dunnczoirii ş i dârzonia aprig ă a muconicUor lui Cristos. in do 3 ango în ă crit pe ogoaxolo pârjolito. A \n do lupt ă , do scra ş niri,do încord ă ri dus o pa¬ n ă la oxtrom, do victorii ş i do bubuit vostitor do moarto: 4 o <s A T ă cu ţ i ş i incroz ă tcri. în isbânda f inal ă ,cd opt pornir ă într'o soard uraod ă do toamn ă spro ţ int ă Momentul solomn al dosp ă r ţ iroi do coi scunpi, a fost încercarea unui sontinont,po caro educa ţ ia lo gionar ă nu rou ş iao po deplin înc ă , s ă -l smulg ă din noi. ^B ă rb ă to ş to,cu inima strâns ă ,gândoan coi opt c ă p ă mântul scump al ţ ă rii,va fi poate pentru noi,p ă s trat do acum înainto, numai ca o ultim ă ş i scump ă amintiro. In gara do Nord,C ă pitanul, camarazii, ş i suflo- tul Logiunii protv. tinde ai. La 24 Noomvrio scara, pir ă sim gara do Nord; d-1 General Cantacuzinc-Gronicorul,Dr .Ion Mo ţ a,Dr. Va- silo Marin,Ingineria C ă pitan Climc,?rcotul Ion Du- mitrcscu-Bor ş a, Pnncipolo Aloxandru Cantacuzino, Nicolao Totu ş i cu. Dup ă câteva strângeri do mân ă ş i Guioaso 3mbr ă ţ i ş cri,trc • a no smulgo din mijlo¬ cia color dragi ş i dimlnoa ţ a trecem frontiera prin Grigoro Ghica-Vod ă Tablouri 3pocifico c ă l ă toriei cu tronul. Admir ă m frumoas ă gr ă din ă a liomânici. Bucovina, ş i deodat ă ,so schimb ă în r ă u aspoctul lumii.In Po¬ lonia nota predominant ă , jidanii gali ţ icni cu per¬ ciuni soio ş i,miros do usturoiu ş i carne fiart ă în sudoarea murd ă riei.3 plin ă Polonia do jidani ş i so sbatc na ţ ia cre ş tin ă în ghiarolo lui Iuda.In Polo¬ nia situa ţ ia este identic ă cu coa din Maramure ş ul nostru. Politico ş i,plini do tact ş i demni, polonii oficiali,sunt priotono ş i ş i plini do cuviin ţ ă Str ă batem Gali ţ ia pe coama Carpa ţ ilor nordici, l ă s ă m Car p ă ţ ii în stânga. Lomborg ş i...intr ă m în Germania. Dola frontior ă ne isbe ş to contrastant,discipli na german ă .In tren,fiecare german st ă a ş ezat lini ş titla locul lui,fiindc ă pentru el trenul este numai mijlocul de locomo ţ iune.Nu turbur ă pe nimeni cu pe lerinajul prin vag'oane,nu fumeaz ă decât în fumoar, nu ridic ă ş i nu las ă ferestrele f ă r ă consens una¬ nim, ş i nu 3cuip ă Perciunii soio ş i ai neamului jid ă nesc, sunt rari. V ă d contrastul isbitor dintre aceste dou ă ţ ă ri vecine ş i-mi explic afinitatea sufleteasc ă a / oelor dou ă neamuri. Germania ş i Polonia. Cum s ă ni» viseze neamul polon o c ă l ă torie în tren, f ă r ă mi- roa de usturoiu ş i f ă r ă jidani*. Iat ă o explica ţ ie nediplomat ă ,dar real ă Berlinul ordinai ş i al civiliza ţ iei c ă ş tilor de o ţ el, ne impresioneaz ă prin aspectul s ă u m ă re ţ ş i plin de demnitate. Toat ă lunca este la lucru.Iiu am v ă zut cer ş etori ş i forfotaala lui 'gur ă casc ă -* nic ă eri la Berlin. Trenuri imense, nesfâr ş it de lungi, aduc in zorii zilei furnicar de muncitori, curat îmbr ă ca ţ i Ş i mândri, cari în lini ş te coboar ă rând pe rând ş i trec la lucru. Peste tot domne ş te spiritul, aproape mecanizat al ordinei.Disciplina pentru pietonul de pe trotu- ar, pentru camioanele de pe strad ă ,pentru vânz ă to¬ rul din pr ă v ă lie ş i pentru chelneri ţ a cu ochii al¬ ba ş tri din oel mai unii restaurant.Aci nu se pro¬ st ituiazft munca,nu se cere toleran ţ ă pentru gre ş a- l ă ş i to ţ i sunt la fel. B ă mânem o zi în capitala germanilor -pe cari îi rev ă d cu acelea ş i tr ă s ă turi ca cele admirate de Tacit, cu dou ă milonii în urm ă De la Berlin la Hamburg cu trenul, în ordine, disci¬ plina ţ i, gândind acas ă ş i sl ă vind cu religiozitate Legiunea ş i C ă pit ă nia,timp do câtova oro admir ă m imensitatea uzinelor, unde dorin ţ a do a tr ă i a u- nui popor domn do o soart ă ş i mai bun ă , f ă uro ş te poate unolte ucig ă toare cerând droptui la via ţ ă .No impresioneaz ă mult, în tot drumul, t ă ccroa in caro 80 munco ş to ş i formitr.toa f ă r ă somno do provizorat a a ş oz ă rilor,toato masivoî impozant o ş i nimic inu¬ til .In ora ş ul cosmopolit, undo na ţ iilo so amcstoc ă ca în turnul biblic, undo indianul cu turban st ă a- l ă turi în port cu finlandozul sau lotonul posao, undo nogrul cu capta to ş it ş i buza r ă sfrânt ă ,ridi¬ c ă balotul împroun ă cu amorIcanul isgonit do vre-o nologiuiro din ţ ara lui,în acoast ă babilonie înv ă ¬ luit ă de fun ş i aguduit ă de sirenele vapoarelor, în Hamburg, st ă m o zi. Cre ş tin ă tatea se preg ă te ş te pentru primiroa lui Cristos, de ş i mai este o lun ă pân ă la pr ă znuirea o ea mare. întreg ora ş ul este 8 prins în fire de fier. P ă ienjeni ş ul acesta so bol¬ te ş te în arcuri a ş ezate la în ă l ţ ime deasupra str ă ¬ zilor ş i mii de milioane de becuri electrice lumi¬ neaz ă str ă zile feeric. Gra^p. do brad a ş ezate do po acum la u ş i ş i ferestre, muncitori c ă ţ ă ra ţ i pe ziduri, oloctricieni montând ş i demontând, spocia- li ş ti împodobind vitrinele ş i copii blonzi purta ţ i do bone prin fa ţ ă vitrinelor,sunt aspcctole uneori paradoxale alo roalismului maturit ă ţ ii ş i ale ro¬ mantismului contemplativ. Câteva rofloxiuni rezumativo înainto de a p ă ¬ r ă si Germania. Nota dominant ă a timpului potrccut dela ploca- rca din ţ ar ă pân ă azi, so dosprindo sub forma mis¬ ticei co no-a pornit spre - ţ int ă D-l Gonoral^dcmn, aristocrat în gost, curat in gând ş i sublim în fap t ă .Mo ţ a idoali3t,desc ă tu ş at par'c ă do lumea p ă mân- toasc ă , risipitor cu bun ă tatoa ş i uneori rigid ş i calm ca un ongloz .Vasilc Marin spiritul,zeflemist ş i ner ă bd ă tor s ă primeasc ă botezul focului.Prin ţ ul izolat ş i afectuos.Totu ş i,uneori copil ă ros,altoori patriarhal de serios ş i totdoauna pornit dup ă achi zi ţ ii caro s ă -i roînprosp ă tczo la înapoierea în ţ ar ă ,amintirile .Ici cump ă r ă un pulverizator,dinco¬ lo ţ ig ă ri Nil ş i la Hamburg m ă nânc ă ananas .M ă gân¬ desc acum,dac ă noi ii vom aduce amintirile m ţ ar ă sau el pe ale noastre ş i pentru to ţ i a ş ^ vrea s ă am certitudinea c ă la înapoiere,voi avea înc ă ce¬ va de scris v ă zându-i al ă turi de mine. Cine ş tie? D-l Clime, pornit mereu spre doscoperirea curiozi¬ t ă ţ ilor, nu 30 gândo ş te nici odat ă la ce se va^pu- tea întâmpla .Caut ă h ă r ţ i, formeaz ă itinerarii, î ş i face auto-oduca ţ ie spaniola ş i este moreu proocu- pat, gândind la dragii lui de acas ă Preotul Dumi- trcscu, îmi pare în adev ă ratul în ţ eles al cuvantu lui, un martir stoic ş i desprins do tot co osto trupesc .Pare c ă ar rogreta, dac ă soarta 1 ar aduco viu in ţ ar ă .Pentru cl Crucea lui Sristos osto uni¬ ca ra ţ iune do a fi. Alt sens nu vede in forfotoala omenirii. Privo3c înapoi azi po bordul lui tlonto Olivia, post o troi front iero. Si ou am acas ă dragii moi Ş i parte din inima moa o am legat ă departo do aci* în inima. Ardealului, la Cluj. Do aci dor osc po to ţ i, dar Legiunea ş i C ă pitanul sunt colo mai dragi amintiri l ă sato dincolo po ş te una»..,dou ă .•.,trci. .., front ier o. Pe Mare lîonto Olivia osto un vapor comercial sub pavi¬ lion german, îmb ă trânit în lungi c ă l ă torii prin Ma¬ rca Nordului,prin Atlantic ş i cino ş tio po cc alto c ă i din împ ă r ă ţ ia apolorJIatolo ţ i ş i matrozi,c ă pi- tanul ş i socunzii, ş tirbi,bronza ţ i,scorbutici,mos tocând tutun, fumând din pipo galbono ş i alergând do ici colo,unii în uniformo scrobito,al ţ ii cu po- to do uloi po haine ş i to ţ i preocupa ţ i do ridica- roa ancoroi.In port mii do catarguri,hornuri fumo- gândo,macaralo imense, ţ ipete,chiuituri, imbulzoal ă po punto ş i deodat ă ,puntea sus... .O-unoc ă m po apa imp ă curit ă a Albei, spro Maroa Nordului. Nici o sonza ţ io do imonsitatoa adâncuri¬ lor .Dc o parot ş i do alta,luminilo clipocind în a* p ă , so lungosc ş i so scurteaz ă dup ă ondularoa valu rilor .Z ă rim malurilo l£Lbci,cand urtunocatc in coa ţ ă ,când sclipind în lumina bocurilor din cino ş tio cc sat îndop ă rtat ş i Kamburgul osto acum un bagaj în amintirilo c ă l ă torioi noastro spre ţ int ă Intru în cabin ă ş i pu ţ in obosit, spre zi¬ u ă v ă d largul H ă rii.Nu ş tiu când am ie ş it din Alba • Avem do acum înainto înc ă cinci zile do mono¬ ton ă ropotaro a cotidianului. Via ţ a po vapor esto aidoma tuturor doscriorir. lor cotito în copil ă rio.. Io Noi,coi opt formam o sociotato,o familie ş ipoa¬ te o lume cu totul s aparat ă .Aoi, pe bordul lui Mon¬ te Olivia este cu noi tot neamul dacic din ţ ara doinelor, a plânsului ş i a veseliei. Este sufletul legionar,este C ă pitanul ş i este gândul de mai bine al neamului «Arhanghelul Mihail ne c ă l ă uze ş te. Mo ţ a cu scânteia inteligen ţ ei ce-1 caracteri- zeaz ă ,cu spiritul de jertf ă pentru atiiv^erea idea¬ lului care totdeauna este prins în sufletul lui vi brant,este exuberant,ne Înfierbânt ă In fiecare zi mai mult dorin ţ a do a intra mai repedo în lupt ă Scrie r ă va ş e color dragi în ţ ar ă , face zilnic note asupra improsiilor culose în c ă l ă torie,discu¬ t ă cu d-1 Gonoral tcmo tactice,l ă sându-so absorbit oro întregi do verva Generalului tactician ş i no arat ă întotdeauna nou ă celor mai mici m ă ro ţ ia fap¬ tei ce vom s ă vâr ş i. Intr'o diminea ţ ă , mi-amspus într'un momont do m ă rturisire sufleteasc ă : "B ă nica', este frumos s ă sim ţ i c ă tr ă e ş ti slujind un idoal, dur osto sublim s ă mori în slujba unui ideal*. D-1 Gonoral ş i d-1 Climo mai ini ţ ia ţ i în arta b ă rb ă te ş tilor înccrc ă ri,no p ă roau în timpul c ă l ă to rici doi sumra oameni.Scara, lu ă m masa în comunala rostau^antul sgomotos do po vapor. Poroori îns ă eram dxspu ş i s ă admir ă m m ă car, ritmul valsului sau al tangoului în caro so doaf ă taU ceilal ţ i c ă l ă ¬ tori. Nioi unul dintre coi opt nu dansa ş i masa do a oar ă constituia pentru noi doar obliga ţ iunea ş i o bicoiul do a no rovedea în mai maro intimitato. Po bord ropedo am fost idontifica ţ i ş i lunca ne privea,do multo ori,cu proa maro insisten ţ ă Pontru alungaroa monotonioi rogis ă m glumo ş i dintro olc fiind uno destul do rou ş it ă nu m ă pot re ţ ino do a o roda. 3c afl ă cu noi în sociotatoa Monto Olivian ă din largul Atlanticului o dojrjai ş oar ă îmb ă trânit ă cu gâtul lung,purta ocholari ş i avea o mutr ă do fomoio iscoditoaro. 11 Intr'o zi mi-a venit gândul s ă fao o glum ă ş i am lansat în complicitate cu dl.General,svonul c ă aceasta era o spioan ă ,venit ă pe vapor cu scopul de a fura sabia ce o duceam Generalului Moscardo. Si dac ă la început au fost oarocari ezit ă ri, în cele din urm ă hot ă rîsem s ă facem cu rândul de gard ă la cabina d-lui General.Deabea azi vor afle. camarazii mei c ă aceasta a fost o p ă c ă leal ă pe care le-am tras-o eu.Sumedenia de procese alo luptelor din ţ a r ă parodiate po vapor la termen,având ca pre ş edin¬ te de Trib .pe dl. Gonoral, procuror pe Ilo ţ a, ap ă r ă ¬ tor pe Marin ş i opinia public ă întotdeauna evacua¬ t ă , o f ă cea d-L Clime. Hazul ce l-am f ă cut po soama tot a d-lui Climo,când în largul m ă rii a încorcat s ă no p£r ă soa3c ă partidul ş i s ă . se înscrie la Ior- ghi ş ti, inovitabilul "r ă u de maro",erau distrac ţ ia noastr ă cotidian ă .Urmau zilnic discu ţ ii în bun ă ar monie, ş i am ajuns astfel cu bine la Lisabona în ziua de 4 Decembrie 193^»?® 4 d.a. Peninsula Iberic ă Primul contact cu p ă mântul peninsulei Iberice a fost totodat ă ş i primul contact cu mentalitatea- ce pusese st ă pânire ş i pe oficialitatea portughez ă datorit ă focului ce ardea la frontier ă Primirea oficial ă , salutul ministrului Spaniei na ţ ionaliste ş i r ă spunsul d-lui General Oantacuzi- no,au fost deopotriv ă de emo ţ ionante. Din port dup ă revizia bagajelor ş i viza pa ş a¬ poartelor,am pornit la lega ţ ia Spaniei,unde s'a în chinat pentru succesul ac ţ iunei na ţ ionaliste ş i de acolo la hotol. Lisabona este un ora ş primitor, plin de soare, ş i într'o continu ă agita ţ ie,un fol de Bucuro ş ti în miniatur|£. ia Portughezii par'c ă au un temperament mai oon~ tomplativ dooât al nostru. Sunt înclina ţ i mai mult spro c ă utarea romantismului docât a utilului.Tro- toarolo sunt f ă cuto din mozaic înflorit, casole sunt vochi ş i raro ori so z ă ro ş to câto un block- haus modost .Intcrosant ă osto priveli ş tea unei str ă zi.La câte un col ţ ,doi-troi cor ş etori so concuroa- z ă vânz ă torii do ziare url ă cât îi ţ ine gur ă Pe caldarâmul uneori desfundat,circul ă c ă ru ţ o hodoro- gite, înghesuindu-so cu ma ş ini somptuoaso conduse do câto o sonior ă Construc ţ ia ora ş uluipntorosant ă prin acooa c ă so afl ă a ş ezat po câtova coline su¬ prapuse, astfel încât pontru a merge dola o strad ă la alta urci po trepte sau întrebuin ţ ezi ascenso¬ rul. Portul osto o minuno. Un golf larg cu vapoare de maro tonaj sau cu vechi cor ă bii cu pânze,luntri do poscari,n ă voade,yachturi cochoto.Nu ara g ă sit a- ci fream ă tul din Hamburg. Primirea po oare no-au f ă cut-o in port oxicia- lit ă ţ ilo ş i zurn ă itul avioanelor ce înso ţ oau Ilonto Olivia dela intrarea în apolo portughozo,mi-au cap tat aten ţ iunoa ş i nu am înc ă bino deslu ş it ă imagi¬ nea întrogului port Lisabona. .jn re ţ inut îns ă în momorie toga no agr ă a stu¬ dentului portughcz,funiilo co îrap ă injonosc cur ţ ilo cu lingeria întins ă la uscat, casolo cu balcoanolo do fior a ş ezato do-alungul str ă zilor la acooa|i în ă l ţ imo ş i via ţ a nou ă co a înco?ut s ă pulsez© an ţ ara lui Salutar* 3o vodo încoputul unor timpuri mai prospero ş i la acost popor pornit po drrnul disciplinoi. La Lisabona lu ă m contact cu asocia ţ iilo na ţ io¬ naliste studon ţ o ş ti, schimb ă m cu studon ţ ii portu- ghozi autografo,Ho ţ a rosto ş to o cuvântaro omagial ă ş i soara înso ţ i ţ i do suto do studen ţ i portughezi ş i spanioli, cânt ă m imnuri patriotico ş i logionaro ş i manifest ă m pontru ideoa cro ş tin ă ş i na ţ ional ă , in gara Lisabona. Trobuo s ă subliniez aci un fapt do maro însor - n ă tate nentru noi românii.Lunea portughez ă din ne¬ fericire ş i datorit ă unei condamnabile pasivit ă ţ i oficialit ă ţ ilor noastre,nu ne cunoa ş te ţ ara.Unii b ă nuiau - ş i aceasta natural c ă dovede ş te o lips ă de cultur ă serioas ă din partea lor - c ă ţ ara Roma¬ neasc ă se afl ă al ă turi de abisinia. _ Hu cred ca s ă fi f ă cut candva o mai ^frumoasa •orooagand ă pentru neamul' românesc decât atunci când cei opt legionari au ş tiut s ă reprezinte cu demnitate neamul,legiunea ş i pe C ă pitan.Sunt clipe de neuitat acelea când ilo ţ a cu glasul lui t ă ios de legionar,a spus rostul plec ă rii noastre in Spania, studen ţ ilor din Lisabona. A fost un moment impre¬ sionant ş i greu de descris întâlnirea legionarilor cu un nare ş i bogit industria ş austriac,care v ă zan du-ne-porni ţ i cu elanul nostru legionar,dosintere¬ sa ţ i ş i preg ă ti ţ i pentru orice s'ar întâmpla - in ap ă rarea crucii - ne-a cerut s ă -l lu ă m cu noi ş i ne-o oferit sprijinul lui material. Iîatural c ă nu am putut accepta,cu toat ă insisten ţ a pe caro a de- dus-o,mergând pân ă acolo în cat cu lacrimi in ocni c ă uta s ă -l conving ă pe d-1 General sa-i faca aceas t ă favoare. Tn Spania Dela Lisabona pân ă la Salamanoa c ă l ă torim cu tronul timp de 26 de ore.Cum am intrat in Spania^m sim ţ it mirosul prafului do pu ş c ă ş i efectele dis¬ trug ă toare ale încle ş t ă rii .Prin g ă ri,femei cernite ducând în co ş uri alimente sau îmbr ă c ă minte pontru octa ş i,fo ţ o îngândurate,jandarmi p ă strând ordinea, doamne din sorviciul Crucii Ro ş ii,ambulan ţ e do r ă ¬ ni ţ i. Drapelele Crucii Ro ş ii ş i alo Spaniol na ţ io¬ naliste fluturau aproape po fiecare ş coal ă prin sa tolo pe undo no poart ă ,destul do încet tronul mili 14 tar.In tot timpul c ă l ă toriei dela Lisabona spre 3a lamanca,domnul General ne-a continuat împrosp ă ta¬ rea cuno ş ton ţ elor tacticei de lupt ă , dându-ne sfa¬ turi privitor la felul cum va trebui s ă ne purtam pe front. Alecu Cantacuzino,cu gesturi de adev ă rat aristocrat,era mereu preocupat de aranjamentele di plomatice ale prezent ă rilor ş i ale p ă str ă rii proto colului. Acest diplomat de carier ă ş i aristocrat in în¬ ţ elesul sublim al cuvântului, avea felul s ă u ami¬ cal, dar p ă strând nota aristocratic ă a amici ţ iei. Uneori credeam c ă îi va fi greu s ă se acomodeze vie ţ ii de priva ţ iuni pe care o b ă nuiam ş i,a ş teptam cu nerobdarca îndoelii s ă -l v ă d la lucru.Ulterior voiu reveni asupra eroismului ş i spiritului de ab~ nega ţ iune de oare a c’at dovad ă în clipele grele • In seara zilei de Ş Bec.am cosit la Salamanca.In ga r ă nc-a primit cu fr ă ţ easc ă dragoste trimisul Gene r?lieimului Franco, ş eful departamentului extcrnaLa* ccni.cc Sangronio .Ne-a vorbit frumed în limba cald ă a Spaniei latine - am în ţ elos-o to ţ i legionarii- confundându-ne de acum inainte cu idealurile ap ă r ă toriler crucii lui Crictos. Domnul General Cant .acuz ino r ă spunde în limba francez ă spunând în cuvinte de soldat,întreaga mis tic ă ş i m ă rturisind credin ţ a ce ne-a mânat acolo. Re ţ in aproape textual cuvintele: ;,C ă pitanul le gionarilor români, Corneliu Zelca Codrcanu trimite Spaniei na ţ ionaliste ce ap ă r ă credin ţ a ş i crucea, ş apte capi ai Legiunii pentru ca s ă lupte ş i s ă moar ă de va cere Bunnezeu, ap ă rând idealul po care aci în 3pania;ca ş i în îndep ă rtata sor ă România,îl ore Legiunea ş i C ă pitanul •'. Cuvintele domnului Gonoral au fost ascultate cu religiozitate do miile do oamoni veni ţ i s ă vad ă po coi opt trimi ş i ai neamului romanosc. Lumoa asculta smerit ă ş i lacrimi izvorâte din ochii negri ai solda ţ ilor spanioli, ai bronzatelor seniore ş i ai Spaniei intregi,p ă reau c ă pecetluesc în seara aceasta,înfr ă ţ irea trimi ş ilor C ă pitanului 15 Legiunii Române,cu cei ai Falangei Spaniole. Colo¬ nelul Vilialba a fost îns ă rcinat s ă ne introduc ă în legiune ş i impresia ne ş tears ă pe care ne-a l ă ¬ sat-;.. acest brav soldat,a fo3t m ă rea ţ ă în adev ă ra¬ tul în ţ eles al cuvântului.O figur ă roman ă ,acest în cercat soldat al Spaniei a fost unul dintre îndâr¬ ji ţ ii ap ă r ă tori ai Alcazarului, ş i un devotat amic personal al Generalului Moscardo.R ă nit la bra ţ ,era înc ă infirm de mâna stâng ă ş i- ş i purta bra ţ ul stal cit de o schije,f ă r ă ca figura lui de erou,s ă ara¬ te printr'o umbra de regret sau de suferin ţ ă ,aceas t ă temporar ă infirmitate. Am pornit dup ă prezent ă ri, din Gara Salamanca, înso ţ i ţ i de locotenentul.Garcon,cadet din Alcazar , la hotel. Domnul General Cantacuzino a fost primit chiar în seara sosirii,de c ă tre Ministrul de Exter ne. Nu cunosc exact cum a decurs aceast ă audien ţ ă , dar ş tiu c ă domnul General 3*a reîntors vesel ş i satisf ă cut de cele discutate acolo Hasa am luat -o într'un restaurant o.?i, domnul General ne-a spus c ă discutând cu Ministrul de interne, acesta a propus ca noi cei ş apte legionari români,s ă intr ă m în Ter cio,armata din coloniile spaniole,cu gradele avute în armata român ă - notez c ă to ţ i cei ş apte eram ofi ţ eri de rezerv ă Domnul Gonoral îns ă - dup ă ce în prealabil noi îl rugasem - a comunicat Ministru lui de Externe c ă vom lupta ca simpli solda ţ i, ş i ori unde. aceast ă doclara ţ ie a domnului General, â impresionat mult po Ministrul do Externe. Prin ur¬ mare din aceast ă se.ar ă avom ş i leg ă mântul formai. Salamanca este complet militarizat ă . Atmosfer ă de r ă zboiu. Luminile se sting seama la orele 9 Ş i po str ă zi circul ă trupe, mergând sau venind de pe front. Cartierul Genoral al armatelor Generalisimii lui Franco, so afl ă în fa ţ a imensei Catedrale a o- ra ş ului. Esto o cl ă diro sobr ă ,in stilul odifiaiilor me¬ dievale cu forestre multe, cu ziduri înogrito do vremi ş i solid cl ă dit ă .Do aci pornosc mereu ordine dc aci so dau comunicatolo oficialo ş i aci oste l6 creerul ş i inima Spaniei cre ş tine. Am vizitat a doja zi dela sosire Gatoirala m ă rea ţ ă ,care se înal ţ a monumental, ou sutele ş i miile de turnuri ascu¬ ţ ite, de creneluri dantelate ş i de /itraliuri fru¬ mos împodobite. Inl ă untru Catedralei, stâlpi imen ş i cu diane - trul de 4~3 metri, sprijinear, bol ţ ile ogivale, ine* ,_rite de fumul lumân ă rilor ş i al t ă mâiei. Statuia de marmor ă a Sfintei Fecioare, este o minune pe care nu încerc s ă o descriu fiind peste puterile mele redarea acestei d ă ltuiri pe care ci¬ ne ş tie ce sculptor genial a modelat-o. .Oft vizitat împreun ă cu ceilal ţ i camarazi, uni¬ versitatea din Salamanca, una dintre cele mai vechi universit ă ţ i din lume .Mi s'a spus c ă în aceast ă uni versitate,care d ă inue ş to de secole,milioane de ti¬ neri porni ţ i la înv ă ţ ă tur ă au . .scultat cursurile ţ inute do profesorii ş i înv ă ţ a ţ ii cei mai renu— mi ţ i ai Spaniei. Aici erau ţ inu ţ i la înv ă ţ ă tur ă tinerii studen¬ ţ i,câte 15 ore pe zi ş i în pietrele de granit dela masa de examen studen ţ ii secolelor s ă paser ă în nervozitatea din timpul examenului,frecându- ş i pi¬ cioarele do ele,adev ă rate albii. _irum cu to ţ ii cuprin ş i de neastâmp ă rul începu¬ tului. La orele 4 urma 3 ă plec ă m la 3oria.Am profitat îns ă de timpul ce ne mai desp ă r ţ ea pân ă la plecare ş i am vizitat muzeul universit ă ţ ii,casa scoicilor, undo este sediul falangi ş tilor ş i am trecut în re¬ vist ă îmb ă trânitul ora ş ,azi g ă zduind cartierul ge¬ neral al armatelor Generalului Franco. La orele 17 înc ă rca ţ i în automobile rechizi ţ i¬ onate ş i conduse do c ă tre ş ofeuri-advoca ţ i,’ plec ă m spre Sorin înso ţ i ţ i ş i de ata ş a ţ ii Cartierului Ge¬ neral, Colonelul Vil laiba . ş i locotenentul Garcon Timpul frumos do toamn ă prelungit ă ne-a permis s ă admir ă m în aceast ă c ă l ă torie splendide peisagii. Doalungul ş osolei cât vezi cu ochii, numai p ă ¬ duri cu m ă slini. 17 Sosololo asfaltato sunt bino între ţ inute.Discu t ă m cu coi doi distin ş i ofi ţ ori multe lucruri in¬ teresante în ţ olcgându-no mai losno în limba fran¬ cez ă Pe la poduri,la trocori do nivol, la bariorilo satelor ş i la odificiilo publioo solda ţ i f ă când do sontincl ă ,unii cu caschoto ro ş ii 3unt rochoti ş tii, al ţ ii îmbr ă cat târcat, jum ă tate militari ş i jun ă - tato civili. Po câmpurilo do inatruc ţ io so lucroaz ă cu fo-- brilitato iAcosto câmpuri sunt aproape toate r ă soo.- lito do r ă bufnolilo obuzelor .Introb ă m cum anumo so faco instruc ţ ia,insistând îndoosobi asupra duratoi aoostoi instruc ţ ia ş i ni so r ă spundo c ă în gonoral dup ă o preg ă tire sumar ă de câteva zile . solda ţ ii 3 unt trimi ş i po front,f ă când minuni de vitejie. Seara ne ajunge din urm ă în satul Aranda undo poposim la o cas ă de turism. So ţ ia unui ofi ţ er aflat po front, no prime ş te cu mult ă bun ă voin ţ ă .Am discutat cu aceast ă casti- lian ă j o femeie foarte inteligent ă , dospro Spania - viitoaro ş i am informat-o asupra mi ş c ă rii legiona¬ ro .A r ă mas pl ă cut impresionat ă do colo co i-am po- vostit ş i mai ales s'a minunat dc frumuse ţ ile na- turalo alo ţ ă rii noastro po cari i lo-om ar ă tat din albumurilo fotograf ico co purtam la noi. No-a improsionat doranitatoa cu caro suport ă priva ţ iuni- lo vie ţ ii do r ă zboiu acoast ă fomcio din oli ţ a spa¬ niol ă ". D-l Goncral Cantacuzino nc-a dat unclo'dispozi ţ iuni privitoare la modul cum so va dosf ă ş ura so¬ lemnitatea prod ă rii sabioi Gonoralului Moscardo. La orolo ~J diminoa ţ a pornim spro Soria, îmbr ă ¬ ca ţ i cu to ţ i în sobra uniform ă legionar ă .Am intrat în Soria la Io ş i 4o. La barior ă nc opro ş to sontinola caro no legiti moaz ă ş i £n urm ă salutând milit ă ro ş to no d ă drum libor JlÎcz am v ă zut primul lag ă r do prizonieri bol Ş ovici. îngândura ţ i p ă roau cu to ţ ii plini do romu ş c ă -ri 18 ş i- ş i a ş toptau citi ţ i osânda. La palatul guvornatorului provincioi undo urm ă s ă so fac ă prcdar oa sabioi, o lumo imons ă bara tro= corilo. Ova ţ ii nesfâr ş ite au salutat po eroul Gonoral Cantacuzino ş i po noi coilal ţ i roprezentan ţ i ai C ă pitanului. Cu greu str ă batem prin. mul ţ ime ş i ţ inuta noas¬ tr ă par o c ă a improsionat mult maroa do capoto co ne privea mai mult cu admira ţ ie dccî.t curiozitate. Vonoam dup ă un drum de ~].000 km.s ă . aducom surorii latino ş i cre ş tine, sângo ş i suflet românosc ş i pen tru acoasta,m ă rc^ia gostului logionar era aclamat ă azi do 3 uflotul mtrogoi na ţ iuni spaniole. P ă trundom flanca ţ i de o companie 111 pozi ţ ie do onor,in palatul guvernatorului. Generalul iioscardo: o figur ă impun ă toare,înalt bronzat ş i cu o ţ inut ă do militar prusac, îmbr ă ţ i¬ ş eaz ă c ă lduros po comandantul nostru D-l Goncral Cantacuzino. Este o clip ă do adov ă xat sublim. Po rând d-l General Cantacuzino prezint ă pe legiona¬ rul Dr.Ionel Mo ţ a, ş eful echipei de legionari,por¬ ni ţ i DIN HIDiiMNUL LUI în ap ă rarea crucii în Spa¬ nia,C ă pitanul Ing. Ghocrghe Clime care salut ă mili t ă re ş te, se prezint ă scurt ş i impresioneaz ă , Ale-- xandru Cantacuzino- protocolar ş i ca un veritabil legionar,strânge mâna Generalului Lloscardo.Urmeaz ă Vasile Marin,preotul Dumitrescu,Totu ş i eu. In sala festiv ă a Palatului guvernamental, pa¬ voazat ă cu drapele române ş i spaniole,sunt de fa ţ ă toate oficialit ă ţ ile, primarul ora ş ului, ofi ţ erii din garnizoan ă ,asocia ţ iile patriotice ş i culturale asocia ţ iile femeilor spaniole,reprezentan ţ ii bise ricii, ziari ş tii marilor cotidiane iar iu-nsa sala era neînc ă p ă toare pentru miile de oameni cari se luptau s ă p ă trund ă în ă untru. _ In fa ţ a Generalului lloscardo,Comandantul misiu nii noastre, D-l General Cantacuzino comand ă : ‘'le¬ gionari drep ţ i',apoi luând splendida s;ada, împodo¬ bit ă admirabil cu chipul Arhanghelului Mihail, se îndreapt ă c ă tre estrada unde st ă Generalul Moscar- do. Ionel Mo ţ a d ă onorul. D-l General Cantacuzino mi ş cat roste ş te urm ă to.- rul discurs: Domunle Genera ţ i, Entuziasma ţ i de eroismul Domniei-Voastre in faimoasele ş i legendarele lupte,entuziasma ţ i ş i de rea laten ţ a dva.nemaipomenit ă la Alcazar de Toledo, partizanii mei, însu ş indu- ş i ideea Comandantului Legionar al Bunei Vostiri,Dr.Ion Mo ţ a ş eful acestei echipe,am hot ă rit s ă v ă oferim o sabie do onoare. Atunci ş eful nostru suprem al Legiunii noastre din fosta Gard ă do Fior, disolvat ă po nodropt a Arhangholului Mihail, Cornoliu Zolod Cbdroanu,no-a f ă cut cinstea s ă no nunoaac ă po noi,aco ş tia po ca¬ ro ii vedo ţ i,ou ş oful partidului politic Totul pon tru Tar ă ş i dvmnoalor ş ofii moi în organiza ţ ia noastr ă ,c ă s ă v'o aducem. M'am gândit c ă la a ş a fapte ş i 1& a ş a om nu po ţ i veni cii o juc ă rie. Atunci am luat propria mea sabie cu care de bine de r ă u, place linei s ă spuo c ă am f ă cut treab ă în r ă sboiul cel mare 1916-1919* Co inc idon ţ ă , lama oste tocmai din ‘'Tolodo'1.1-am f ă ¬ cut o frimoas ă gard ă cu Arhanghelul Mihail gravat lâng ă o 'dedica ţ ie pentru Domnia-Voastr ă Domnule Gonoral,cun v ă spunoam,nu ost o o juc ă - rio,hu osto o spad ă inofonsiv ă do academician,este o arm ă t ă ioas ă ş i iat ă ,vodo ţ i 00 o ţ el ş i înc ă o ţ ol spaniol, vodo ţ i cun so îndoio ş to. Cu oa vo ţ i putoa t ă ia capul tuturor inamicilor Gruooi ş i Spanioi» (Gonoralul Cantacuzino bag ă sabia în toac ă , o romito Generalului Moscardo ş i continu ă ). Dar,Domnulo gcnoral, întrogul meu partid poli¬ tic procum ş i întroaga popula ţ io cre ş tin ă a Roma¬ nici st ă cu r ă suflaroa suspondat ă asistând la no- bilclo sfor ţ ă ri alo nobiloi Spânii, caro in ju¬ rul Gonorolisimului Franco lupt ă pontru a 3 c ă pa ii mea întroag ă din ghoarolo satanoi. 2.0 Acest r ă sboi sfan ţ nu osto nunai al Spaniei, osto al tuturor ş i deci ş i al ncstru. Domnia-Voas- tr ă la Alcazar ş i acum po frontul do Nord al Ma¬ dridului a ţ i luat ap ă rarea' lumoi, iar pr ă bu ş irea Domnioi-Voastro ar fi pr ă bu ş irea noastr ă Dac ă tr ă o ş to Spania ş i va tr ă i, tr ă im ş i noi, dac ă moaro ş i nu va muri,murim ş i noi. Do la a ş a sim ţ ă minte, undo am priceput porfoct giganticul Domnioi-Voastro of ort, a fost ian pas ca aco ş ti tinori ai acostoi ochipo s ă vroa s ă moar ă , luptând pontru Cruco ş i pentru Spania. A trebuit s ă -i refuz ă m - to ţ i partizanii moi voind s ă vio po socotoala lor s ă moar ă sub ordi- nilo Domnioi-Voastro - ş i grou au în ţ olos bravii moi camarazi c ă so opun considora ţ iuni diplomatico cu caro oi nu sunt obi ş nui ţ i. Gestul este simbolic Domnuio Gonoral,'nu cu a- cc ş ti ş apto tineri co îi avo ţ i în fa ţ ă , caro v ă sorb din ochi ş i po cari îi voi angaja dup ă dorin¬ ţ a lor -oi fiind to ţ i ofi ţ ori îi voi angaja ca sim pli solda ţ i ronun ţ and ş i la soldo - în logiunoa str ă in ă Nu cu ace ş ti simpli tinori zic,c ă so va schimba morsul lucrurilor în Europa, dar n ă d ă jdu- osc c ă vor ş ti s ă moar ă pontru Cruco ş i pontru Spania. Când v ă privesc Domnuio General,v ă d Spania, v ă rog s ă vode ţ i în mine România ş i împreun ă cu cama¬ razii moi strig ă m din toat ă inima: ^Arriba Spâni* V" Suntem cu to ţ ii adânc emo ţ iona ţ i.In sa'l ă foffla- ilo plâng ş i lumea osto exaltat ă Poporul din pia ţ ă în strig ă te co nu mai conte¬ neau, cor oau s ă vad ă po coi doi Gonorali croi ş i po legionarii români. .Im ie ş it în balcon undo mul ţ imea în delir a o- va ţ ionat în uralo, co so r ă spândeau parc ă în lumea întroag ă ,simbolica noastr ă prozen ţ ă Am în ţ olos atunci,c ă nu pu ţ in a însomnat, pon¬ tru moralul acostui popor,prozon ţ a noastr ă în Spa¬ nia. La masa ost ă ş oasc ă la caro particip ă garnizoa¬ 21 na civil ă ş i militar ă ,Gonoralul Hoscardo toasteaz ă pentru M.S.Regolo Carol..XI, pontru noi, pontru ro¬ mâni, iar D-l General Contacuzino r ă spundo cu cu¬ vintele : Domnuio Gonoral, Ca orico om do ac ţ iuno. Domnia-Voastr ă , ca ş i mine sunto ţ i în contra discursurilor. In zadar în¬ s ă , la acoast ă frunoas ă ş i camoradoror.se ă mas ă , no vorbisem amândoi, s ă nu mai vorbim. Majostatoa Sa Protocolul vrea alffol ş i atunei,frunoasoi,patrio¬ tic oi ş i inimoasei Domnioi-Voastro cuvânt ă ri impro vizate incorc a v ă r ă spundo, do voi avoa noroc ş i inspira ţ ie tot a ş a do în ă l ţ ă tor. Comandantul Vili alba po caro Gonoralisimul Franco mi-a f ă cut onoare s ă -l ata ş eze persoanei me¬ le, comandantul Yillalba de 4 ori r ă nit sub ordine le Domniei-Voastre la Alcazar,în drum, pân ă aci la Domnia-Voastr ă n'a încetat a-mi vorbi de moralul ca factor principal în sfor ţ ă rile uria ş e ce le fa¬ ce ţ i în contra comunismului. Iat ă ş coala Domniei-Voastre. Iat ă secretul re¬ zisten ţ ei îndârjite ş i sublime de 73 în Alca¬ zarul de Toledo. Iat ă voin ţ a ş i priceperea pus ă în slujba lui Cristoa .Lat ă ce a ţ i produs Domnule Ge- noral, pe lâng ă c ă sunte ţ i mândria întrogoi Spânii ş i c ă numole Domnioi-Voastro' umbl ă posto grani ţ olo Spaniol, po toato buzolo cro ş tino ca a ă v ă prosl ă ¬ veasc ă , iar colo jidove s ă v ă blcstome, po lâng ă in- trogul acost cortogiu do oroism a ţ i produs carac¬ tere# A ţ i produs o mul ţ ime do oameni ca VUlalba, no-a ţ i adus singuri po noi aci ca la încerc ă ri s ă v ă imit ă m ş i s ă fi ţ i mândri do noi, cun sunto ţ i do eroii mor ţ i ş i vii do la Alcazarul do caro vfa ţ i logat nunoloin istoria lunii în vooii vocilor• Da,Domni ş oarolor ş i Doamnelor,caro a ţ i vrut s ă împodobi ţ i acoast ă mas ă dat ă * în cinstea noastr ă cu 3urasurile dvs • fcrmoc ă tooro, da, no închin ă m ş i în fa ţ a patriotismului dvs «caro cu tenacitate din cau za sângelui spaniol co do sooolo curgo în vinele 22 D-Voaatr ă , da ţ i ajutorul Dv3. efoctiv lupt ă torilor cauzei'sfinte a drept ă ţ ii. Da, Domnule General, agreabil surprins am fost când a ţ i binevoit desigur dlntr'un gest de delicat ă polite ţ ă în scrisoarea Dvs. trimis ă în România, s ă spune ţ i c ă a ţ i citit în Istoria Militar ă activi¬ tatea mea în r ă sboiul cel mare ş i c ă ar fi ajutat la frumosul Domniei-Voastre succes. Nu pierd îns ă justa m ă sur ă în a ş a hal încât s ă m ă cred, dar imi pare bine c ă f ă r ă fals ă modestie, m ă pot num ă ra printre camarazii Domniei-Voastre de lupt ă In aceste sentimente ş i cu aceste sentimente Domnule General, împreun ă cu copiii mei, ridic pa¬ harul mou ş i strig: "Tr ă iasc ă Franco, ş eful suprem. Tr ă iasc ă îioscardo. Tr ă iasc ă Spania ş i salvatorii civiliza ţ iei lunii întregi1'*. Cât de m ă re ţ a fost acest tablou, o grou de scris, îns ă a fost dumnezec ş te prins în cuvintele lui Marin: “3untom mândri do Dvs.,Domnule Gonoral. Am v ă zut acum ţ ara noastr ă reprezentat ă mi domn decât ar fi putut-o face 5 regimente do diploma ţ i" Mul ţ imea striga în limba noastr ă : "Tr ă iasc ă România ;,,Biba Mspana,Biba 2omania,Biba il Guardiea de Hiero". A durat elanul mul ţ imii,pân ă ce plecând s ă vi¬ zit ă m muzeul bisericii catedrale,mul ţ imea în deli¬ rul ei patriotic,a isbucnit într'o formidabil ă ava lan ş e spre noi.Se îmbulzeau to ţ i.s ă ne vad ă mai de aproape. La muzeu,am v ă zut multe lucruri de art ă ,strân¬ se ş i p ă strate de secole. Printre obiectele de ne¬ pre ţ uit ă valoare istoric ă , sau artistic ă ,mi-a ro ţ i- nut aten ţ ia ş i admira ţ ia o sumedenie de vase vechi preistorice po cari erau încrustate 3vastici. Generalul Moscardo,a oferit d—lui General Gan— tacuzino pentru C ă pitan câteva volume con ţ inând o- pero ale înainta ş ilor înv ă ţ a ţ i spanioli,cu autogra ful lui. Dela muzeu,am pornit spro Talavora“d©lla_Roxna 23 unde urma s ă fim încorpora ţ i ş i s ă r ă mânem timpul necesar pentru o ă p ă tarea cuno ş tin ţ elor tactice ş i oomenzilor spaniole. Am plecat înso ţ i ţ i de Generalul Moscardo ş i suita noastr ă . Io km .pan ă afar ă din Soria, unde ne¬ am luat r ă mas bun..im admirat aci pentru ultima da¬ t ă , pe eroul dela Alcazar,omul de granit,acela care i iind întreoat la telefon dac ă pred ă Alcazarul pen tru a 3alva via ţ a celor doi copii prizonieri în mâinile bol ş evicilor,a avut t ă ria eroului roman,de a asculta pocnetul glontelui ce sfredelea tâmpla copiilor lui ş i a spus "NU". De aci începem s ă vedem imaginea adev ă ratului r ă sboiu. Câmpurile sunt toate r ă v ă ş ite de exploziile o- buzelor. Dela un cap ă t la cel ă lalt cât vezi cu ochii ş iruri-lungi ş i întortocheate de tran ş ee, ad ă pos¬ turi, ş i coloane de lupt ă tori m ă r ş eluind. Satele prin care trecem dela Aranda spre Aviila - centru de avia ţ ie,- sunt tonte aproape în întregime' pus- tiite.G ă uri largi deschise în ziduri seculare,rui¬ ne înegrito do fum, arbori cu ramurile scrijilate' do schije,ma ş ini do lux,automobilo blindate,c ă ru ţ a care, camioano,catâri purtând poveri,treceau camu¬ fla ţ i ou crengi do m ă slini,— ironia împrejur ă ri¬ lor- spre front.' Travers ă m mun ţ ii Sierra do Gredos, po unde ao loog ă cu Siorra do Guadarnma ş i coboram spro Cas- tio la Nucva provincie undo urma s ă mergem din To- lodo po valoa râului Tajo,la Talr.vcra-dolla-Roina. opro scar ă , ajungom la Tolodo, ora ş ul dovonit înc ă odat ă scump istorioi spaniole,prin eroica roziston ţ ă a cado ţ ilor din Alcazar.In Tolodo, r ă mânem pân ă diminea ţ a ş i profit ă m do ocazio pontru a vizita Alcazarul. Frumosul ş i mândrul monument,combina ţ io -tr ă lucit ă a geniul iii arhitectonic, maur ş i latin, d ă inuia în Tolodo do socolo. 0 gr ă din ă imens ă , înconjurat ă do ziduri groaso Ş i onl ă untru: cotat o lâng ă cotato.A fost construit 24 de Hogii Mauri,pentru a fi lee.g ă n regesc.La Cordo- va,la Sevilla,ia Segovia ş i aci la Toledo sunt pa¬ tru asemenea palate. Cel mai str ă lucit îns ă ,dintre toate a fost ..Icazarul din Toledo. Din Alcazar ve¬ dem îns ă numai o mas ă de ruine. Pietre gr ă m ă dite- una peste alta, weamuri spânzurate de câte o giur- giuvea ars ă ,bârne do fier încovoiate sau r ă sucite în spiral ă ,sculpturi strivite de o ţ elul gloan ţ elor acoperi ş uri desfundate,pavajul bombat,ziduri ce se mai ţ in în dou ă trei c ă r ă mizi ş i saci de p ă mânt a- stupand ferestrele. Iat ă ce am g ă sit din m ă re ţ ul monument pe care-1 plânge întreaga omenire civili zat ă .Aci s'au dat lupte înver ş unate între ap ă r ă to¬ rii credin ţ ei cre ş tine ş i nebunia ro ş ie. .Ici,Gene¬ ralul îloscardo cu cade ţ ii ' ă i, a rezistat ş i a în¬ vinsul fost lupta aceasta,o epopee a neamului cre ş tin. Deoparte eroismul acelora care mâncau pâinea fabricat ă din bo..be de grâu tocate cu piatra,încan tit ă ţ i însp ă imânt ă tor do minimale,dc alt ă partener cenari bol ş evici trimi ş i de Eusia Sovietic ă ,pentru a Aprinde din toate col ţ urile, teroarea comunist ă în Aure pa .Au rezistat cade ţ ii din Alcazar îngropâr. du- ş i mor ţ ii sub lespedea de piatr ă de câte dou ă tx*ei ori, fiindc ă iadul de foc ce-1 trimetea arti¬ leria inamic ă ,le scoteau pân ă ş i mor ţ ii din mormin te .oi Cade ţ ii din Alcazar, luptau dârzi. Gonor?„lul Lîosci*rdo,ora ş i inima ş i creerul acestor tinori, ş i viguro ş ii solda ţ i ii lui Gristos, dar to ţ i c ă de ţ i, au f 03 t la fol do eroi oa ş eful lor. Onoaro na ţ iei care a dat spectacolul eroismului do martiri ..ai Alea 3 arului. Plec ă m din Alcazar la Catedrala din Toledo,unde aia asistat ca invita ţ i la s ă rb ă torirea patronului infanteriei. Aci, am fost primi ţ i în uiod extrem do c ă lduros de c ă tre guvernatorul provinciei Toledo,un snaniol amabil, înc ă run ţ it do ani.îi'a o inteligen ţ ă ^r ă rii.Vi oi ca un tân ă r adolescent, no—a povestit in cato— va cuvinte c ă dragostoa lui pontru noi este un re¬ flex al zilelor frumoaso tr ă ite cândva la Bucu¬ re ş ti. Do la Catedral ă ,- undo peste treizeci do mii 25 oameni au ascultat cu roculogoro sorviciul divin,- am plocat spro Talavora dolla Rcina pola orolo 12. E ş im din Toledo, urmând cursul lui Rio Tojo, printro Sicrra do St.Viccnto ş i liontcs do Toledo. Pe drum apar tot mai cvidonto urmolo proaspotolor încle ş t ă ri.Spro Talavora-dolla-Hoina mii do oamoni arma ţ i,în ordino, trocoau laconploctaroa instruc - ţ ioi.La Talavora,se afl ă un maro contru do instruc ţ io militar ă In Tcrcio întâlnim camioano dela Crucea Ho ş io purtând